CUPRINSUL
                            CODULUI CIVIL

               ---------------------------------------
               |     Partea 1. Articolele 1 - 63     |
               ---------------------------------------

                             TITLUL INTII
                        DISPOZITII GENERALE

                           CAPITOLUL INTII
                        DISPOZITII DE BAZA

    Articolul 1. Sarcinile Codului civil al RSS Moldovenesti
    Articolul 2. Raporturile reglementate de Codul civil al RSS
                 Moldovenesti
    Articolul 3. Legislatia civila a Uniunii RSS si RSS Moldovenesti
    Articolul 4. Temeiurile nasterii drepturilor si obligatiilor civile
    Articolul 5. Exercitarea drepturilor civile si
                 indeplinirea obligatiilor
    Articolul 6. Apararea drepturilor civile
    Articolul 7. Apararea onoarei si demnitatii
    Articolul 7/1. Repararea prejudiciului moral.
    Articolul 8. Aplicarea in RSS Moldoveneasca a legislatiei
                 civile a altor republici unionale

                         CAPITOLUL AL DOILEA
                              PERSOANELE
                             A. CETATENII

    Articolul 9. Capacitatea de folosinta a cetatenilor
    Articolul 10. Continutul capacitatii de folosinta a cetatenilor
    Articolul 11. Capacitatea de exercitiu a cetatenilor
    Articolul 12. Inadmisibilitatea limitarii capacitatii de folosinta
                  si capacitatii de exercitiu a cetatenilor
    Articolul 13. Capacitatea de exercitiu a minorilor intre
                  cincisprezece si optsprezece ani
    Articolul 14. Capacitatea de exercitiu a minorilor, care n-au
                  implinit virsta de cinsprezece ani
    Articolul 15. Limitarea capacitatii de exercitiu a cetatenilor,
                  care abuzeaza de bauturi spirtoase sau de
                  substante narcotice
    Articolul 16. Lipsirea cetateanului de capacitatea de exercitiu
    Articolul 17. Domiciliul
    Articolul 18. Declararea absentei fara veste
    Articolul 19. Protectia bunurilor celui absent fara veste
    Articolul 20. Anularea hotaririi de declarare a absentei fara
                  veste a unui cetatean
    Articolul 21. Declararea mortii unui cetatean
    Articolul 22. Efectele prezentarii cetateanului declarat mort

                       B. PERSOANELE JURIDICE

    Articolul 23. Notiunea de persoana juridica
    Articolul 24. Categoriile de persoane juridice
    Articolul 25. Infiintarea persoanei juridice
    Articolul 26. Denumirea persoanei juridice
    Articolul 27. Sediul persoanei juridice
    Articolul 28. Satutul (regulamentul) persoanei juridice
    Articolul 29. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice
    Articolul 30. Organele persoanei juridice
    Articolul 31. Filialele si reprezentantele persoanei juridice
    Articolul 32. Raspunderea persoanei juridice pentru obligatiile sale
    Articolul 33. Delimitarea raspunderii statului si a
                  organizatiilor de stat
    Articolul 34. Delimitarea raspunderii organizatiei de stat si a
                  intreprinderii subordonate ei, a organizatiei
                  cooperatiste sau a unei alte organizatii
                  obstesti si a intreprinderii ei
    Articolul 35. Delimitarea raspunderii uniunii cooperatiste si a
                  organizatiilor cooperatiste ce fac parte din ea
    Articolul 36. Delimitarea raspunderii organizatiei cooperatiste
                  si a unei alte organizatii obstesti si a membrilor ei
    Articolul 37. Delimitarea raspunderii organizatiei intercolhoznice,
                  de stat-colhoznice sau a unei alte organizatii de
                  stat-cooperatiste si a participantilor ei
    Articolul 38. Incetarea existentei persoanelor juridice
    Articolul 39. Succesiunea in drepturi la reorganizarea
                  persoanelor juridice
    Articolul 40. Incetarea existentei organizatiilor de stat,
                  care sint persoane juridice
    Articolul 41. Incetarea  existentei  organizatiilor de stat-
                  cooperatiste, a celor cooperatiste si a altor
                  organizatii obstesti, care sint persoane juridice
    Articolul 42. Folosirea  bunurilor,  ramase  dupa  lichidarea
                  organizaziei de stat-cooperatiste, cooperatiste
                  si a altei organizatii obstesti

                         CAPITOLUL AL TREILEA
                             CONVENTIILE

    Articolul 43. Notiunea de conventie si categoriile conventiilor
    Articolul 44. Forma conventiilor
    Articolul 45. Conventiile verbale
    Articolul 46. Conventiile in scris
    Articolul 47. Efectele nerespectarii formei conventiei
    Articolul 48. Efectele nerespectarii cerintei de a
                  intocmi un simplu inscris
    Articolul 49. Obligativitatea formei notariale si
                  efectele nerespectarii ei
    Articolul 50. Nulitatea conventiei, care nu corespunde
                  prevederilor legii
    Articolul 51. Nulitatea conventiei incheiate cu un scop
                  contrar intereselor statutului si societatii
    Articolul 52. Nulitatea conventiilor persoanei juridice,
                  care contravin scopurilor ei
    Articolul 53. Nulitatea conventiei incheiate de un minor
                  care n-a implinit virsta de cincisprezece ani
    Articolul 54. Nulitatea conventiei incheiate de un
                  cetatean declarat incapabil
    Articolul 55. Nulitatea conventiei fictive si a conventiei simulate
    Articolul 56. Nulitatea conventiei incheiate de un minor
                  intre cincisprezece si optsprezece ani
    Articolul 57. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean cu
                  capacitate de exercitiu restrinsa din cauza abuzului
                  de bauturi spirtoase sau de substante narcotice
    Articolul 58. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean, care nu
                  este in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale
    Articolul 59. Nulitatea conventiei incheiate datorita unei erori
    Articolul 60. Nulitatea conventiei incheiate prin inselaciune,
                  violenta, amenintare, in urma unei invoieli dolosive
                  intre reprezentantul unei parti si cealalta parte sau
                  in urma unui concurs de imprejurari grele
    Articolul 61. Momentul din care conventia este considerata nula
    Articolul 62. Efectele nulitatii unei parti din conventie
    Articolul 63. Conventiile incheiate sub conditie

               ---------------------------------------
               |     Partea 2. Articolele 64 - 88    |
               ---------------------------------------

                          CAPITOLUL AL PATRULEA
                        REPREZENTAREA SI PROCURA

    Articolul 64. Reprezentarea
    Articolul 65. Efectele incheierii unei conventii de o persoana
                  care nu are imputernicire sau care si-a depasit
                  imputernicirea
    Articolul 66. Procura
    Articolul 67. Forma procurii
    Articolul 68. Procurile organizatiilor de stat, cooperatiste
                  si ale altor organizatii obstesti
    Articolul 69. Termenul procurii
    Articolul 70. Procura de substituire
    Articolul 71. Incetarea procurii
    Articolul 72. Incunostintarea despre anularea sau incetarea procurii
    Articolul 73. Efectele incetarii procurii

                          CAPITOLUL AL CINCILEA
                               PRESCRIPTIA

    Articolul 74. Termenele generale ale prescriptiei
    Articolul 75. Termenele de prescriptie mai scurte
    Articolul 76. Nulitatea invoielii cu privire la schimbarea
                  termenelor prescriptiei
    Articolul 77. Judecarea actiunii, independent de expirarea
                  termenelor prescriptiei
    Articolul 78. Obligativitatea aplicarii prescriptiei
    Articolul 79. Momentul de la care incepe sa curga
                  termenul de prescriptie
    Articolul 80. Termenul de prescriptie in caz de schimbare
                  a persoanelor din obligatie
    Articolul 81. Suspendarea cursului prescriptiei
    Articolul 82. Intreruperea cursului prescriptiei
    Articolul 83. Efectele implinirii termenului de prescriptie
    Articolul 84. Suspendarea, intreruperea si restabilirea
                  termenelor de prescriptie mai scurte
    Articolul 85. Executarea obligatiei de catre debitor dupa
                  implinirea termenului de prescriptie
    Articolul 86. Cererile carora nu li se aplica prescriptia
    Articolul 87. Aplicarea prescriptiei in actiunile
                  privitoare la cereri accesorii
    Articolul 88. Calcularea termenelor

               ---------------------------------------
               |     Partea 3. Articolele 89 - 113   |
               ---------------------------------------

                             TITLUL AL DOILEA
                          DREPTUL DE PROPRIETATE

                           CAPITOLUL AL SASELEA
                           DISPOZITII GENERALE

    Articolul 89. Drepturile proprietarului
    Articolul 90. Proprietatea socialista si proprietatea personala
    Articolul 90/1. Administrarea operativa a bunurilor

                        CAPITOLUL AL SAPTELEA
                         PROPRIETATEA DE STAT

    Articolul 91. Continutul dreptului de proprietate de stat
    Articolul 92. Obiectele dreptului de proprietate de stat
    Articolul 93. Dispozitia asupra bunurilor de stat, care
                  fac parte din mijloacele fixe
    Articolul 94. Drepturile organizatiilor de stat de a
                  dispune de mijloacele circulante si de productie
    Articolul 94/1. Atributiile institutiei
    Articolul 95. Exclus.

                         CAPITOLUL AL OPTULEA
               PROPRIETATEA COLHOZURILOR, A CELORLALTE
             ORGANIZATII COOPERATISTE SI A UNIUNILOR LOR

    Articolul 96. Continutul dreptului de proprietate al
                  colhozurilor, al celorlalte organizatii
                  cooperatiste si al uniunilor lor
    Articolul 97. Obiectele dreptului de proprietate al colhozurilor si
                  altor organizatii cooperatiste, al uniunilor lor
    Articolul 98. Exclus.

                         CAPITOLUL AL NOUALEA
                PROPRIETATEA ORGANIZATIILOR SINDICALE
                 SI A CELORLALTE ORGANIZATII OBSTESTI

    Articolul 99. Continutul dreptului de proprietate al organizatiilor
                  sindicale si al celorlalte organizatii obstesti
    Articolul 100. Obiectele dreptului de proprietate al organizatiilor
                   sindicale si al celorlalte organizatii obstesti
    Articolul 101. Exclus.

                         CAPITOLUL AL ZECELEA
                        PROPRIETATEA PERSONALA

    Articolul 102. Obiectele dreptului de proprietate
                   personala al cetatenilor
    Articolul 103. Dreptul de proprietate personala
                   asupra casei de locuit
    Articolul 104. Marimea suprafetei unei case de locuit
                   proprietate personala a unui cetatean
    Articolul 105. Incetarea dreptului de proprietate personala
                   asupra caselor de locuit, cind proprietarul are
                   mai mult de o casa
    Articolul 106. Stingerea dreptului de proprietate personala asupra
                   unei case de locuit, cind persoana respectiva are o
                   incapere de locuit intr-o casa a fondului de stat
                   sau obstesc de locuinte ori intr-o casa a unei
                   cooperative de construire a locuintelor, a unei
                   cooperative de locuinte
    Articolul 107. Trecerea pe cale silita in proprietatea
                   statului a bunurilor, folosite pentru obtinerea
                   unor venituri neprovenite din munca
    Articolul 108. Efectele construirii fara autorizatie a unei case
                   de locuit, a altor cladiri sau a unei anexe
    Articolul 109. Privarea de dreptul de folosire a casei de locuit
    Articolul 109/1. Instrainarea casei de locuit, situate
                     intr-o localitate sateasca
    Articolul 110. Numarul maxim de vite pe care un cetatean
                   le poate avea in proprietate personala
    Articolul 111. Proprietatea personala a unui membru al
                   gospodariei de colhoznic
    Articolul 112. Bunurile cetatenilor care nu pot fi urmarite
    Articolul 113. Proprietatea cetatenilor, care se ocupa cu
                   activitatea individuala in cimpul muncii

               ---------------------------------------
               |    Partea 4. Articolele 114 - 154   |
               ---------------------------------------

                      CAPITOLUL AL UNSREZECELEA
                          PROPRIETATEA COMUNA

    Articolul 114. Notiunea de proprietate comuna
    Articolul 115. Posesia, folosinta si dispozitia asupra
                   proprietatii comune pe cote-parti
    Articolul 116. Participarea la veniturile si cheltuielile
                   legate de bunurile comune
    Articolul 117. Dreptul coproprietarului unei proprietati
                   comune pe cote-parti la instrainarea cotei
    Articolul 188. Dreptul de cumparare preferential
    Articolul 119. Separarea cotei din bunurile comune
    Articolul 120. Urmarirea cotei-parti din proprietatea comuna
    Articolul 121. Incetarea dreptului de proprietate comuna pe
                   cote-parti al statului si cetatenilor, al
                   organizatiilor cooperatiste, altor organizatii
                   obstesti si cetatenilor
    Articolul 122. Modul de folosire a casei de locuit care se
                   afla in proprietate comuna pe cote-parti
    Articolul 123. Efectele construirii unei anexe sau
                   reconstruirii unei case, ce se afla
                   in proprietate comuna pe cote-parti
    Articolul 124. Proprietatea gospodariei de colhoznic
    Articolul 125. Posesia, folosinta si dispozitia asupra
                   bunurilor gospodariei de colhoznic
    Articolul 126. Raspunderea gosposariei de colhoznic pentru
                   obligatiile membrilor ei
    Articolul 127. Stabilirea cotei-parti din bunurile gospodariei
                   de colhoznic
    Articolul 128. Separarea de gospodaria de colhoznic
    Articolul 129. Impartirea gospodariei de colhoznic
    Articolul 130. Pierderea dreptului la cota-parte din bunurile
                   gospodariei de colhoznic
    Articolul 131. Proprietatea   gospodariei  cetatenilor, care
                   se ocupa cu activitatea individuala in cimpul
                   muncii din agricultura

                       CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA
                     NASTEREA SI INCETAREA DREPTULUI
                            DE PROPRIETATE

    Articolul 132. Momentul nasterii dreptului de proprietate
                   al celui ce dobindeste bunuri in temeiul
                   unui contract
    Articolul 133. Predarea lucrurilor
    Articolul 134. Obiectele ce se dobindesc pe baza unor
                   autorizatii  speciale
    Articolul 135. Riscul peirii fortuite
    Articolul 136. Bunuri principale si bunuri accesorii
    Articolul 137. Dreptul de proprietate asupra fructelor
                   si veniturilor
    Articolul 138. Intretinerea negospodareasca a casei
    Articolul 139. Efectele interetinerii negospodaresti si ale
                   neasigurarii integritatii monumentelor de
                   istorie si cultura
    Articolul 140. Bunurile fara stapin
    Articolul 141. Lucrurile gasite
    Articolul 142. Pastrarea lucrurilor gasite
    Articolul 143. Compensarea cheltuielilor facute
                   pentru pastrarea lucrului gasit
    Articolul 144. Vite lasate fara supraveghere
    Articolul 145. Comoara
    Articolul 146. Rechizitia si confiscarea
    Articolul 146/1. Compensarea catre cetatean a costului casei,
                     ce-i apartine cu titlu de proprietate personala,
                     fiind demolata in legatura cu retragerea
                     lotului de pamint
    Articolul 147. Ridicarea metalelor si a pietrelor pretioase

                      CAPITOLUL AL TREISPREZECELEA
                  APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

    Articolul 148. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor
                   aflate in posesia nelegitima a altuia
    Articolul 149. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor
                   aflate in posesia unui dobinditor de buna
                   credinta
    Articolul 150. Revendicarea bunurilor statului, cooperatiste si
                   a altor bunuri obstesti, instrainate in mod ilegal
    Articolul 151. Inadmisibilitatea revendicarii banilor
                   si a hirtiilor de valoare de la un
                   dobinditor de buna credinta
    Articolul 152. Socotelile la restituirea lucrurilor din
                   posesia nelegitima
    Articolul 153. Apararea drepturilor proprietarului
                   impotriva incalcarilor, care nu sint
                   legate de pierderea posesiei
    Articolul 154. Apararea drepturilor posesorului, care nu
                   este proprietar

               ---------------------------------------
               |    Partea 5. Articolele 155 - 208   |
               ---------------------------------------

                          TITLUL AL TREILEA
                        DREPTURI OBLIGATIILOR
            A. DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA OBLIGATII
                     CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA
                        NASTEREA OBLIGATIILOR

    Articolul 155. Notiunea de obligatie si temeiurile nasterii ei
    Articolul 156. Continutul obligatiilor, care se nasc din
                   acte de planificare
    Articolul 157. Incheierea contractului
    Articolul 158. Forma contractului
    Articolul 159. Incheierea unui contract in urma propunerii
                   facute cu aratarea termenului pentru raspuns
    Articolul 160. Incheierea unui contract in urma
                   propunerii facute fara aratarea
                   termenului pentru raspuns
    Articolul 161. Raspunsul primit cu intirziere privitor
                   la consimtamintul de a incheia contractul
    Articolul 162. Raspunsul cu privire la consimtamintul de a
                   incheia contractul pe baza unor alte conditii
    Articolul 163. Exclus.
    Articolul 164. Contractul in folosul unei terte persoane

                     CAPITOLUL AL CINCISPREZECELA
                  GARANTAREA EXECUTARII OBLIGATIILOR

    Articolul 165. Mijloacele garantarii obligatiilor
    Articolul 166. Clauza penala
    Articolul 167. Forma invoielii cu privire la clauza penala
    Articolul 168. Gajul
    Articolul 169. Partile la contractul de gaj
    Articolul 170. Obiectul gajului
    Articolul 171. Tipurile de gaj
    Articolul 172. Contractul de gaj
    Articolul 173. Aparitia gajului
    Articolul 174. Dreptul de a folosi si de a dispune
                   de obiectul gajului
    Articolul 175. Inlocuirea si restabilirea obiectului gajului
    Articolul 176. Autorizatia de instrainare a bunurilor
                   gajate libere de gaj
    Articolul 177. Procurarea de catre tert a bunurilor grevate de gaj
    Articolul 178. Gajul urmator si consecutivitatea executarii
                   creantelor creditorilor gajisti
    Articolul 179. Particularitatile gajarii marfurilor care
                   se afla in circuit civil si in proces de prelucrare
    Articolul 179/1. Particularitatile gajarii hirtiilor de valoare
    Articolul 179/2. Urmarirea bunurilor grevate de gaj
    Articolul 179/3. Distribuirea mijloacelor obtinute din
                     comercializarea obiectului gajului
    Articolul 179/4. Executarea inainte de termen a obligatiei garantate
                     prin gaj si urmarirea obiectului gajului
    Articolul 179/5. Stingerea dreptului de gaj
    Articolul 180. Fidejusiunea
    Articolul 181. Raspunderea fidejusorului
    Articolul 182. Drepturile si obligatiile fidejusorului in cazul
                   intentarii unei actiuni impotriva lui
    Articolul 183. Drepturile fidejusorului care a executat obligatia
    Articolul 184. Instiintarea fidejusorului despre executarea
                   obligatiei de catre debitor
    Articolul 185. Garantia prin fidejusiune data de mai multe
                   persoane
    Articolul 186. Incetarea fidejusiunii
    Articolul 187. Arvuna
    Articolul 188. Garantia
    Articolulo 189. Extinderea asupra garantiei a regulilor cu
                    privire la fidejusiune

                     CAPITOLUL AL SAISPREZECELEA
                       EXECUTAREA OBLIGATIILOR

    Articolul 190. Conditiile generale ale executarii
                   obligatiilor
    Articolul 191. Inadmisibilitatea refuzului unilateral
                   de a executa obligatia
    Articolul 192. Executarea obligatiei in rate
    Articolul 193. Trecerea executarii obligatiei
                   asupra unei terte persoane
    Articolul 194. Nestipularea termenului executarii obligatiei
    Articolul 195. Executarea obligatiei inainte de termen
    Articolul 196. Aminarea sau esalonarea executarii obligatiei
    Articolul 197. Locul executarii obligatiei
    Articolul 198. Valuta obligatiilor banesti
    Articolul 199. Dobinzile
    Articolul 200. Executarea obligatiilor reciproce din contract
    Articolul 201. Executarea obligatiei alternative
    Articolul 202. Executarea obligatiei in caz de  pluralitate
                   de creditori sau de debitori
    Articolul 203. Obligatiile solidare
    Articolul 204. Dreptul creditorului in cazul unei obligatii
                   solidare a debitorilor
    Articolul 205. Exceptiile opuse de catre debitorii solidari
                   creditorului
    Articolul 206. Executarea unei obligatii solidare de catre
                   unul din debitori
    Articolul 207. Creantele solidare
    Articolul 208. Executarea unei obligatii banesti
                   prin depunerea sumei

               ---------------------------------------
               |    Partea 6. Articolele 209 - 237   |
               ---------------------------------------

                    CAPITOLUL AL SAPTESPREZECELEA
              CESIUNEA DE CRENATA SI CESIUNEA DE DATORIE

    Articolul 209. Cesiunea de creanta
    Articolul 210. Indatoririle si raspunderea creditorului,
                   care a cedat creanta
    Articolul 211. Executarea obligatiei fata de vechiul creditor in caz
                   de lipsa a instiintarii despre cesiunea de creanta
    Articolul 212. Exceptiile opuse de debitor noului creditor
    Articolul 213. Cesiunea de datorie
    Articolul 214. Forma cesiunii de creanta si cesiunii de datorie

                     CAPITOLUL AL OPTSPREZECELEA
             RASPUNDEREA PENTRU NEEXECUTAREA OBLIGATIILOR

    Articolul 215. Obligatia debitorului de a repara daunele
    Articolul 216. Clauza penala si daunele
    Articolul 217. Reducerea clauzei penale
    Articolul 218. Limitarea raspunderii luate prin obligatii
    Articolul 219. Indatorirea debitorului, care a platit
                   clauza penala sau a reparat daunele, de
                   a executa obligatia in natura
    Articolul 220. Efectele neexecutarii obligatiei de a preda
                   un lucru individual determinat
    Articolul 221. Efectele neexecutarii obligatiei de a
                   indeplini o anumita lucrare
    Articolul 222. Culpa ca o conditie a raspunderii pentru
                   neexecutarea obligatiilor
    Articolul 223. Efectele neexecutarii obligatiei din culpa
                   ambelor parti
    Articolul 224. Raspunderea debitorului pentru actele
                   tertelor persoane
    Articolul 225. Efectele neexecutarii unui contract bilateral
    Articolul 226. Intirzierea debitorului
    Articolul 227. Intirzierea creditorului

                     CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA
                        STINGEREA OBLIGATIILOR

    Articolul 228. Temeiurile stingerii obligatiilor
    Articolul 229. Stingerea obligatiei prin executare
    Articolul 230. Stingerea obligatiei prin compensatie
    Articolul 231. Compensatia in caz de cesiune de creanta si
                   cesiune de datorie
    Articolul 232. Inadmisibilitatea compensatiei
    Articolul 233. Stingerea obligatiei prin intrunirea calitatii
                   de debitor si de creditor intr-o singura persoana
    Articolul 234. Stingerea obligatiei prin invoiala partilor
    Articolul 235. Stingerea sau modificarea obligatiei in urma
                   modificarii planului
    Articolul 236. Stingerea obligatiei prin imposibilitatea de a
                   o executa
    Articolul 237. Stingerea obligatiei prin moartea cetateanului
                   sau prin lichidarea persoanei juridice

               ---------------------------------------
               |    Partea 7. Articolele 238 - 348   |
               ---------------------------------------

                 B. DIFERITE CATEGORII DE OBLIGATII

                       CAPITOLUL AL DOUAZECELEA
                         VINZAREA-CUMPARAREA

    Articolul 238. Contractul de vinzare-cumparare
    Articolul 239. Contractul de vinzare-cumparare a unei
                   case de locuit
    Articolul 240. Forma contractului de vinzare-cumparare a
                   unei case de locuit
    Articolul 240/1. Forma contractului de cumparare-vinzare a materiale-
                     lor de constructie, ce se incheie intre cetateni
    Articolul 240/2. Forma contractului de instrainare a imobilului
    Articolul 241. Pretul
    Articolul 242. Indatorirea vinzatorului de a-l preintimpina pe
                   cumparator cu privire la drepturile tertelor
                   persoane asupra lucrului care se vinde
    Articolul 243. Indatorirea vinzatorului de a pastra lucrul vindut
    Articolul 244. Efectele neexecutarii de catre vinzator a obligatiei
                   de a transmite lucrul
    Articolul 245. Efectele refuzului cumparatorului de a primi
                   lucrul cumparat sau de a plati costul lui
    Articolul 246. Calitatea lucrului vindut
    Articolul 247. Drepturile cumparatorului in cazul cind i se
                   vinde un lucru de calitate necorespuzatoare
    Articolul 248. Termenele de prezentare a pretentiilor in legatura
                   cu viciile lucrului vindut
    Articolul 249. Pretentiile in legatura cu viciile lucrului vindut
                   cu termen de garantie
    Articolul 250. Termenele de prescriptie in actiunea cu privire
                   la viciile lucrului vindut
    Articolul 251. Obligatia vinzatorului in cazul cind cumparatorului
                   i se intenteaza o actiune de evictiune
    Articolul 252. Obligatia vinzatorului in cazul unei hotariri de
                   evictiune
    Articolul 253. Limitarea raspunderii in cazul cind lucrul
                   se vinde la licitatie publica
    Articolul 254. Vinzarea marfurilor pe credit

                   CAPITOLUL AL DOUAZECI SI UNULEA
                               SCHIMBUL

    Articolul 255. Contractul de schimb
    Articolul 256. Aplicarea la contractul de schimb a regulilor
                   referitoare la contractul de vinzare-cumparare

                   CAPITOLUL AL DOUAZECI SI DOILEA
                               DONATIA

    Articolul 257. Contractul de donatie
    Articolul 257/1. Donatii filantropice
    Articolul 258. Forma contractului de donatie

                    CAPITOLUL AL DOUZECI SI TREILEA
                              FURNIZAREA

    Articolul 259. Contractul de furnizare
    Articolul 260. Nelivrarea sau neridicarea intregii cantitati
                   de produse
    Articolul 261. Asortimentul produselor livrate
    Articolul 262. Calitatea produselor livrate
    Articolul 263. Termenul de prescriptie in actiunile cu privire
                   la viciile produselor livrate
    Articolul 264. Termenele de prezentare a pretentiilor in
                   legatura cu viciile produselor livrate
    Articolul 265. Livrarea produselor in garnituri complete
    Articolul 266. Regulamentele privitoare la furnizari si
                   conditiile speciale de furnizare
    Articolul 267. Raspunderea pentru incalcarea contractului
                   de furnizare

                      CAPITOLUL DOUAZECI SI PATRULEA

        ACHIZITIA DE STAT DE PRODUSE AGRICOLE DE LA COLHOZURI,
                     SOVHOZURI SI ALTE GOSPODARII

    Articolul 268. Contractul incheiat in cadrul contractarilor de
                   produse agricole
    Articolul 269. Continutul contractului incheiat in cadrul
                   contractarilor
    Articolul 270. Contractele-tip in cadrul contractarilor

                      CAPITOLUL AL DOUAZECI SI CINCILEA
                              IMPRUMUTUL

    Articolul 271. Contractul de imprumut
    Articolul 272. Forma contractului de imprumut
    Articolul 273. Dobinda la contractul de imprumut
    Articolul 274. Contestarea contractului de imprumut
    Articolul 275. Operatiile de imprumut ale bancilor si ale caselor
                   de economii din munca ale statului
    Articolul 276. Operatiile de imprumut ale lombardurilor
    Articolul 277. Operatiile de imprumut ale caselor de ajutor
                   reciproc obstesc si ale fondurilor uniunilor
                   de creatie

                   CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SASELEA
                        INCHIRIEREA DE BUNURI

    Articolul 278. Contractul de inchiriere de bunuri
    Articolul 279. Forma contractului de inchiriere de bunuri
    Articolul 280. Termenul contractului de inchiriere de bunuri
    Articolul 281. Incheierea contractului de inchiriere de bunuri
                   fara aratarea termenului
    Articolul 282. Continuarea folosirii bunului dupa expirarea
                   termenului contractului
    Articolul 283. Dreptul de preferinta al organizatiei socialiste
                   la reinnoirea contractului de inchiriere
    Articolul 284. Predarea bunului catre locatar
    Articolul 285. Efectele nepredarii bunului catre locatar
    Articolul 286. Folosirea bunului inchiriat
    Articolul 287. Plata pentru folosirea bunului inchiriat
    Articolul 288. Obligatiile partilor in ce priveste intretinerea
                   si reparatia bunului
    Articolul 289. Subinchirierea
    Articolul 290. Contractul de inchiriere ramine valabil cind
                   bunul trece la un alt proprietar
    Articolul 291. Restituirea bunului catre locator
    Articolul 292. Rezilierea inainte de termen a contractului la
                   cererea locatorului
    Articolul 293. Rezilierea inainte de termen a contractului
                   la cererea locatarului
    Articolul 294. Raspunderea locatarului pentu inrautatirea
                   starii bunului
    Articolul 295. Drepturile si obligatiile partilor in legatura
                   cu imbunatatirea starii bunului
    Articolul 296. Contractul de inchiriere de obiecte destinate
                   satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor
    Articolul 297. Incheierea contractului de inchiriere de obiecte
                   destinate satisfacerii cerintelor curente ale
                   cetatenilor
    Articolul 298. Termenul contractului de inchiriere de obiecte
                   destinate satisfacerii cerintelor curente ale
                   cetatenilor
    Articolul 299. Subinchirierea in contractul de inchiriere de bunuri
                   destinate satisfacerii cerintelor curente ale
                   cetatenilor

                   CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SAPTELEA
                       INCHIRIEREA LOCUINTELOR

    Articolul 300. Contractul de inchiriere a incaperii de locuit
    Articolele 301-348/1. Excluse.

               ---------------------------------------
               |    Partea 8. Articolele 349 - 421   |
               ---------------------------------------

                   CAPITOLUL AL DOUAZECI SI OPTULEA
                    FOLOSIREA GRATUITA A BUNURILOR

    Articolul 349. Contractul de folosire gratuita a bunurilor
    Articolul 350. Termenul contractului de folosire gratuita
                   a bunurilor incheiat intre organizatiile
                   socialiste
    Articolul 351. Efectele nepunerii la dispozitie a bunurilor in
                   folosinta gratuita de catre o organizatie socialista
    Articolul 352. Raspunderea pentru viciile bunurilor,
                   transmise in folosinta gratuita
    Articolul 353. Transmiterea bunurilor primite in
                   folosinta catre o terta persoana
    Articolul 354. Rezilierea inainte de termen a contractului
    Articolul 355. Incetarea contractului

                    CAPITOLUL AL DOUAZECI SI NOUALEA
                              ANTREPRIZA

    Articolul 356. Contractul de antrepriza
    Articolul 357. Executarea de catre un cetatean a
                   lucrarilor de antrepriza
    Articolul 358. Devizul
    Articolul 359. Executarea lucrarii cu materialul
                   antreprenorului si cu mijloacele lui
    Articolul 360. Executarea lucrarii cu materialul clientului
    Articolul 361. Obligatia antreprenorului de a pastra
                   bunurile care i s-au incredintat
    Articolul 362. Transmiterea catre organizatii a materialelor
                   si utilajelor in baza contractului de antrepriza
    Articolul 363. Riscul peirii fortuite a materialelor
    Articolul 364. Imprejurarile despre care antreprenorul
                   e obligat sa-l previna pe client
    Articolul 365. Efectele neindeplinirii de catre client a
                   cererilor antreprenorului
    Articolul 366. Obligatia clientului de a receptiona
                   lucrarea executata de antreprenor
    Articolul 367. Drepturile clientului in cazul incalcarii
                   contractului de catre antreprenor
    Articolul 368. Plata remuneratiei cuvenite antreprenorului
    Articolul 369. Socotelile dintre parti in cazul peirii obiectului
                   antreprizei sau imposibilitatii de a termina lucrarea
    Articolul 370. Drepturile clientului in timpul executarii lucrarii
    Articolul 371. Prescriptia in actiunile ce decurg
                   din raspunderea antreprenorului
    Articolul 372. Contractul de deservire curenta a cetatenilor
    Articolul 373. Executarea lucrarii in baza contractului
                   de deservire curenta a cetatenilor
    Articolul 374. Drepturile clientului in caz de incalcare esentiala
                   a contractului de deservire curenta a cetatenilor si
                   termenul pentru prezentarea pretentiilor si
                   intentarea actiunii cu privire la viciile lucrarii
    Articolul 375. Plata remuneratiei in baza contractului de
                   deservire curenta a cetatenilor
    Articolul 376. Efectele neprezentarii clientului pentru
                   primirea lucrarii executate

                       CAPITOLUL AL TREIZECELEA
                  ANTREPRIZA PENTRU CONSTRUCTII CAPITALE

    Articolul 377. Contractul de antrepriza pentru constructii capitale
    Articolul 378. Antreprenorul general si subantreprenorul
    Articolul 379. Drepturile clientului
    Articolul 380. Inlaturarea viciilor din executarea lucrarilor
    Articolul 381. Raspunderea partilor in caz de incalcare a
                   contractului de antrepriza pentru constructii capitale
    Articolul 382. Regulile cu privire la contractele de
                   antrepriza pentru constructii capitale

                    CAPITOLUL AL TREIZECI SI UNULEA
                             TRANSPORTUL

    Articolul 383. Contractul de transport
    Articolul 384. Conditiile pentru transportul incarcaturilor,
                   calatorilor si bagajelor
    Articolul 385. Planul transportului de incarcaturi
    Articolul 386. Raspunderea pentru neindeplinirea planului
                   transportului de incarcaturi
    Articolul 387. Raspunderea carausului pentru pierderea totala
                   sau partiala a incarcaturilor sau bagajelor si
                   pentru deteriorarea lor
    Articolul 388. Termenul pentru transportul incarcaturilor
                   si bagajelor si raspunderea pentru intirziere
    Articolul 389. Pretentiile si actiunile ce decurg din
                   transporturi
    Articolul 390. Conditiile transportului de incarcaturi,
                   calatori si bagaje cu autovehicule
    Articolul 391. Raspunderea pentru neindeplinirea planului
                   transportului de incarcaturi cu autovehicule
    Articolul 392. Taxa pentru transportul de incarcaturi,
                   calatori si bagaje cu autovehicule
    Articolul 393. Incarcarea si descarcarea incarcaturilor, care
                   se transporta cu autovehicule
    Articolul 394. Raspunderea organizatiilor de transport
                   auto pentru intirzierea transportului
                   incarcaturilor
    Articolul 395. Raspunderea organizatiei de transport auto
                   pentru pierderea totala sau partiala si
                   deteriorarea incarcaturilor
    Articolul 396. Incetarea contractului de transport la
                   cererea calatorului
    Articolul 397. Raspunderea carausului pentru moartea sau
                   vatamarea sanatatii calatorului

                     CAPITOLUL AL TREIZECI SI DOILEA
                             EXPEDITIA

    Articolul 398. Contractul de expeditie
    Articolul 399. Partile din contractul de expeditie
    Articolul 400. Continutul contractului de expeditie
    Articolul 401. Raspunderea partilor din contractul
                   de expeditie

                   CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA
                           DEPOZITUL

    Articolul 402. Contractul de depozit
    Articolul 403. Forma contractului de depozit
    Articolul 404. Incetarea contractului de depozit la
                   cererea uneia din parti
    Articolul 405. Obligatiile depozitarului
    Articolul 406. Raspunderea depozitarului pentru pierderea
                   totala sau partiala a bunurilor si pentru
                   deteriorarea lor
    Articolul 407. Raspunderea depozitarului
    Articolul 408. Raspunderea pentru pierderea sau deteriorarea
                   bunurilor in hoteluri, camine si in alte
                   organizatii
    Articolul 409. Efectele nerespectarii termenului de
                   primire inapoi a bunurilor
    Articolul 410. Repararea daunelor cauzate depozitarului
    Articolul 411. Depozitul bunurilor, determinate in genul lor
    Articolul 412. Depozitul obligator in virtutea legii

                   CAPITOLUL AL TREIZECI SI PATRULEA
                               MANDATUL

    Articolul 413. Contractul de mandat
    Articolul 414. Remuneratia in baza contractului de mandat
    Articolul 415. Executarea mandatului in conformitate
                   cu indicatiile mandantului
    Articolul 416. Executarea personala a mandatului
                   de catre mandatar
    Articolul 417. Darea de seama a mandatarului
    Articolul 418. Obligatiile mandantului
    Articolul 419. Incetarea contractului de mandat
    Articolul 420. Efectele incetarii contractului executat
                   partial
    Articolul 421. Obligatiile mostenitorilor mandatarului

               ---------------------------------------
               |    Partea 9. Articolele 422 - 468   |
               ---------------------------------------

                  CAPITOLUL AL TREIZECI SI CINCILEA
                            COMISIONUL

    Articolul 422. Contractul de comision
    Articolul 423. Forma contractului
    Articolul 424. Drepturile si obligatiile comisionarului
                   in conventia incheiata cu o terta persoana
    Articolul 425. Dreptul de proprietate al comitentului
    Articolul 426. Executarea mandatului de comision
    Articolul 427. Abaterea de la indicatiile comitentului
    Articolul 428. Pretul obiectelor vindute de comisionar
    Articolul 429. Executarea de catre comisionar a conventiei
                   incheiate cu o terta persoana
    Articolul 430. Raspunderea comisionarului pentru pierderea
                   totala sau partiala a bunurilor comitentului
                   si pentru deteriorarea lor
    Articolul 431. Darea de sama a comisionarului
    Articolul 432. Socotelile dintre parti
    Articolul 433. Primirea de catre comitent a celor executate
                   in baza mandatului
    Articolul 434. Remuneratia de comision
    Articolul 435. Restituirea cheltuielilor facute in
                   legatura cu executarea mandatului
    Articolul 436. Retinerea de catre comisionar a banilor ce i se cuvin
    Articolul 437. Executarea mandatului de catre comisionar
                   dupa moartea comitentului sau dupa incetarea
                   existentei persoanei juridice - comitent
    Articolul 438. Renuntarea comisionarului la executarea mandatului
    Articolul 439. Dispozitia asupra bunurilor comitentului dupa
                   renuntarea comisionarului la executarea mandatului
    Articolul 440 Anularea mandatului de catre comitent

                   CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA
                   GESTIUNEA DE AFACERI FARA MANDAT

    Articolul 441. Dreptul la restituirea cheltuililor facute
                   de o persoana, care actioneaza fara mandat
                   in interesul unei alte persoane
    Articolul 442. Obligatiile persoanei care actioneaza in
                   interesul alteia fara mandat
    Articolul 443. Raspunderea persoanei care actioneaza fara mandat
    Articolul 444. Drepturile si obligatiile ce izvorasc din
                   actele savirsite fara mandat

                  CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA
                 INSTRAINAREA UNEI CASE DE LOCUIT CU
                    CONDITIA INTRETINERII PE VEATA

    Articolul 445. Contractul de instrainare a unei case de
                   locuit cu conditia intretinerii pe viata
    Articolul 446. Forma contractului
    Articolul 447. Garantarea executarii contractului
    Articolul 448. Modificarea sau realizarea contractului la
                   cererea transmitatorului
    Articolul 449. Rezilierea contractului la cererea dobinditorului
    Articolul 450. Efectele rezilierii contractului
    Articolul 451. Efectele peirii fortuite a casei
    Articolul 452. Incetarea contractului de instrainare a
                   unei case de locuit cu conditia intretinerii
                   pe viata in caz de moarte a dobinditorului

                   CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA
                          ACTIVITATEA COMUNA

    Articolul 453. Contractul de activitate comuna
    Articolul 454. Gestiunea afacerilor comune ale participantilor
                   la contract
    Articolul 455. Bunurile comune ale participantilor la contract
    Articolul 456. Cheltuielile si pierderile comune ale
                   participantilor la contract
    Articolul 457. Regulile cu privire la unele categorii de
                   activitate comuna

                   CAPITOLUL AL TREIZECI SI NOULEA
                         ASIGURARILE DE STAT

    Articolul 458. Felurile de asigurare
    Articolul 459. Asigurarile obligatorii
    Articolul 460. Contractul de asigurare benevola
    Articolul 461. Organizatia de asigurare se subroga in drepturile
                   asiguratului fata de persoana care raspunde pentru
                   dauna cauzata
    Articolul 462. Regulile de asigurare

                      CAPITOLUL AL PATRUZECELEA
                  RAPORTURILE DE PLATI SI DE CREDIT

    Articolul 463. Platile intre organizatii
    Articolul 464. Dispozitia de mijloacele banesti, care se pastreaza
                   pe conturile organizatiilor la institutiile de credit
    Articolul 465. Creditarea organizatiilor
    Articolul 466. Imprumuturile acordate de banca cetatenilor
    Articolul 467. Depunerile facute de cetateni la
                   institutiile de credit
    Articolul 468. Urmarirea depunerilor cetatenilor

               ---------------------------------------
               |   Partea 10. Articolele 469 - 505   |
               ---------------------------------------

                  CAPITOLUL AL PATRUZECI SI UNULEA
             OBLIGATIILE CE SE NASC DIN PROMISIUNEA PUBLICA
                     DE A ACORDA O RECOMPENSA

    Articolul 469. Obligatiile organizatiei care a anuntat un concurs
    Articolul 470. Modificarea conditiilor concursului
    Articolul 471. Hotarirea cu privire la plata recompenselor
                   (premiilor)
    Articolul 472. Folosirea lucrarilor stiintifice, literare
                   si de arta premiate la concurs
    Articolul 473. Restituirea lucrarilor prezentate catre
                   participantii la concurs
    Articolul 474. Obligatia cetateanului care a promis in mod
                   public o recompensa

                     CAPITOLUL AL PATRUZECI SI DOILEA
                    OBLIGATIILE IZVORITE DIN CAUZAREA
                                 DE DAUNE

    Articolul 475. Temeiurile generale ale raspunderii
                   pentru cauzarea de daune
    Articolul 476. Raspunderea organizatiei pentru dauna cauzata
                   din culpa lucrarilor ei
    Articolul 477. Raspunderea pentru dauna, cauzata prin actiuni
                   ilegale ale unor organizatii de stat si obstesti,
                   precum si ale unor persoane cu functii de raspundere
    Articolul 478. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin actiunile
                   ilicite ale organelor de cercetare penala, de ancheta
                   preliminara, ale procuraturii si ale instantelor
                   judecatoresti
    Articolul 479. Dauna cauzata de o persoana in stare de
                   legitima aparare
    Articolul 480. Dauna cauzata de o persoana in caz de
                   extrema necesitate
    Articolul 481. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor
                   care n-a implinit cincisprezece ani
    Articolul 482. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor
                   intre cincisprezece si optsprezece ani
    Articolul 483. Raspunderea pentru dauna cauzata de un
                   cetatean declarat incapabil
    Articolul 484. Raspunderea pentru dauna cauzata de un
                   cetatean, care nu e in stare sa inteleaga
                   insemnatatea faptelor sale
    Articolul 485. Raspunderea pentru dauna cauzata de un
                   izvor de pericol sporit
    Articolul 486. Raspunderea pentru dauna cauzata in
                   comun de mai multe persoane
    Articolul 487. Modurile de reparare a daunei
    Articolul 488. Luarea in consideratie a culpei persoanei vatamate
                   si a situatiei materiale a persoanei care a cauzat
                   dauna
    Articolul 489. Dreptul de regres fata de persoana care a
                   cauzat dauna
    Articolul 490. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii
    Articolul 491. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii
                   si moartea unui cetatean pentru care cel ce a
                   cauzat dauna e obligat sa plateasca rata de
                   asigurare
    Articolul 492. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii
                   si moartea unui cetatean pentru care cel ce a
                   cauzat dauna nu e obligat sa plateasca rate de
                   asigurare
    Articolul 493. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii
                   si moartea unui cetatean, care nu are dreptul la
                   asigurari sociale
    Articolul 494. Repararea daunei cauzate prin vatamarea
                   sanatatii unui cetatean caruia nu i s-a
                   acordat ajutor sau pensie
    Articolul 495. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii
                   unui cetatean care nu a implinit cincisprezece ani
    Articolul 496. Actiunile de regres ale organelor de asigurari
                   sociale de stat sau de asistenta sociala si
                   ale colhozurilor
    Articolul 497. Schimbarea cuantumului despagubirilor la cererea
                   persoanei vatamate in cazul cind se schimba
                   capacitatea  ei de munca
    Articolul 498. Schimbarea cuantumului despagubirilor
                   la cererea persoanelor care au cauzat dauna
    Articolul 499. Plata despagubirilor
    Articolul 500. Restituirea cheltuielilor de inmormintare
    Articolul 501. Plata despagubirilor in caz de incetare a
                   existentii persoanei juridice
    Articolul 502. Suspendarea cursului prescriptiei in
                   actiunile pentru plata despagubirilor

                    CAPITOLUL  AL PATRUZECI SI TREILEA
                  OBLIGATIILE CE SE NASC IN URMA ACTELOR
                   DE SALVARE A PROPRIETATII SOCIALISTE

    Articolul 503. Repararea daunei suferite in legatura cu
                   salvarea bunurilor socialiste

                    CAPITOLUL AL PATRUZECI SI PATRULEA
                  OBLIGATIILE CE SE NASC DIN DOBINDIREA
                SAU RETINEREA UNOR BUNURI FARA JUST TEMEI

    Articolul 504. Obligatia de a restitui bunurile dobindite
                   sau retinute fara just temei
    Articolul 505. Cazurile cind bunurile dobindite fara
                   just temei nu pot fi revendicate

               ---------------------------------------
               |   Partea 11. Articolele 506 - 550   |
               ---------------------------------------

                          TITLUL AL PATRULEA
                           DREPTUL DE AUTOR

    Articolul 506. Lucrarile asupra carora se extinde dreptul de autor
    Articolul 507. Lucrarile aparute
    Articolul 508. Dreptul de autor asupra lucrarilor aparute
                   pe teritoriul Uniunii RSS
    Articolul 509. Dreptul de autor asupra lucrarilor
                   publicate in strainatate
    Articolul 510. Drepturile autorului
    Articolul 511. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor si a
                   numelui autorului in timpul vietii lui
    Articolul 512. Ocrotirea drepturilor de autor asupra lucrarilor
                   aparute sub pseudonim sau fara indicarea numelui
    Articolul 513. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor dupa
                   moartea autorului
    Articolul 514. Dreptul de coautor
    Articolul 515. Dreptul de autor asupra lucrarii create in
                   cadrul indeplinirii unei insarcinari de serviciu
    Articolul 516. Dreptul de autor al persoanelor juridice
    Articolul 517. Dreptul de autor al organizatiilor asupra
                   publicatiilor perioadice si altor publicatii
    Articolul 518. Dreptul de autor asupra unui film de
                   cinematograf sau de televiziune
    Articolul 519. Dreptul de autor asupra emisiunilor de
                   radio si televiziune
    Articolul 520. Dreptul de autor al alcatuitorilor de culegeri
    Articolul 521. Folosirea lucrarii unui autor de catre
                   alte persoane
    Articolul 522. Dreptul de autor al persoanei, care a folosit o
                   lucrare straina pentru crearea unei lucrari noi
    Articolul 523. Traducerea lucrarii intr-o alta limba
    Articolul 524. Dreptul de autor al traducatorului
    Articolul 525. Dreptul autorului la onorar pentru folosirea
                   lucrarii lui intr-o traducere in alta limba
    Articolul 526. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul
                   autorului si fara plata onorarului de autor
    Articolul 527. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul
                   autorului, dar cu plata onorarului de autor
    Articolul 528. Folosirea unei lucrari pentru satisfacerea
                   cerintelor personale
    Articolul 529. Durata dreptului de autor
    Articolul 530. Transmiterea dreptului de autor prin succesiune
    Articolul 531. Durata dreptului de autor asupra unei
                   lucrari colective
    Articolul 532. Durata dreptului de autor, care apartine
                   organizatiilor
    Articolul 533. Declararea unor lucrari bun al statului
    Articolul 534. Apararea drepturilor personale nepatrimoniale
                   ale autorului
    Articolul 535. Apararea drepturilor patrimoniale ale autorului
                   in cazurile de incalcare a dreptului sau de autor
    Articolul 536. Rascumpararea dreptului de autor de catre stat
    Articolul 537. Contractul de autor si tipurile lui
    Articolul 538. Tipurile de contracte de autor cu privire la
                   transmiterea lucrarii pentru folosirea ei
    Articolul 539. Formele contractului de autor
    Articolul 540. Contractele-tip de autor
    Articolul 541. Cuantumul onorarului autorului in baza
                   contractului de autor
    Articolul 542. Predarea si aprobarea lucrarii
    Articolul 543. Restrictia in ce priveste folosirea de catre
                   terte persoane a lucrarii, pentru care s-a
                   incheiat un contract
    Articolul 544. Obligatia organizatiei de a folosi lucrarea
    Articolul 545. Raspunderea autorului pentru incalcarea
                   contractului
    Articolul 546. Raspunderea organizatiei pentru incalcarea
                   contractului
    Articolul 547. Transmiterea dreptului de proprietate asupra
                   lucrarii de arta plastica, create la comanda
    Articolul 548. Ocrotirea intereselor cetateanului redat
                   intr-o lucrare de arta plastica
    Articolul 549. Modul de folosire a planurilor arhitecturale,
                   ingineresti si a altor planuri tehnice,
                   executate la comanda
    Articolul 550. Contractul de autor pentru licenta cu privire la
                   acordarea  dreptului de a folosi o lucrare prin
                   traducerea  ei  intr-o  alta  limba  sau  prin
                   prefacerea ei

               ---------------------------------------
               |   Partea 12. Articolele 551 - 595   |
               ---------------------------------------

                           TITLUL AL CINCICILEA
                   DREPTUL ASUPRA UNEI DESCOPERIRI
 

    Articolul 551. Drepturile autorului unei descoperiri
    Articolul 552. Transmiterea prin succesiune a drepturilor
                   autorului unei descoperiri
    Articolul 553. Litigiile cu privire la drepturile
                   de autor asupra unei descoperiri

                          TITLUL AL SASELEA
        DREPTUL ASUPRA INVENTIEI, PROPUNERII DE RATIONALIZARE
                      SI PROTOTIPULUI INDUSTRIAL

 Titlul VI (art.554-560). Exclus.

                          TITLUL AL SAPTELEA
                          DREPTUL SUCCESORAL

    Articolul 561. Temeiurile succesiunii
    Articolul 562. Data deschiderii succesiunii
    Articolul 563. Locul unde se deschide succesiunea
    Articolul 564. Cetatenii care pot fi mostenitori
    Articolul 565. Cetatenii care nu au dreptul de a succede
    Articolul 566. Mostenitorii legali
    Articolul 567. Trecerea mobilierului din casa si a
                   obiectelor de uz casnic la mostenitori
    Articolul 568. Succesiunea testamentara
    Articolul 569. Substituirea mostenitorului
    Articolul 570. Dreptul la o cota obligatorie din succesiune
    Articolul 571. Trecerea la mostenitori a bunurilor
                   ramase netestate
    Articolul 572. Legatul
    Articolul 573. Punerea in sarcina mostenitorului a
                   obligatiei de a acorda folosinta pe
                   viata a unei case
    Articolul 574. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei
                   de a savirsi acte de folos obstesc
    Articolul 575. Forma notariala a testamentului
    Articolul 576. Testamentele asimilate cu cele autentificate
                   pe cale notariala
    Articolul 577. Semnarea testamentului de catre o alta persoana
    Articolul 578. Anularea sau modificarea testamentului
    Articolul 579. Executarea testamentului
    Articolul 580. Imputernicirile executorului testamentar
    Articolul 581. Acceptarea succesiunii
    Articolul 582. Prelungirea termenului pentru acceptarea
                   succesiunii
    Articolul 583. Transmiterea dreptului de acceptare a
                   succesiunii
    Articulul 584. Drepturile mostenitorului, care a intrat
                   in posesia sau in administrarea bunurilor
                   succesorale inainte de prezentarea altor
                   mostenitori
    Articolul 585. Renuntarea la succesiune
    Articolul 586. Sporirea cotelor succesorale
    Articolul 587. Trecerea succesiunii la stat
    Articolul 588. Raspunderea mostenitorului pentru datoriile
                   celui ce a lasat mostenirea.
    Articolul 589. Prezentarea pretentiilor de catre creditorii celui
                   ce a lasat mostenirea
    Articolul 590. Paza bunurilor succesorale
    Articolul 591. Eliberarea certificatului privind dreptul
                   la succesiune
    Articolul 592. Termenul pentru eliberarea certificatului
                   privind dreptul la succesiune
    Articolul 593. Impartirea bunurilor succesorale
    Articolul 594. Succesiunea in gospodaria de colhoznic
    Articolul 595. Testarea de catre depunator a sumelor depuse
                   la casa de economii sau la banca

               ---------------------------------------
               |   Partea 13. Articolele 596 - 603   |
               ---------------------------------------

                             TITLUL VIII
              CAPACITATEA JURIDICA A CETATENILOR STAINI
                  SI A PERSOANELOR FARA CETATENIE.
                APLICAREA LEGILOR CIVILE ALE STATELOR
               STRAINE, SI A TRATATELOR INTERNATIONALE

    Articolul 596. Capacitatea juridica civila cetatenilor straini
    Articolul 597. Capacitatea juridica civila a persoanelor
                   fara cetatenie
    Articolul 597/1. Legea care se aplica capacitatii civile de exer-
                     citiu a cetatenilor straini si a persoanelor
                     fara cetatenie.
    Articolul 598. Capacitatea juridica civila a intreprinderilor si
                   a organizatiilor straine
    Articolul 599. Legea ce se aplica la forma tranzactiei
    Articolul 600. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite
                   din conventiile de comert exterior
    Articolul 600/1. Legea ce se aplica formei si termenului
                     de valabilitate a procurii
    Articolul 600/2. Legea ce se aplica prescriptiei
    Articolul 600/3. Legea ce se aplica dreptului de proprietate
    Articolul 600/4. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite
                     din pricinuirea unei daune
    Articolul 601. Legea ce se aplica succesiunii
    Articolul 602. Limitarea aplicarii Legii straine
    Articolul 603. Tratatele internationale
 
 

                        LEGEA REPUBLICII MOLDOVA

                            CODUL CIVIL

                           din  26.12.64

                               * * *

                            TITLUL INTII
                        DISPOZITII GENERALE

                           CAPITOLUL INTII
                        DISPOZITII DE BAZA

    Articolul 1. Sarcinile Codului civil al RSS Moldovenesti
    Codul civil al    Republicii   Sovetice   Socialiste    Moldovenesti
reglementeaza   raporturile   patrimoniale  si   raporturile   personale
nepatrimoniale, legate de ele, in scopul crearii bazei tehnico-materiale
a comunismului si satisfacerii tot mai depline a cerintelor materiale si
spirituale  ale cetatenilor. In cazurile prevazute de lege prezentul Cod
reglementeaza, de asemenea si alte raporturi personale nepatrimoniale.
    Baza raporturilor  patrimoniale in societatea sovetica o  constituie
sistemul   economic   socialist   si  proprietatea   socialista   asupra
mijloacelor  de  productie.  Viata  economica a  RSS  Moldovenesti  este
determinata  si dirijata de planurile de stat de dezvoltare economica si
sociala.

 [Partea 2 art.1 modificata prin Ucazul din 05.07.84]

    Articolul 2. Raporturile reglementate de Codul civil al RSS
                 Moldovenesti
    Codul civil al RSS Moldovenesti reglementeaza raporturile, prevazute
in articolul 1 al prezentului Cod:
    ale organizatiilor  de  stat, cooperatiste si ale altor  organizatii
obstesti intre ele;
    ale cetatenilor  cu  organizatiile de stat, cooperatiste si cu  alte
organizatii obstesti;
    ale cetatenilor intre ei.
    Participanti  la  raporturile,  reglementate de  prezentul  Cod,  in
cazurile   prevazute   de  legislatia  Uniunii  RSS,  pot  fi  si   alte
organizatii.
    Prevederile prezentului  Cod nu se aplica raporturilor patrimoniale,
bazate  pe  subordonarea  administrativa a uneia dintre  parti  fata  de
cealalta, precum si raporturilor fiscale si bugetare.
    Raporturile familiale,  de  munca,  funciare, miniere,  in  domeniul
apelor, al silviculturii, precum si raporturile din cadrul colhozurilor,
decurgind  din statutul lor, sint reglementate respectiv, de  legislatia
familiei,  a  muncii,  funciara, de legislatia cu privire la  subsol,  a
apelor, silvica si de legislatia colhoznica.

 [Partea 4 art.2 modificata prin Ucazul din 05.07.84]

    Articolul 3. Legislatia civila a Uniunii RSS si RSS Moldovenesti
    In conformitate  cu  Bazele  legislatiei civile a Uniunii RSS  si  a
republicilor  unionale prezentul Cod si alte acte de legislatie civila a
RSS   Moldovenesti   reglementeaza  atit  raporturile  patrimoniale   si
personale  nepatrimoniale, prevazute de Baze, cit si cele neprevazute de
ele.
    Legislatia civila  a  Uniunii RSS reglementeaza, in conformitate  cu
Bazele  legislatiei  civile  a Uniunii RSS si a  republicilor  unionale,
raporturile  dintre organizatiile socialiste din domeniul livrarilor  de
productie  si  al  constructiilor  capitale,  raporturile  din  domeniul
achizitiilor de  stat de produse agricole de la colhozuri, sovhozuri  si
alte  gospodarii,  raporturile  organizatiilor  de  transport  feroviar,
maritim,  fluvial,  aerian,   prin conducte, de telecomunicatii  si  ale
institutiilor de credit cu clientela si raporturile lor unele cu altele,
raporturile  din  domeniul  asigurarilor de stat, raporturile  care  iau
nastere   in  legatura  cu  descoperirile,  inventiile,  propunerile  de
rationalizare,   prototipurile  industriale  si  in  legatura  cu   alte
realizari  ale  stiintii si tehnicii, precum si alte raporturi, a  caror
reglementare,   este   data  de  Constitutia  Uniunii  RSS,  de   Bazele
legislatiei civile a Uniunii RSS si a republicilor unionale si alte acte
legislative  ale  Uniunii  RSS  in competenta Uniunii RSS.  In  ceia  ce
priveste  aceste  raporturi  legislatia  RSS  Moldovenesti  solutioneaza
chestiunile,  date in competenta RSS Moldovenesti de legislatia  Uniunii
RSS.

 [Partea 2 art.3 modificata prin Ucazul din 05.07.84]

    Raporturile privind  comertul exterior si alte feluri de  activitate
economica externa sint determinate de legislatia speciala a Uniunii RSS,
care  reglementeaza  comertul  exterior  si alte  feluri  de  activitate
economica  externa, si de legislatia civila generala a Uniunii RSS si  a
RSS Moldovenesti.

 [Partea 3 art.3 modificata prin Ucazul din 05.07.84]

    Articolul 4. Temeiurile nasterii drepturilor si obligatiilor civile
    Drepturile si   obligatiile  civile  iau  nastere  din   temeiurile,
prevazute  de  legislatia Uniaunii RSS si a RSS Moldovenesti, precum  si
din  actele cetatenilor si organizatiilor, care, desi nu sint  prevazute
de  lege,  genereaza,  in  virtutea principiilor  generale  si  sensului
legislatiei civile, drepturi si obligatii civile.
    In conformitate  cu  aceasta, drepturile si obligatiile  civile  iau
nastere:
    1) din conventiile  prevazute  de lege, precum si  din  conventiile,
care, desi neprevazute de lege, nu sint contrare ei;
    2) din acte administrative,  inclusiv  cele de planificare -  pentru
organizatiile de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti;
    3) ca urmare    a   unor   descoperiri,   inventii,   propuneri   de
rationalizare, a crearii de opere stiintifice, literare si de arta;
    4) ca urmare  a  cauzarii de daune unei alte persoane, precum si  ca
urmare  a  dobindirii  sau retinerii unor bunuri, fara  just  temei,  in
paguba unei alte persoane;
    5) ca urmare a unor acte ale cetatenilor si organizatiilor;
    6) ca urmare  a unor evenimente, de care legea leaga survenirea unor
efecte juridice civile.

    Articolul 5. Exercitarea drepturilor civile si
                 indeplinirea obligatiilor
    Drepturile civile sint ocrotite de lege, cu exceptia cazurilor, cind
sint  exercitate contrar menirii, pe care o au in societatea  socialista
in perioada construirii comunismului.
    In timpul exercitarii   drepturilor  si  indeplinirii   obligatiilor
cetatenii   si  organizatiile  trebuie  sa  respecte  legile,   regulile
conventuirii  socialiste  si  principiile  morale  ale  societatii  care
construieste comunismul.

    Articolul 6. Apararea drepturilor civile
    Apararea drepturilor  civile  se  infaptuieste,  potrivit  regulilor
stabilite de instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi: prin
recunoasterea  acestor  drepturi; prin restabilirea situatiei  existente
inainte de incalcarea dreptului si prin curmarea actelor care incalca un
drept;  prin  obligarea persoanei respective de a executa  obligatia  in
natura;   prin  incetarea  sau  modificarea  raportului  juridic;   prin
obligarea  persoanei,  care  a  incalcat un drept, de  a  plati  daunele
cauzate,  iar in cazurile prevazute de lege sau contract - clauza penala
(amenda,  penalitatile  de  intirziere), precum si  prin  alte  mijloace
prevazute de lege.

 [Alin.1 art.6 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Apararea drepturilor  civile, in cazurile si in formele stabilite de
legislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti, se infaptuieste, de asemenea
de organizatiile sindicale si de alte organizatii obstesti.

 [Alin.2 art.6 modificat prin Legea nr.141-XIII din 07.06.94]

    In cazurile special prevazute de lege apararea drepturilor civile se
infaptuieste pe cale administrativa.
    Pina la intentarea  actiunii,  ce izvoraste din  raporturile  dintre
organizatii,  urmeaza  sa  fie prezentata in  mod  obligator  pretentia.
Exceptia la aceasta regula se stabileste prin legislatia Uniunii RSS.

 [Partea 4 art.6 introdusa prin Ucazul din 23.05.74]

    Articolul 7. Apararea onoarei si demnitatii
    Orice persoana  fizica  sau  juridica  are  dreptul  sa  ceara  prin
judecata   dezmintinerea  afirmatiilor  care  ii  ponegresc  onoarea  si
demnitatea  si  care nu corespund realitatii, precum si  a  afirmatiilor
care nu ponegresc onoarea si demnitatea, dar nu corespund realitatii.
    In cazul in care  mijlocul  de  informare  in masa  ce  a  raspindit
afirmatii  contestabile  nu  poate dovedi ca ele  corespund  realitatii,
istanta  judecatoreasca il obliga sa publice, nu mai tirziu decit  peste
15 zile din ziua intrarii in vigoare a hotaririi instantei judecatoresti
o  dezmintire la aceeasi rubrica, pe aceeasi pagina, in aceeasi programa
sau ciclu de emisiuni.
    In cazul in care  astfel  de afirmatii sint expuse intr-un  document
emis  de  o  organizatie,  instanta  judecatoreasca  obliga  organizatia
respectiva sa inlocuiasca acest document.

 [Art.7 in redactia Legii nr.71 din 22.04.94]
 [Art.7 in redactia Legii nr.639 din 10.07.91]
 [Partea 2 art.7 modificata prin Ucazul din 05.07.84]

    Articolul 7/1. Repararea prejudiciului moral.
    Prejudiciul moral,  cauzat  persoanei de mijloacele de informare  in
masa,  de organizatii sau de persoane in urma raspindrii unor  afirmatii
ce  nu corespund realitatii, precum si a unor afirmatii despre viata  ei
personala  sau familiala fara consimtamintul ei, se repara de catre  ele
in   folosul   persoanei  respective  in  expresie   baneasca.   Marimea
recompensei o stabileste instanta judecatoreasca.
    Marimea recompensei  in  fiecare  caz  aparte se  stabileste  de  la
saptezeci  si cinci la doua sute salarii minime daca afirmatiile au fost
raspindite  de  o  persoana juridica, si de la zece la  o  suta  salarii
minime daca ele au fost raspindite de o persoana fizica.

 [Alin.2 art.7/1 modificat prin Legea nr.71 din 22.04.94]
 [Art.7/1 introdus prin Legea nr.639 din 10.07.91]

    Articolul 8. Aplicarea in RSS Moldoveneasca a legislatiei
                 civile a altor republici unionale
    Legislatia civila  a  altor  republici  unionale se  aplica  in  RSS
Moldoveneasca, precum urmeaza:
    1) in raporturile,  izvorite  din dreptul de proprietate, se  aplica
legea locului de aflare a bunurilor;
    2) in materie  de conventii, capacitatea de folosinta si capacitatea
de exercitiu se stabilesc dupa legea locului de incheiere a conventiei;
    3) in ce priveste  forma  conventiilor  se aplica legea  locului  de
incheiere  a lor; aceasta lege se aplica si la obligatiile care se  nasc
din conventie, daca legea sau invoiala partilor nu prevede altfel;
    4) in obligatiile  ce iau nastere din cauzarea unei daune se  aplica
legea locului de judecare a litigiului, iar la cererea partii vatamate -
legea locului de cauzare a daunei;
    5) in domeniul raporturilor succesorale se aplica legea locului unde
s-a deschis succesiunea;
    6) chestiunile  privind  prescriptia se solutioneaza pe  baza  legii
republicii   unionale,   a  carei  legislatie   reglementeaza   raportul
respectiv.

                         CAPITOLUL AL DOILEA
                              PERSOANELE
                             A. CETATENII

    Articolul 9. Capacitatea de folosinta a cetatenilor
    Capacitatea de  a  avea  drepturi si obligatii  civile  (capacitatea
civila  de  folosinta) este recunoscuta in mod egal tuturor  cetatenilor
RSS Moldovenesti si ai celorlalte republici unionale.
    Capacitatea de  folosinta  incepe  de la  nasterea  cetateanului  si
inceteaza odata cu moartea acestuia.

    Articolul 10. Continutul capacitatii de folosinta a cetatenilor
    In conformitate  cu legea, cetatenii pot avea bunuri in  proprietate
personala,  pot  avea dreptul de folosinta asupra locuintelor  si  altor
bunuri,  pot  mosteni  si  testa  bunuri,  isi  pot  alege  ocupatia  si
domiciliul,  pot  avea  drepturi de autor asupra  operelor  stiintifice,
literare   si   de   arta,  asupra   descoperirilor,   propunerilor   de
rationalizare,  prototipurilor  industriale,  precum  si  alte  drepturi
patrimoniale si personale nepatrimoniale.

 [Art.10 modificata prin Ucazul din 05.07.84]

    Articolul 11. Capacitatea de exercitiu a cetatenilor
    Capacitatea deplina  a  cetateanului  de a dobindi prin actele  sale
drepturi civile si de a-si asuma obligatii civile (capacitatea civila de
exercitiu)  ia  nastere  din momentul majoratului,  adica  din  momentul
implinirii virstei de optsprezece ani.
    Daca legea admite   incheierea  casatoriei  inainte  de   implinirea
virstei  de  optsprezece  ani, cetateanul, care n-a implinit  virsta  de
optsprezece   ani,  dobindeste  capacitatea  deplina  de  exercitiu  din
momentul incheierii casatoriei.

    Articolul 12. Inadmisibilitatea limitarii capacitatii de folosinta
                  si capacitatii de exercitiu a cetatenilor
    Nimeni nu poate  fi  limitat  in  capacitatea de  folosinta  sau  in
capacitatea de exercitiu decit in cazurile si in modul prevazut de lege.
    Conventiile,  care au drept scop limitarea capacitatii de  folosinta
sau a capacitatii de exercitiu, sint nule.

    Articolul 13. Capacitatea de exercitiu a minorilor intre
                  cincisprezece si optsprezece ani
    Minorii intre  cincisprezece si optsprezece ani incheie conventii cu
consimtamintul parintilor, infietorilor sau curatorilor.
    Ei au, insa, dreptul de a dispune singuri de salariul (cistigul) sau
de  stipendia lor, de a exercuta drepturile de autor  si  de  inventator
asupra   operelor,   inventiilor,  propunerilor  de   rationalizare   si
prototipurilor industriale si descoperirilor lor, precum si de a incheia
mici conventii ce tin de viata de toate zilele.

 [Partea 2 art.13 modificata prin Ucazul din 05.07.84]

    Daca are motive  suficiente, organul de tutela si curatela poate din
proprie initiativa ori la cererea parintilor, infietorilor, curatorilor,
organizatiilor obstesti sau a altor persoane interesate sa-l limiteze pe
minorul  intre  cinsprezece si optsprezece ani in dreptul de  a  dispune
singur de salariul (cistigul) sau ori de stipendia sa sau sa-l lipseasca
de acest drept.
    Dreptul minorilor  intre  cinsprezece si optsprezece ani de  a  face
depuneri  la  institutiile  de  credit  si de  a  dispune  de  ele  este
reglementat de legislatia Uniunii RSS.

    Articolul 14. Capacitatea de exercitiu a minorilor, care n-au
                  implinit virsta de cinsprezece ani
    Pentru minorii,  care  n-au  implinit virsta de  cincisprezece  ani,
conventiile le incheie in numele lor parintii, infietorii sau tutorii.
    Minorii, care  n-au implinit virsta de cincisprezece ani, au dreptul
sa incheie singuri mici conventii ce tin de viata de toate zilele.
    Dreptul minorilor,  care n-au implinit virsta de cincisprezece  ani,
de a face depuneri la institutiile de credit si de a dispune de ele este
reglementat de legislatia Uniunii RSS.

    Articolul 15. Limitarea capacitatii de exercitiu a cetatenilor,
                  care abuzeaza de bauturi spirtoase sau de
                  substante narcotice
    Persoana, care   in  urma  abuzului  de  bauturi  spirtoase  sau  de
substante  narcotice  creaza  familiei sale o situatie  materiala  grea,
poate fi limitata de instanta judecatoreasca in capacitatea de exercitiu
si asupra ei se instituie o curatela.

 [Alin.1 art.15 in redactia Ucazului nr.616-XI din 29.11.85]

    Aceasta persoana nu poate sa incheie conventii, prin care sa dispuna
de  bunuri,  precum  si sa primesca salariu, pensie sau alte  feluri  de
venituri  si sa dispuna de  ele decit cu  consimtamintul curatorului, cu
exceptia micilor conventii, ce tin de viata de toate zilele.

 [Alin.2 art.15 in redactia Ucazului nr.616-XI din 29.11.85]

    Daca cetateanul inceteaza  sa  abuzeze de bauturi spirtoase  sau  de
substante   narcotice,   instanta  anuleaza  limitarea  capacitatii   de
exercitiu. Pe baza hotaririi instantei judecatoresti curatela instituita
se desfiinteaza.

    Articolul 16. Lipsirea cetateanului de capacitatea de exercitiu
    Cetateanul, care   din  cauza  alienatiei  mintale  sau  debilitatii
mintale  nu este in stare sa inteleaga insemnatatea actelor sale sau  sa
le   dirijeze,   poate   fi  declarat  incapabil   de   catre   instanta
judecatoreasca  in  modul prevazut de Codul de procedura civila  al  RSS
Moldovenesti. In acest caz se instituie o tutela.
    In numele persoanei,  care se afla in stare de alienatie mintala sau
debilitate  mintala si care a fost declarata incapabila, conventiile  le
incheie tutorele ei.
    Daca cetateanul declarat  incapabil s-a insanatosit sau daca  starea
sanatatii  sale  s-a  imbunatatit simtitor, instanta  judecatoreasca  il
declara  capabil.  Pe  baza hotaririi  instantei  judecatoresti,  tutela
instituita se desfiinteaza.

    Articolul 17. Domiciliul
    Domiciliul este   locul,  unde  un cetatean  isi  are  locuinta   sa
statornica sau principala.
    Minorii, care   n-au  implinit  virsta  de  cincisprezece  ani,  sau
cetatenii,  aflati  sub  tutela,  isi  au  domiciliul  la  parintii,  la
infietorii sau tutorii lor.

    Articolul 18. Declararea absentei fara veste
    Un cetatean poate fi  declarat  pe cale judecatoreasca  absent  fara
veste,  daca in curs de un an la domiciliul sau permanent nu s-au primit
stiri despre locul unde se afla.
    Daca nu este  cu  putinta  de a se stabili data  primirii  ultimelor
stiri   despre  cetateanul absent,  inceputul  absentei  fara  veste  se
considera  prima zi a lunii ce urmeaza aceleia, in care au fost  primite
ultimele stiri despre el, iar daca nu se va putea stabili aceasta luna -
ziua de intii ianuarie a anului urmator.
    Procedura declararii   absentei  fara  veste  a  unui  cetatean este
stabilita  de  capitolul  28  al  Codului de  procedura  civila  al  RSS
Moldovenesti.

    Articolul 19. Protectia bunurilor celui absent fara veste
    Asupra bunurilor   cetateanului   declarat  absent  fara  veste   se
instituie pe baza unei hotariri a instantei judecatoresti, o tutela. Din
aceste  bunuri se acorda mijloace de intretinere celor, pe care absentul
era  obligat  dupa lege sa-i intretina  si se platesc  datoriile  pentru
alte obligatii ale lui.
    La cererea persoanelor  interesate  organul  de tutela  si  curatela
poate  numi  un  tutore pentru protectia bunurilor  cetateanului absent,
precum  si  pentru  administrarea  bunurilor lui, chiar  si  inainte  de
expiratea  unui an de la data primirii ultimelor stiri despre locul unde
se afla el.

    Articolul 20. Anularea hotaririi de declarare a absentei fara
                  veste a unui cetatean
    Daca cetateanul declarat absent fara veste se prezinta sau daca sint
stiri  despre  locul  unde  se  afla,  instanta  anuleaza  hotarirea  de
declarare  a  absentei  fara veste. Pe baza hotaririi  instantei  tutela
bunurilor acestui cetatean se desfiinteaza.

    Articolul 21. Declararea mortii unui cetatean
    Un cetatean poate  fi declarat mort pe cale judecatoreasca, daca  la
domiciliul  sau permanent in curs de trei ani lipsesc stiri despre locul
unde  se  afla,  iar  daca el a disparut fara veste  in  imprejurari  ce
prezentau  o  primejdie de moarte sau care dau temei a presupune,  ca  a
murit in urma unui anumit accident, - in curs de sase luni.
    Militarul sau  un  alt cetatean, disparut fara veste in legatura  cu
operatii  de razboi, poate fi declarat mort pe cale judecatoreasca numai
dupa ce au trecut doi ani din ziua terminarii operatiilor de razboi.
    Drept data a  mortii cetateanului declarat mort este socotita  ziua,
in  care  hotarirea instantei de declarare a mortii a ramas  definitiva.
Daca  un  cetatean,  disparut fara veste in imprejurari ce  prezentau  o
primejdie  de moarte sau care dau temei a presupune, ca a murit in  urma
unui anumit accident, a fost declarat mort, instanta poate sa declare ca
data a mortii acestui cetatean ziua mortii lui prezumate.
    Procedura declararii   mortii   unui  cetatean  este  prevazuta   de
capitolul 28 al Codului de procedura civila al RSS Moldovenesti.

    Articolul 22. Efectele prezentarii cetateanului declarat mort
    Daca cetateanul  declarat  mort  se prezinta ori sint  stiri  despre
locul   unde  se  afla  el,  instanta judecatoreasca  anuleaza hotarirea
respectiva.
    Indiferent de   timpul  prezentarii  sale,  cetateanul  poate   cere
oricarei  persoane  restituirea bunurilor care s-au pastrat si  care  au
trecut  cu titlu gratuit la aceasta persoana, dupa ce cetateanul a  fost
declarat mort.
    Persoanele, la care bunurile cetateanului declarat mort au trecut pe
baza  unor  conventii cu titlu oneros, sint datoare sa restituie  aceste
bunuri,  iar in lipsa de bunuri sa plateasca valoarea lor in bani,  daca
se va face dovada, ca atunci, cind le-au dobindit, aceste persoane stiau
ca cetateanul declarat mort este in viata.
    Daca bunurile cetateanului declarat mort au trecut pe baza dreptului
de  succesiune  la stat si au fost vindute, dupa anularea  hotaririi  de
declarare  a  mortii cetateanului i se restituie suma, realizata  de  pe
urma vinzarii bunurilor.

                       B. PERSOANELE JURIDICE

    Articolul 23. Notiunea de persoana juridica
    Sint recunoscute  ca persoane juridice organizatiile, care dispun de
un   patrimoniu  distinct,  pot  dobindi  in  numele  propriu   drepturi
patrimoniale  si  drepturi personale nepatrimoniale si pot  sa-si  asume
obligatii,sa figureze ca reclamanti si piriti in instanta judecatoreasca
competenta si in fata arbitrilor alesi.

 [Art.23 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Articolul 24. Categoriile de persoane juridice
    Sint persoane juridice:
    intreprinderile   de   stat  si  alte  organizatii  de  stat,   care
functioneaza   pe  baza  de  hozrasciot,  dispun  de  mijloace  fixe  si
circulante atribuite lor si au un bilant independent;
    institutiile  si  alte organizatii de stat, care sint finantate  din
bugetul   de  stat,  au  un  plan  financiar  independent  si  ai  caror
conducatori  se  bucura  de  drepturile de  ordonatori  de  credite  (cu
exeptiile stabilite de lege);
    organizatiile de stat, finantate din alte izvoare si care au un plan
financiar independent si un bilant independent;
    colhozurile,   organizatiile  intercolhoznice  si  alte  organizatii
cooperatiste si asociatiile lor, alte organizatii obstesti, precum si in
cazurile  prevazute  de  legislatia Uniunii RSS si a  RSS  Moldovenesti,
intreprinderile si institutiile acestor organizatii si ale uniunilor lor
care au un patrimoniu distinct si un bilant independent;
    organizatiile  de  stat-colhoznice  si  alte  organizatii  de  stat-
cooperatiste;
    alte organizatii in cazurile, prevazute de legislatia Uniunii RSS.

 [Partea 7 art.24 completata prin Ucazul din 05.07.84]

    In cazurile,   prevazute   de  legislatia  Uniunii  RSS  si  a   RSS
Moldovenesti,  institutiile  si  alte organizatii de  stat,  aratate  in
prezentul articol si care sint finantate din bugetul de stat, actioneaza
respectiv, in numele Uniunii RSS sau al RSS Moldovenesti.

    Articolul 25. Infiintarea persoanei juridice
    Persoanele juridice  se infiinteaza in modul stabilit de  legislatia
Uniunii  RSS si a RSS Moldovenesti, iar organizatiile obstesti, al caror
mod  de  infiintare  nu e reglementat de lege, - in  modul  prevazut  de
statutele (regulamentele) lor.

    Articolul 26. Denumirea persoanei juridice
    Persoana juridica isi are denumirea ei.
    Drepturile si   obligatiile  organizatiilor  economice,  legate   de
folosirea  denumirii firmei, a marcii fabricii si a semnelor de marfuri,
se determina de legislatia Uniunii RSS.

    Articolul 27. Sediul persoanei juridice
    Sediul persoanei juridice este sediul organului sau permanent.

    Articolul 28. Statutul (regulamentul) persoanei juridice
    Persoana juridica functioneaza pe baza de statut (regulament).
    Institutiile  si alte organizatii de stat, finantate din bugetul  de
stat,  iar  in  cazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS  si  a  RSS
Moldovenesti   si  alte organizatii pot functiona pe baza regulamentului
general privind organizatiile de categoria respectiva.

    Articolul 29. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice
    Persoana juridica  are  capacitatea  civila  de  folosinta  potrivit
scopului activitatii ei.
    Capacitatea de folosinta a persoanei juridice ia nastere in momentul
aprobarii  statutului  sau  regulamentului  ei, iar  in  cazurile,  cind
urmeaza   sa   functioneze  pe  baza  regulamentului   general   privind
organizatiile  de  categoria  respectiva, - din momentul  publicarii  de
catre  organul  competent a hotaririi de infiintare a ei. Daca  statutul
urmeaza  sa  fie  inregistrat,  capacitatea  de  folosinta  a  persoanei
juridice ia nastere din momentul inregistrarii.

    Articolul 30. Organele persoanei juridice
    Persoana juridica  dobindeste drepturi civile si isi asuma obligatii
civile  prin  organele  sale, care actioneaza  in  limitele  drepturilor
prevazute prin lege sau statut (regulament).
    Procedura numirii  sau  alegerii  organelor  persoanei  juridice  se
stabileste prin lege, statut (regulament).

    Articolul 31. Filialele si reprezentantele persoanei juridice
    Persoana juridica   poate  sa  deschida  filiale  si   reprezentante
potrivit prevederilor legislatiei Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.
    Conducatorul  filialei  sau reprezentantei actioneaza pe  baza  unei
procuri, primite de la persoana juridica respectiva.

    Articolul 32. Raspunderea persoanei juridice pentru obligatiile sale
    Persoana juridica raspunde in virtutea obligatiilor sale cu bunurile
ce-i  apartin (ce i s-au atribuit) si care, potrivit legislatiei Uniunii
RSS si prezentului Cod (articolele 95,98, 101) pot fi urmarite.

 [Art.32 modificat prin Ucazul din 05.07.84]

    Articolul 33. Delimitarea raspunderii statului si a
                  organizatiilor de stat
    Statul nu raspunde  pentru obligatiile organizatiilor de stat,  care
sint  persoane  juridice,  iar  aceste  organizatii  nu  raspund  pentru
obligatiile statului.
    Conditiile si modalitatea de alocare a mijloacelor pentru acoperirea
datoriei  institutiilor  si a altor organizatii de stat,  finantate  din
bugetul de stat,daca aceasta datorie nu poate fi acoperita din fondurile
prevazute  in  planul lor financiar, se stabilesc de legislatia  Uniunii
RSS si a RSS Moldovenesti.

    Articolul 34. Delimitarea raspunderii organizatiei de stat si a
                  intreprinderii subordonate ei, a organizatiei
                  cooperatiste sau a unei alte organizatii
                  obstesti si a intreprinderii ei
    Ogranizatia de  stat  nu raspunde pentru obligatiile  intreprinderii
subordonate  ei, care este persoana juridica, iar aceasta  intreprindere
nu raspunde pentru obligatiile organizatiei, careia ii este subordonata.
    Organizatia cooperatista   sau  o  alta  organizatie  obsteasca   nu
raspunde  pentru  obligatiile  intreprinderii  ei,  care  este  persoana
juridica,  iar  aceasta intreprindere  nu  raspunde  pentru  obligatiile
organizatiei aratate mai sus.
    Exceptii de la  aceste  reguli  se admit in  cazurile  prevazute  de
legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.

    Articolul 35. Delimitarea raspunderii uniunii cooperatiste si a
                  organizatiilor cooperatiste ce fac parte din ea
    Uniunea cooperatista  nu raspunde pentru obligatiile  organizatiilor
cooperatiste  ce fac parte dintr-insa, dupa cum nici acestea din urma nu
raspund  pentru  obligatiile uniunii cooperatiste, din care  fac  parte,
daca raspunderea nu este prevazuta de lege sau statut.

    Articolul 36. Delimitarea raspunderii organizatiei cooperatiste
                  si a unei alte organizatii obstesti si a membrilor ei
    Organizatia cooperatista   sau  o  alta  organizatie  obsteasca   nu
raspunde pentru obligatiile membrilor sai.
    Membrii organizatiei   cooperatiste  sau  a  unei  alte  organizatii
obstesti nu raspund pentru obligatiile ei, daca pentru anumite categorii
de organizatii cooperatiste legea sau statutul lor nu prevede altfel.
    Partea sociala  a unui membru al organizatiei cooperatiste nu  poate
fi  urmarita,  cu exceptia cazurilor, cind debitorul iese din componenta
organizatiei cooperatiste.

    Articolul 37. Delimitarea raspunderii organizatiei intercolhoznice,
                  de stat-colhoznice sau a unei alte organizatii de
                  stat-cooperatiste si a participantilor ei
    Organizatiile    intercolhoznice,   de   stat-colhoznice   si   alte
organizatii   de   stat-cooperatiste  nu  raspund   pentru   obligatiile
participantilor lor.
    Colhozurile participante la o organizatie intercolhoznica, precum si
participantii  la o organizatie de stat-colhoznica sau alta  organizatie
de  stat-cooperatista nu raspund pentru obligatiile acesteia. Pierderile
organizatiei  pot fi impartite intre participantii ei in conformitate cu
statutul (regulamentul) respectiv.

    Articolul 38. Incetarea existentei persoanelor juridice
    Persoana juridica   isi  inceteaza  existenta  prin  lichidare   sau
reorganizare (fuziune, divizare sau absorbtie).
    Procedura lichidarii   si  reorganizarii  persoanelor  juridice   se
stabileste  prin  legislatia Uniunii RSS si prin  hotaririle  Sovietului
Ministrilor al RSS Moldovenesti.

    Articolul 39. Succesiunea in drepturi la reorganizarea
                  persoanelor juridice
    In caz de fuziune  sau  divizare a persoanelor juridice  patrimoniul
(drepturile  si  obligatiile) trece la noile persoane juridice  care  au
luat nastere.
    Daca o persoana juridica este absorbita de o alta persoana juridica,
patrimoniul ei (drepturile si obligatiile) trece la aceasta din urma.
    Patrimoniul (drepturile  si  obligatiile)  trece din  ziua  semnarii
bilantului  de  transmitere,  daca  legea sau hotarirea  cu  privire  la
reorganizare nu prevede altfel.

    Articolul 40. Incetarea existentei organizatiilor de stat,
                  care sint persoane juridice
    O organizatie  de  stat, care este persoana juridica, isi  inceteaza
existenta prin actul organului, care a decis infiintarea ei.

    Articolul 41. Incetarea existentei organizatiilor de
                  stat-cooperatiste,a celor cooperatiste si a
                  altor organizatii obstesti, care sint persoane juridice

 [Titlul art.41 modificat prin Ucazul din 05.07.84]

    Organizatiile   cooperatiste,  precum  si  organizatiile  de   stat-
colhoznice  si alte organizatii de stat-cooperatiste, care sint persoane
juridice,  isi  inceteaza existenta pentru temeiurile prevazute de  lege
sau statutul (regulamentul) respectiv.
    Organizatiile  obstesti, care sint persoane juridice, isi  inceteaza
existenta pentru temeiurile prevazute de statutele (regulamentele) lor.
    Fuziunea, divizarea  si absorbtia organizatiilor de stat-colhoznice,
a  altor  organizatii  de  stat-cooperatiste, cooperatiste  si  a  altor
organizatii  obstesti,  care sint persoane juridice, se admit  numai  pe
baza  hotaririi adunarilor generale ale membrilor (participantilor)  lor
sau a adunarilor imputernicitilor.

    Articolul 42. Folosirea  bunurilor,  ramase  dupa  lichidarea
                  organizaziei de stat-cooperatiste, cooperatiste
                  si a altei organizatii obstesti

 [Titlul art.42 modificat prin Ucazul din 05.07.84]

    Bunurile, ramase dupa satisfacerea pretentiilor tuturor creditorilor
organizatiei   cooperatiste  sau  ai  unei  alte  organizatii   obstesti
lichidate,   sint  folosite,  daca  legea  nu  prevede  altfel,   pentru
restituirea  partii  sociale  si  a altor varsaminte  ce  urmeaza  a  fi
restituite.   Partea  ramasa  a  bunurilor  se  transmite   organizatiei
cooperatiste sau unei alte organizatii obstesti ierarhic superioare, iar
in   lipsa  acesteia  -  organului  de  stat  respectiv,  pentru   nevoi
general-cooperatiste sau obstesti.
    Bunurile, ramase dupa satisfacerea pretentiilor tuturor creditorilor
organizatiei  lichidate - intercolhoznice, de stat-colhoznice sau  altei
organizatii  de stat-cooperatiste - se repartizeaza intre  participantii
ei, proportional cu varsamintele lor.

                         CAPITOLUL AL TREILEA
                             CONVENTIILE

    Articolul 43. Notiunea de conventie si categoriile conventiilor
    Se considera  conventii actele savirsite de cetateni sau organizatii
in scopul de a naste, modifica sau stinge drepturi sau obligatii civile.
    Conventiile pot  fi  unilaterale  si  bilaterale  sau  multilaterale
(contracte).

    Articolul 44. Forma conventiilor
    Conventiile pot  fi  incheiate verbal sau in scris (in forma  simpla
sau notariala).
    Conventia, pentru  care  legea  nu stabileste o  anumita  forma,  se
considera  incheiata si in cazul cind comportarea persoanei arata  vadit
vointa ei de a incheia conventia.
    Tacerea se considera ca o exprimare a vointei de a incheia conventia
in   cazurile,   prevazute   de  legislatia  Uniunii  RSS  sau   a   RSS
Moldovenesti.

    Articolul 45. Conventiile verbale
    Conventiile,  care  se  executa  chiar la  incheierea  lor,  pot  fi
incheiate  verbal, daca legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti nu
prevede altfel.
    Cind conventiile  dintre  organizatii sau dintre organizatie  si  un
cetatean  se  incheie  verbal,  organizatia,  care  a  platit   valoarea
marfurilor  sau serviciilor, tebuie sa primeasca de la cealalta parte un
document, care sa ateste primirea banilor si temeiul primirii lor.

    Articolul 46. Conventiile in scris
    Trebuie sa fie incheiate in scris:
    1) conventiile  organizatiilor  de stat, cooperatiste si  ale  altor
organizatii obstesti intre ele si cu cetateni, cu exceptia conventiilor,
aratate  in  articolul  45  al prezentului Cod,  si  unor  categorii  de
conventii,  pentru  care legislatia Uniunii RSS sau a  RSS  Moldovenesti
prevede altfel;
    2) conventiile dintre cetateni pe o suma mai mare de o suta de ruble
cu  exceptia conventiilor aratate in articolul 45 din prezentul Cod,  si
a  altor  conventii,  aratate  in  legislatia  Uniunii  RSS  sau  a  RSS
Moldovenesti;
    3) alte conventii  intre  cetateni  cu privire la  care  legea  cere
respectarea formei scrise.
    Conventiile in  scris  trebuie sa fie semnate de persoanele care  le
incheie.
    Daca din cauza  unui  defect  fizic,  a bolii  sau  din  alte  cauze
cetateanul  nu  poate semna cu propria-i mina conventia, atunc, pe  baza
imputernicirii  lui,  poate  semna conventia un alt cetatean.  Semnatura
acestuia  trebuie  sa fie certificata de organizatia, unde lucreaza  sau
invata  cetateanul,  care  incheie  conventia,  ori  de  organizatia  de
exploatare  a locuintelor de la locul lui de trai, ori de  administratia
institutiei   curativo-profilactice  stationare,  unde  el  se  afla  la
tratament, ori de organul notarial sau de catre persoanele cu functii de
raspundere,  carora li s-a acordat dreptul de a incheia acte  notariale,
aratindu-se  cauza,  in  virtutea careia cel care incheia conventia  n-a
putut s-o semneze cu propria-i mina.

 [Partea 3 art.46 modificata prin Ucazul din 05.07.84]

    Articolul 47. Efectele nerespectarii formei conventiei
    Nerespectarea  formei  cerute  de lege atrage  nulitatea  conventiei
numai in cazul cind acest efect este expres prevazut de lege.
    Nerespectarea formei conventiilor in domeniul comertului exterior si
a dispozitiilor in ce priveste semnarea lor (articolul 599 din prezentul
Cod) atrage nulitatea conventiei.

    Articolul 48. Efectele nerespectarii cerintei de a
                  intocmi un simplu inscris
    Nerespectarea   cerintelor  legii  privind  intocmirea  unui  simplu
inscris  decade partile contractante din dreptul, ca, in caz de litijiu,
sa  ceara, in dovedirea existentei  conventiei, proba cu martori, iar in
cazurile,  expres  prevazute  de lege, atrage nulitatea  conventiei,  cu
efectele prevazute de partea a doua a articolului 50 din prezentul Cod.

    Articolul 49. Obligativitatea formei notariale si
                  efectele nerespectarii ei
    Autentificarea  notariala  a conventiilor este obligatorie numai  in
cazurile  prevazute  de  lege. Nerespectarea in aceste cazuri  a  formei
notariale atrage nulitatea conventiei, cu efectele prevazute de partea a
doua a articolului 50 din prezentul Cod.
    Daca una din  parti a executat in intregime sau in parte  conventia,
pentru  care  se  cere autentificarea notariala, iar cealalta  parte  se
sustrage  de la perfectarea notariala a acesteia, instanta are  dreptul,
la  cererea partii care a executat conventia, s-o declare valabila, daca
ea  nu  contine  nimic  contrar  legii.  In  cazul  acesta  nu  se  cere
perfectarea notariala ulterioara a conventiei.

    Articolul 50. Nulitatea conventiei, care nu corespunde
                  prevederilor legii
    Este nula conventia  care nu corespunde prevederilor legii, inclusiv
conventia   care  lezeaza  drepturile  personale  sau  patrimoniale  ale
minorilor.

 [Partea 1 art.50 in redactia Legii nr.391-XII din 05.12.90]

    In cazul unei   conventii  nule  fiecare  parte  este  obligata   sa
restituie  celeilalte parti tot ce a primit in baza conventiei, iar cind
nu  este  posibil  de  a restitui in natura  cele  primite,  urmeaza  sa
plateasca  valoarea  lor in bani, daca legea nu prevede alte efecte  ale
nulitatii conventiei.

    Articolul 51. Nulitatea conventiei incheiate cu un scop
                  contrar intereselor statutului si societatii
    In cazul cind  conventia  a fost incheiata cu un scop vadit  contrar
intereselor  statului  socialist  si ale societatii si ambele  parti  au
actionat  cu  rea  credinta, daca conventia a fost executata  de  ambele
parti, - tot ce au primit ele in baza acesteia se va face venit la stat;
daca insa conventia a fost executata de o singura parte, se urmareste si
se  face venit la stat tot ce a primit cealalta parte si tot ce urma  sa
deie primei  parti in schimbul celor primite; in caz daca numai una  din
parti  a actionat cu rea credinta, tot ce a primit ea in baza conventiei
trebuie  sa  fie restituit celeilalte parti, iar cele primite de aceasta
din  urma  sau  ceia  ce i se cuvenea in  schimbul  celor  executate  se
urmaresc si se fac venit la stat.

    Articolul 52. Nulitatea conventiilor persoanei juridice,
                  care contravin scopurilor ei
    Conventia incheiata   de  o  persoana  juridica  contrar  scopurilor
prevazute de statutul sau de regulamentul ei sau in regulamentul general
privind organizatiile de categoria respectiva este nula.
    Fata de aceste  conventii se aplica, respectiv, regulile,  prevazute
de  partea  a doua al articolului 50 sau de articolul 51  din  prezentul
Cod.

    Articolul 53. Nulitatea conventiei incheiate de un minor
                  care n-a implinit virsta de cincisprezece ani
    Conventia incheiata   de  un  minor  care  n-a  implinit  virsta  de
cincisprezece  ani, cu exceptia conventiilor prevazute de partea a  doua
si partea a treia ale articolului 14 din prezentul Cod, este nula.
    Fiecare din partile  care a participat la o asemenea conventie  este
obligata  sa  restituie celeilalte parti, in natura, tot ce a primit  in
baza conventiei,iar in cazul, cind aceasta nu este posibil, sa plateasca
in bani valoarea celor primite.
    Partea care are  capacitatea  de exercitiu este obligata,  pe  linga
aceasta,  sa restituie celeilalte parti cheltuielile facute de  aceasta,
sa-i   compenseze  daunele  suferite  prin  pierderea  sau  deteriorarea
bunurilor,  daca  stia  sau trebuia sa stie, ca cealalta  parte  nu  are
capacitate de exercitiu.

    Articolul 54. Nulitatea conventiei incheiate de un
                  cetatean declarat incapabil
    Conventia incheiata  de  un  cetatean,  care  din  cauza  alienatiei
mintale  sau  debilitatii mintale a fost declarat incapabil, este  nula.
Fata de asemenea conventii se aplica regulile, prevazute de articolul 53
din prezentul Cod.

    Articolul 55. Nulitatea conventiei fictive si a conventiei simulate
    Conventia incheiata  numai  de  forma, fara intentia  de  a  produce
efecte juridice (conventie fictiva), este nula.
    Daca o conventie  a  fost  incheiata cu scopul de a ascunde  o  alta
conventie  (conventie  simulata), ce aplica prevederile  referitoare  la
conventia, pe care partile intentionau intr-adevar s-o incheie.

    Articolul 56. Nulitatea conventiei incheiate de un minor
                  intre cincisprezece si optsprezece ani
    Conventia incheiata  de un minor intre cincisprezece si  optsprezece
ani  fara  consimtamintul parintilor (infietorilor) sau  al  curatorului
poate  fi  declarata nula de catre instanta judecatoreasca in urma  unei
actiuni a parintilor (infietorilor) sau a curatorului.
    Daca o asemenea   conventie   a  fost  declarata  nula,  se   aplica
dispozitiile prevazute de articolul 53 din prezentul Cod.
    Dispozitiile  acestui  articol  nu  se  extind  asupra  conventiilor
incheiate   de   minori  intre  cincisprezece  si  optsprezece  ani   in
conformitate  cu partea a doua si partea a patra ale articolului 13  din
prezentul Cod.

    Articolul 57. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean cu
                  capacitate de exercitiu restrinsa din cauza abuzului
                  de bauturi spirtoase sau de substante narcotice
    Daca un cetatean, avind capacitatea de exercitiu restrinsa din cauza
abuzului  de  bauturi  spirtoase sau de substante narcotice,  incheie  o
conventie,  prin  care  dispune de bunurile  sale,  fara  consimtamintul
curatorului,  aceasta  conventie poate fi declarata nula de instanta  in
urma unei actiuni a curatorului.
    In cazurile cind  o  asemenea  conventie a fost declarata  nula,  se
aplica  dispozitiile  prevazute  de partea a doua a articolului  53  din
prezentul Cod.
    Dispozitiile articolului de fata nu se aplica conventiilor prevazute
de partea a doua a articolului 15 din prezentul Cod.

    Articolul 58. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean, care nu
                  este in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale
    Conventia incheiata  de  un cetatean care, desi are  capacitatea  de
exercitiu,  se  afla  in  momentul incheierii ei intr-o  stare  ce  nu-i
permite   sa  inteleaga insemnatatea faptelor sale sau sa  le  dirijeze,
poate  fi  declarata nula de catre instanta judecatoreasca in urma  unei
actiuni a acestui cetatean.
     Daca o asemenea conventie a fost declarata nula, fiecare parte este
obligata  se  restituie celeilalte parti, in natura, tot ce a primit  in
baza  conventiei,  iar  in  cazul, cind aceasta nu este  posibil,  -  sa
plateasca in bani valoarea celor primite.
    Daca in momentul  incheierii conventiei partea nu putea sa inteleaga
insemnatatea  faptelor  sale  sau sa le dirijeze,  cealalta  parte  este
obligata  sa-i restituie cheltuielile facute de ea, sa-i repare  daunele
suferite  prin  pierderea  sau  deteriorarea bunurilor,  daca  stia  sau
trebuia sa stie despre aceasta stare a cetateanului, care a incheiat  cu
dinsa conventia.

    Articolul 59. Nulitatea conventiei incheiate datorita unei erori
    Conventia incheiata  datorita  unei  erori, care are  o  insemnatate
esentiala,  poate fi declarata nula in urma unei actiuni facute de catre
partea care a actionat sub inriurirea erorii.
    Daca o asemenea  conventie a fost declarata nula, fiecare parte este
obligata  sa  restituie celeilalte parti, in natura, tot ce a primit  in
baza  conventiei,  iar  in  cazul, cind aceasta nu este  posibil,  -  sa
plateasca  in bani valoarea celor primite. Pe linga aceasta, partea,  in
urma  actiunii  careia conventia a fost declarata nula, are  dreptul  sa
ceara  celeilalte parti restituirea cheltuielilor si repararea  daunelor
in legatura cu perderea sau deteriorarea bunurilor sale, daca va dovedi,
ca eroarea a provenit din culpa celeilalte parti; daca, insa, aceasta nu
se va dovedi, partea, in urma actiunii careia conventia a fost declarata
nula,  este obligata sa restituie celeilalte parti cheltuielile  facute,
precum  si  sa-i  repare daunele suferite in legatura  cu pierderea  sau
deteriorarea bunurilor.

    Articolul 60. Nulitatea conventiei incheiate prin inselaciune,
                  violenta, amenintare, in urma unei invoieli dolosive
                  intre reprezentantul unei parti si cealalta parte sau
                  in urma unui concurs de imprejurari grele
    Conventia incheiata  prin inselaciune, violenta, amenuntare, in urma
unei invoeli dolosive intre reprezentantul unei parti si cealalta parte,
precum  si conventia, pe care cetateanul a fost nevoit s-o  incheie  din
cauza   unui  concurs  de  imprejurari  grele,  in  conditii  extrem  de
neavantajoase pentru el, poate fi declarata nula in urma actiunii partii
vatamate,  sau in urma actiunii organizatiei de stat, cooperatiste sau a
unei alte organizatii obstesti.
    Daca conventia  a  fost  declarata nula pentru unul  din  temeiurile
aratate  mai  sus, partii vatamate i se restituie, in natura,  de  catre
cealalta  parte, tot ce a primit in baza conventiei, iar in cazul,  cind
aceasta  nu este posibil, i se plateste in bani valoarea celor  primite.
Bunurile  primite  in  baza conventiei de catre partea  vatamata  de  la
cealalta  parte,  precum si ceia ce ea avea sa primeasca in  compensarea
celor predate celeilalte parti se fac venit la stat.
    Daca nu exista posibilitatea de a preda statului bunurile in natura,
se urmareste valoarea lor in bani.
    Pe linga aceasta,  partii vatamate i se restituie de catre  cealalta
parte  cheltuielile si i se repara daunele in legatura cu pierderea  sau
deteriorarea bunurilor.

    Articolul 61. Momentul din care conventia este considerata nula
    Conventia declarata  nula se considera nula din momentul  incheierii
ei. Daca insa din continutul conventiei rezulta, ca ea poate fi incetata
numai  pe  viitor, conventia declarata nula nu va produce efecte  pentru
viitor.

    Articolul 62. Efectele nulitatii unei parti din conventie
    Nulitatea unei  parti  din conventie nu atrage nulitatea  celorlalte
parti ale ei, daca se poate presupune, ca conventia ar fi fost incheiata
chiar daca n-ar fi cuprins partea nula a ei.

    Articolul 63. Conventiile incheiate sub conditie
    Conventia este  incheiata  sub  conditie  suspensiva,  daca  partile
stipuleaza  nasterea  unor  drepturi si obligatii in  dependenta  de  un
eveniment, despre care nu se stie, daca se va produce sau nu.
    Conventia este  considerata incheiata sub conditie rezolutorie, daca
partile stipuleaza incetarea unor drepturi si obligatii in dependenta de
un eveniment, despre care nu se stie, daca se va produce sau nu.
    Daca partea,  careia indeplinirea conditiei nu-i este convenabila, a
impedicat cu rea credinta realizarea acesteia, conditia este considerata
ca indeplinita.
    Daca partea,  careia  indeplinirea conditiei ii este convinabila,  a
contribuit  cu  rea  credinta  la  realizarea  acesteia,  conditia  este
considerata ca neindeplinita.
 
 

                          CAPITOLUL AL PATRULEA
                        REPREZENTAREA SI PROCURA

    Articolul 64. Reprezentarea
    Conventia, incheiata  de  o persoana (reprezentant) in  numele  unei
alte  persoane (reprezentat) in virtutea unei imputerniciri, bazate pe o
procura,  lege sau act administrativ, creaza in mod nemijlocit, modifica
sau  face  sa  inceteze  drepturile  si  obligatiile  civile  ale  celui
reprezentat.
    Imputernicirea  poate  sa rezulte de asemenea din imprejurarile,  in
care  actioneaza  reprezentantul  (vinzator in  comertul  cu  amanuntul,
casier s.a.m.d.).
    Reprezentantul   nu   poate   sa   incheie   conventii   in   numele
reprezentantului  nici cu el personal, nici cu o alta persoana, al carei
reprezentant este tot el.
    Nu se admite  incheierea  prin reprezentant a unei  conventii,  care
prin  caracterul  sau  poate fi incheiata numai personal, nici  a  altor
conventii prevazute de lege.

    Articolul 65. Efectele incheierii unei conventii de o persoana
                  care nu are imputernicire sau care si-a depasit
                  imputernicirea
    Conventia incheiata  in numele unei alte persoane de o persoana care
nu are imputernicire pentru aceasta sau care si-a depasit imputernicirea
creaza,  modifica sau face sa inceteze drepturile si obligatiile  civile
pentru  reprezentat,  numai  daca  aceasta  conventie  a  fost  ulterior
incuviintata de catre reprezentat.
    Incuviintarea  ulterioara a conventiei de catre reprezentat face  ca
ea sa fie valabila din momentul incheierii ei.

    Articolul 66. Procura
    Procura este   o   imputernicire  data  in  scris  de   o   persoana
(reprezentat)  unei alte persoane (reprezentant) pentru reprezentare  in
fata unor terte persoane.
    Procura data  unei  persoane  juridice si procura  din  partea  unei
persoane  juridice  pot fi date numai pentru incheierea unor  conventii,
care  nu  sint  in  contradictie cu statutul (regulamentul)  ei  sau  cu
regulamentul general privitor la organizatiile de aceasta categorie.

    Articolul 67. Forma procurii
    Procura in vederea  incheierii  de  conventii, pentru care  se  cere
forma  notariala,  precum  si  in vederea efectuarii  de  acte  fata  de
organizatii  de  stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti sa  fie
autentificata  pe  cale  notariala, cu exceptia cazurilor  prevazute  de
prezentul  Cod,  precum  si a cazurilor, cind prin  reguli  speciale  se
admite o alta forma de procura.
    Sint asimilate cu procuri autentificate pe cale notarialpa:
    procurile militarilor   si  altor  persoane,  care  se  afla  pentru
tratament  la  spitale militare, sanatorii si alte  institutii  curative
militare,  -  certificata  de  sefii,  loctiitorii  lor  in  chestiunile
medicale,  medicii  superiori  si medicii de garda  ai  acestor  spitale
militare, sanatorii si ai altor institutii curative militare;
    procurile militarilor,  iar  la punctele de dizlocare a  unitatilor,
formatiilor,  institutiilor  militare  si  asezamintelor  de  invatamint
militar,  unde nu exista birouri notariale de stat si alte organe,  care
indeplinesc   acte  notariale,  precum  si  procurile  muncitorilor   si
slujbasilor,  ale  membrilor familiilor lor si ale membrilor  familiilor
militarilor,   certificate  de  comandantii  (sefii)  acestor   unitati,
formatii, institutii si asezaminte de invatamint;
    procurile persoanelor,  aflate in locurile de detinere,- certificate
de sefii locurilor de detinere.

 [Partea 2 art.67 modificata prin Ucazul din 04.09.75]

    Procura pentru  primirea salariului sau a altor sume de bani, legate
de  raporturile  de  munca, pentru primirea onorarului de  autor  si  de
inventator,  a  pensiilor, ajutoarelor si stipendiilor, a unor  sume  de
bani  din  casele  de  economii din munca ale statului,  cit  si  pentru
primirea  corespondentei, inclusiv a unei sume de bani sau a unui colet,
poate  fi  certificata  si de organizatia, in care lucreaza  sau  invata
reprezentantul,  sau de organizatia de exploatare a locuintelor la locul
lui  de  trai,  sau de administratia  institutiei  curativo-profilactice
stationare, in care se afla la tratament.

 [Partea 3 art.67 modificata prin Ucazul din 05.07.84]

    Articolul 68. Procurile organizatiilor de stat, cooperatiste
                  si ale altor organizatii obstesti
    Procura din partea  organizatiei  de stat trebuie sa fie semnata  de
conducatorul ei si sa poarte sigiliul acestei organizatii.
    Procura din partea  organizatiei cooperatiste sau a unei organizatii
obstesti  trebuie  sa  fie semnata de  persoanele  imputernicite  pentru
aceasta  prin statutul (regulamentul) ei, si sa poarte cigiliul  acestei
organizatii.
    Procura din partea  organizatiei  de stat, cooperatiste sau  a  unei
alte  organizatii  obstesti pentru primirea sau eliberarea unor sume  de
bani   sau  altor  valori  materiale  trebuie  sa  fie  semnata  si   de
contabilul-sef (superior) al acestei organizatii.
    Conditiile eliberarii  si  forma procurilor pentru  efectuarea  unor
operatii  la  banca  si  pentru incheierea  unor  conventii in  domeniul
comertului exterior ce determina de reguli speciale.

    Articolul 69. Termenul procurii
    Termenul de valabilitate  al  procurii nu poate sa fie mai  mare  de
trei ani. Daca in procura nu se arata termenul, ea este valabila in curs
de un an din ziua cind a fost facuta.
    Procura in care nu se arata data cind a fost intocmita este nula.
    Procura autentificata  de  notar, destinata pentru  savirsirea  unor
acte  in strainatate, care nu cuprinde indicatii cu privire la  termenul
actiunii ei, isi pastreaza puterea pina la anularea ei de catre persoana
care a eliberat procura.

 [Alin.3 art.69 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98]
 [Partea 3 art.69 introdusa prin Ucazul din 04.09.75]

    Articolul 70. Procura de substituire
    Persoana careia  i s-a dat o procura trebuie sa savirseasca personal
actele,  pentru care a fost imputernicita. Ea poate sa deie o procura de
substituire   unei  alte  persoane  pentru  savirsirea  lor,  daca  este
imputernicita  sa  faca acest lucru prin procura primita sau  daca  este
silita  de imprejurari sa faca aceasta pentru apararea intereselor celui
care a dat procura.
    Procura, prin  care imputernicirile se transmit unei alte  persoane,
trebuie sa fie autentificata la notar.
    Termenul de valabilitate  al  procurii  de substituire nu  poate  sa
depaseasca  termenul  de valabilitate al procurii initiale,  in  temeiul
careia a fost data.
    Cel care a transmis  imputernicirile sale unei alte persoane trebuie
sa  faca  cunoscut  aceasta  reprezentantului si  sa-i  comunice  datele
necesare   cu   privire   la  persoana,  careia  i-au   fost   transmise
imputernicirile.  Neindeplinirea acestei obligatii pune pe seama aceluia
care  a  transmis  imputernicirile raspunderea pentru  actele  persoanei
careia i-a transmis imputernicirile, ca si cum ar fi actele lui proprii.

    Articolul 71. Incetarea procurii
    Valabilitatea procurii inceteaza prin:
    1) expirarea termenului procurii;
    2) anularea procurii de catre persoana care a dat-o;
    3) renuntarea persoanei careia i s-a dat procura;
    4) incetarea  existentei persoanei juridice din partea careia a fost
data procura;
    5) incetarea  existentei  persoanei  juridice careia  i-a  fost data
procura ;
    6) moartea cetateanului care a dat procura sau cind acesta e declarat
incapabil,  sau  cu  capacitate de exercitiu restrinsa sau  absent  fara
veste;
    7) moartea cetateanului caruia i s-a dat procura sau cind  acesta  e
declarat  incapabil, sau cu capacitate de exercitiu restrinsa sau absent
fara veste.
    Persoana care  a  dat  procura  poate  oricind  sa  anuleze  procura
initiala  sau procura de substituire, iar acela caruia i s-a dat procura
-  sa renunte la ea. Orice invoiala de renuntare la aceste drepturi este
nula.

    Articolul 72. Incunostintarea despre anularea sau incetarea procurii
    Persoana care  a dat procura este obligata sa incunostiinteze despre
anularea  ei  persoana  careia  i s-a dat  procura,  precum  si  tertele
persoane  cunoscute,  fata  de  care urma sa fie  reprezentata  in  baza
procurii.  Aceiasi  obligatie o au succesorii in drepturi  ai  persoanei
care  a dat procura, in cazurile cind aceasta inceteaza pentru  vre-unul
din  temeiurile  prevazute  in punctele 4 si 6 ale  articolului  71  din
prezentul Cod.

    Articolul 73. Efectele incetarii procurii
    Drepturile si  obligatiile, nascute in urma actelor persoanei careia
i  s-a dat procura, inainte ca aceasta sa fi aflat sau sa fi trebuit  sa
afle despre incetarea ei, sint valabile pentru cel care a dat procura si
succesorii  lui in drepturi fata de cei de-al treilea. Aceasta regula nu
se  aplica,  daca  cel de-al treilea a stiut sau trebuiea  sa  stie,  ca
procura nu mai este valabila.
    Dupa incetarea  valabilitatii procurii persoana careia i-a fost data
procura ori succesorii ei in drepturi sint obligati sa restituie imediat
procura.
    Odata cu incetarea  procurii  isi pierde valabilitatea  transmiterea
imputernicirilor  in baza acestei procuri catre o alta persoana (procura
de substituire).

                          CAPITOLUL AL CINCILEA
                               PRESCRIPTIA

    Articolul 74. Termenele generale ale prescriptiei
    Termenul general  pentru  apararea  printr-o actiune  a  drepturilor
incalcate  ale  unei  persoane (prescriptia) este de trei  ani,  iar  in
litigiile  dintre  organizatiile de stat, colhozuri si alte  organizatii
cooperatiste si celelalte organizatii obstesti - de un an.

    Articolul 75. Termenele de prescriptie mai scurte
    Termenele de  prescriptie  mai  scurte se  stabilesc  de  legislatia
Uniunii  RSS  -  pentru  valorificarea anumitor  drepturi,  nascute  din
raporturi,  a caror reglementare este data in competenta Uniunii RSS, de
prezentul Cod - pentru valorificarea altor drepturi.
    Termenul de prescriptie  mai scurt, avind o durata de sase luni,  se
aplica, in special, urmatoarele actiuni:
    1) prin care    se   pretinde   plata   clauzei   penale   (amenzii,
penalitatilor de intirziere);
    2) privitoare la viciile lucrurilor vindute;
    3) izvorite din livrarea unei productii de calitate necorespunzatoare
sau a unor produse in garnituri necomplete;
    4) privitoare la viciile lucrarii, executate in baza contractului de
deservire curenta a cetatenilor (alineatul al treilea al articolului 374
din prezentul Cod).
    Fata de actiunile   privitoare la viciile lucrarii efectuate in baza
contractului de antrepriza se aplica termenele de prescriptie, prevazute
de articolul 371 din prezentul Cod.
    Fata de actiunile   privitoare  la  vinzarea  unei  cote-parti   din
propietatea  comuna, cind se incalca dreptul de cumparare  preferential,
se  aplica termenul de prescriptie mai scurt, aratat in partea a patra a
articolului 118 al prezentului Cod.
    Actiunilor legate   de   transportul  marfurilor,   calatorilor   si
bagajelor  li se aplica termenele de prescriptie mai scurte, aratate  in
articolul  389  din  prezentul  Cod,  iar  actiunilor  ce  izvorasc  din
raporturile  organelor  de telecomunicatii cu clientela -  termenele  de
prescriptie  mai scurte, aratate in Statutul telecomunicatiilor  Uniunii
RSS.

    Articolul 76. Nulitatea invoielii cu privire la schimbarea
                  termenelor prescriptiei
    Partile nu au   voie   sa   schimbe  printr-o   invoiala   termenele
prescriptiei si modul de calculare a lor.

    Articolul 77. Judecarea actiunii, independent de expirarea
                  termenelor prescriptiei
    Instanta judecatoreasca  competenta sau arbitrii alesi primesc  spre
examinare  cererea  de  aparare  a dreptului  incalcat,  independent  de
expirarea termenului prescriptiei.

 [Art.77 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Articolul 78. Obligativitatea aplicarii prescriptiei
    Instanta judecatoreasca   competenta   sau  arbitrii  alesi   aplica
prescriptia independent de cererea partilor.

 [Art.78 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Articolul 79. Momentul de la care incepe sa curga
                  termenul de prescriptie
    Prescriptia incepe  sa curga din ziua in care s-a nascut dreptul  la
actiune;  dreptul la actiune se naste din ziua cind persoana a aflat sau
trebuia  sa afle, ca i-a fost incalcat un drept. Exceptii de la  aceasta
regula,  precum  si  temeiurile  suspendarii  si  intreruperii  cursului
prescriptiei  se stabilesc prin legislatia Uniunii RSS si prin prezentul
Cod.

    Articolul 80. Termenul de prescriptie in caz de schimbare
                  a persoanelor din obligatie
    Schimbarea persoanelor din obligatie nu atraje schimbarea termenului
de prescriptie.

    Articolul 81. Suspendarea cursului prescriptiei
    Cursul prescriptiei se suspenda:
    1) daca intentarea  actiunii  a  fost  impedicata  de  un  eveniment
extraordinar si de neinlaturat in imprejurarile date (forta majora);
    2) in virtutea  unei aminari a executarii obligatiilor  (moratoriu),
stabilita prin legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti;
    3) daca reclamantul sau piritul se afla in rindurile Fortelor Armate
ale Uniunii RSS, trecute pe picior de razboi.
    Cursul prescriptiei  se  suspenda,  daca  imprejurarile  aratate  in
articolul  de fata au aparut sau au continuat sa existe in ultimele sase
luni ale termenului de prescriptie,iar daca acest termen este mai mic de
sase luni - inauntrul termenului de prescriptie.
    Termenul continua  sa  curga din ziua cind a  incetat  imprejurarea,
care a servit ca temei pentru suspendarea prescriptiei. Totodata, partea
ce  a  ramas din termenul prescriptiei se prelungeste la sase luni,  iar
daca  termenul  de  prescriptie a fost mai mic de sase luni  -  pina  la
termenul de prescriptie corespunzator.

    Articolul 82. Intreruperea cursului prescriptiei
    Curgerea termenului de prescriptie se intrerupe prin intentarea unei
actiuni dupa procedura stabilita.
    In litigiile,  in  care una sau ambele parti sint  cetateni,  cursul
prescriptiei  se intrerupe si prin savirsirea de catre persoana obligata
a unor acte, care sint o dovada a recunoasterii datoriei.
    Dupa intrerupere  termenul  de prescriptie incepe sa curga din  nou;
timpul  ce s-a scurs pina la intrerupere nu se ia in seama la calcularea
noului termen de prescriptie.
    Daca instanta n-a dat curs actiunii, termenul de prescriptie, care a
inceput  sa  curga  inainte de intentarea actiunii,  continua  sa  curga
potrivit regulilor generale.
    Daca instanta  n-a dat curs actiunii intentate in cadrul unui proces
penal,  termenul  de  prescriptie, care a inceput sa  curga  inainte  de
intentarea  actiunii, continua sa curga din ziua cind a ramas definitiva
sentinta penala, in care nu s-a dat curs actiunii civile.

    Articolul 83. Efectele implinirii termenului de prescriptie
    Implinirea termenului  de prescriptie inainte de intentarea actiunii
constituie un temei pentru respingerea actiunii.
    Daca instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi constata,
ca  este  intemeiat motivul, pentru care termenul de prescriptie a  fost
depasit, dreptul incalcat va fi aparat.

 [Alin.2 art.83 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Articolul 84. Suspendarea, intreruperea si restabilirea
                  termenelor de prescriptie mai scurte
    Regulile privitoare   la  suspendarea,  intreruperea  termenelor  de
prescriptie  si restabilirea lor se aplica si termenelor de  prescriptie
mai scurte, daca legea nu prevede altfel.

    Articolul 85. Executarea obligatiei de catre debitor dupa
                  implinirea termenului de prescriptie
    In cazul executarii  obligatiei  de  catre debitor  dupa  implinirea
termenului  de  prescriptie,  el  nu are  dreptul  sa  ceara  inapoierea
prestatiei,  chiar  daca  in momentul executarii nu  stia,  ca  termenul
prescriptiei era implinit.
    Efectele implinirii  termenului de prescriptie in cererile ce decurg
din  raporturile dintre organizatiile de stat si din raporturile lor  cu
organizatiile   cooperatiste  (cu  exceptia  colhozurilor)  si  cu  alte
organizatii obstesti sint reglementate de legislatia Uniunii RSS.

    Articolul 86. Cererile carora nu li se aplica prescriptia
    Prescriptia nu se aplica:
    1) cererilor   ce   decurg  din  incalcarea  drepturilor   personale
nepatrimoniale, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;
    2) cererilor   organizatiilor  de  stat  privitoare  la  restituirea
bunurilor  de stat, care se afla in posesiunea nelegitima a colhozurilor
si a altor organizatii cooperatiste, celorlalte organizatii obstesti sau
a catatenilor;
    3) cererilor  depunatorilor privitoare la eliberarea sumelor  depuse
la  casele  de  economii din munca ale statului si la Banca  de  Stat  a
Uniunii RSS;
    4) altor cereri - in cazurile, stabilite de legislatia Uniunii RSS.

    Articolul 87. Aplicarea prescriptiei in actiunile
                  privitoare la cereri accesorii
    Odata cu implinirea  termenului de prescriptie cu privire la cererea
principala,  se considera implinit si termenul de prescriptie cu privire
la cererile accesorii (clauza penala, garantia s.a.m.d.).

    Articolul 88. Calcularea termenelor
    Calcularea termenelor  de prescriptie si a altor termene,  stabilite
prin  prezentul Cod, se face potrivit cu regulile prevazute de capitolul
al noualea din Codul de procedura civila al RSS Moldovenesti.
 

                             TITLUL AL DOILEA
                          DREPTUL DE PROPRIETATE

                           CAPITOLUL AL SASELEA
                           DISPOZITII GENERALE

    Articolul 89. Drepturile proprietarului
    Proprietarul  se bucura de dreptul de posesiune, de folosinta si  de
dispozitie asupra bunurilor, in limitele determinate de lege.

    Articolul 90. Proprietatea socialista si proprietatea personala
    Proprietatea  socialista  o  constituie:  proprietatea  de  stat  (a
intregului  popor);  proprietatea  cooperatist-colhoznica;  proprietatea
organizatiilor sindicale si a altor organizatii obstesti.
    Statul ocroteste  proprietatea socialista si creaza conditii  pentru
sporirea ei.
    Nimeni nu are  dreptul  sa  foloseasca  proprietatea  socilaista  in
scopul inavutirii persoanle si in alte scopuri de acaparare.
    Proprietatea   personala  serveste  drept  unul  din  mijloacele  de
satisfacere a cerintelor cetatenilor.

 [Art.90 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 90/1. Administrarea operativa a bunurilor
    Bunurile, date  in seama organizatiilor de stat, intercolhoznice, de
stat-colhoznice  si  altor organizatii de stat-cooperatiste, se afla  in
administrarea   operativa  a  acestor  organizatii,  care  in  limitele,
stabilite  de  lege,  in conformitate cu telurile  activitatii  lor,  cu
sarcinile  de  plan  si cu destinatia bunurilor,  exzercita  dreptul  de
posesiune, de folosinta si de dispozitie asupra bunurilor.

 [Art.90/1 introdus prin Ucazul 05.07.84]

                        CAPITOLUL AL SAPTELEA
                         PROPRIETATEA DE STAT

    Articolul 91. Continutul dreptului de proprietate de stat
    Proprietatea  de stat este un bun comun al intregului popor sovietic
forma de baza a proprietatii socialiste.
    Statul este proprietarul unic al tuturor bunurilor de stat.

 [Art.91 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 92. Obiectele dreptului de proprietate de stat
    Pamintul, subsolul,  apele  si  padurile  se  afla  in  proprietatea
exclusiva a statului si se dau numai in folosinta.
    Statului in apartin  principalele mijloace de productie in industrie
in  constructii  si  in  agricultura,  mijloacele  de  transport  si  de
telecomunicatii, bancile, bunurile intreprinderilor comerciale, comunale
si  celorlalte  intreprinderi, organizate de stat, fondul  principal  de
locuinte al oraselor, precum si alte bunuri necesare pentru indeplinirea
sarcinilor statului.

 [Art.92 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 93. Dispozitia asupra bunurilor de stat, care
                  fac parte din mijloacele fixe
    Modul in care  cladirile, instalatiile, utilajele si alte bunuri, ce
fac parte din mijloacele fixe ale organizatiilor de stat, li se transmit
altor   organizatii   de  stat,  precum  si   colhozurilor,   celorlalte
organizatii  cooperatiste si altor organizatii obstesti este stabilit de
legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.

 [Partea 1 art.93 modificata prin Ucazul 05.07.84]

 [Partea 2 art.93 abrogata prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87]
 [Partea 2 art.93 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Bunurile de stat  aratate in articolul de fata nu pot fi instrainate
cetatenilor,  cu exceptia acelor bunuri, a caror vinzare catre  cetateni
este admisa de legislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti.

    Articolul 94. Drepturile organizatiilor de stat de a
                  dispune de mijloacele circulante si de productie
    Organizatiile  de  stat  dispun de materie  prima,  de  combustibil,
materiale, semifabricate, mijloace  banesti si alte mijloace circulante,
precum  si  de productia finita, in conformitate cu  destinatia  acestor
mijloace si cu planurile aprobate.

    Articolul 94/1. Atributiile institutiei
    Se considera  institutie organizatia infiintata de catre  proprietar
pentru  desfasurarea  functiilor  de administrare,  socio-culturale,  de
invatamint si alte functii cu caracter necomercial si finantata integral
sau partial de acesta.
    Institutia, referitor  la  bunurile  atribuite  ei,  desfasoara,  in
limitele  stabilite  de lege, in corespundere cu  scopurile  activitatii
sale, cu sarcinile proprietarului si cu destinatia bunurilor, drepturile
de posesie, folosinta si dispunere.
    Proprietarul  bunurilor  atribuite  institutiei  este  in  drept  sa
retraga  bunurile excedente neutilizate sau folosite contrar destinatiei
si sa dispuna de ele la latitudinea sa.
    Institutia nu este in drept sa alieneze sau sa dispuna in alt mod de
bunurile  atribuite  ei,  precum  si de bunurile  procurate  din  contul
mijloacelor defalcate ei conform devizului.
    In cazul in care,  conform  documentelor de constituire,  institutia
are  dreptul  de a desfasura activitati care aduc  venituri,  veniturile
obtinute  in  urma  unor asemenea activitati si bunurile  procurate  din
contul  acestor  venituri  se transmit la dispozitia institutiei  si  se
socot la balanta separata.
    Institutia raspunde  pentru  obligatiile sale cu mijloacele  banesti
disponibile,  iar in cazul insuficientei lor, de obligatiile institutiei
raspunde subventional proprietarul patrimoniului.

 [Art.94/1 introdus prin Legea nr.1554 din 25.02.98]

 [Art.95 exclus prin Legea nr.1554 din 25.02.98]
 [Alin.1 art.95 completat prin Legea nr.1465 din 29.01.98]
 [Partea 1 art.95 modificata prin Ucazul 05.07.84]
 

                         CAPITOLUL AL OPTULEA
               PROPRIETATEA COLHOZURILOR, A CELORLALTE
             ORGANIZATII COOPERATISTE SI A UNIUNILOR LOR

    Articolul 96. Continutul dreptului de proprietate al
                  colhozurilor, al celorlalte organizatii
                  cooperatiste si al uniunilor lor
    Colhozurile, celelalte organizatii cooperatiste, uniunile lor poseda
se  folosesc  si dispun de bunurile ce le apartin in baza  dreptului  de
proprietate, potrivit statutelor (regulamentelor) lor.
    Dreptul de dispozitie  asupra bunurilor ce constituie proprietate  a
colhozurilor,  a  celorlalte organizatii cooperatiste, a  uniunilor  lor
apartine exclusiv proprietarilor acestor bunuri.

    Articolul 97. Obiectele dreptului de proprietate al colhozurilor si
                  altor organizatii cooperatiste, al uniunilor lor
    Proprietatea  colhozurilor  si a altor organizatii  cooperatiste,  a
asociatiilor  lor  o  constituie mijloacele de  productie  si  celelalte
bunuri,  care  le  sint  necesare  pentru  indeplinirea  sarcinilor  lor
statutare.

 [Art.97 modificat prin Ucazul 05.07.84]

 [Art.98 exclus prin Legea nr.1554 din 25.02.98]
 [Partea 1 art.98 modificata prin Ucazul 05.07.84]
 

                         CAPITOLUL AL NOUALEA
                PROPRIETATEA ORGANIZATIILOR SINDICALE
                 SI A CELORLALTE ORGANIZATII OBSTESTI

    Articolul 99. Continutul dreptului de proprietate al organizatiilor
                  sindicale si al celorlalte organizatii obstesti
    Organizatiile sindicale si celelalte organizatii obstesti poseda, se
folosesc  si  dispun  de  bunurile ce le apartin in  baza  dreptului  de
proprietate, potrivit statutelor (regulamentelor) lor.
    Dreptul de dispozitie  asupra bunurilor, ce constituie proprietate a
organizatiilor  sindicale si a celorlalte organizatii obstesti, apartine
exclusiv proprietarilor acestor bunuri.

    Articolul 100. Obiectele dreptului de proprietate al organizatiilor
                   sindicale si al celorlalte organizatii obstesti
    Proprietatea  organizatiilor  sindicale si a celorlalte  organizatii
obstesti   o   constituie  bunurile,  care  le  sint   necesare   pentru
indeplinirea sarcinilor lor statutare.

 [Art.100 modificat prin Ucazul 05.07.84]

 [Art.101 exclus prin Legea nr.1554 din 25.02.98]
 [Partea 1 art.101 modificata prin Ucazul 05.07.84]
 

                         CAPITOLUL AL ZECELEA
                        PROPRIETATEA PERSONALA

    Articolul 102. Obiectele dreptului de proprietate
                   personala al cetatenilor
    Baza proprietatii  personale  a cetatenilor o constituie  veniturile
provenite din munca.
    In proprietatea  personala  se pot afla obiectele  de  intrebuintare
curenta,  de consum personal, de confort si cele din gospodaria  casnica
auxiliara, casa de locuit si economiile provenite din munca.
    Proprietatea  personala a cetatenilor si dreptul de a o mosteni sint
ocrotite de stat.
    Bunurile ce se  afla  in  proprieteatea personala a  cetatenilor  nu
trebuie sa serveasca pentru obtinerea de venituri neprovenite din munca,
nu trebuie sa fie folosite in dauna intereselor societatii.

 [Art.102 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 103. Dreptul de proprietate personala
                   asupra casei de locuit
    In proprietatea  personala  a cetateanului se poate afla  o  singura
casa de locuit (sau o portiune a ei).

 [Partea 1 art.103 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Sotii si copii  lor  minori care locuiesc impreuna pot avea numai  o
singura  casa  de locuit, ce apartine cu titlu de proprietate  personala
unuia dintre ei sau se afla in proprietatea lor comuna.

 [Partea 2 art.103 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Dreptul de proprietate  al  unuia  sau al citorva  dintre  cetatenii
aratati  in partea a doua din prezentul articol asupra unei portiuni  de
casa,  nu-i  lipseste pe ceilalti de dreptul de a avea in proprietate  o
alta  portiune (portiuni) din aceiasi casa. Dar intr-o casa cu mai multe
apartamente,  apartinind  unui  colectiv de beneficiari  individuali  ai
constructiei  de  locuinte, sotii care locuiesc impreuna si  copiii  lor
minori nu pot avea decit un singur apartament.

    Articolul 104. Marimea suprafetei unei case de locuit
                   proprietate personala a unui cetatean
    Numarul de etaje  si marimea maxima a suprafetei unei case de locuit
sau a unei portiuni (unor portiuni) a ei, care apartine unui cetatean cu
titlu  de  proprietate personala, se stabilesc in ordinea instituita  de
Consiliul de Ministri al RSS Moldovenesti.

 [Art.104 in redactia Decretului nr.3314-XI din 15.06.89]
 [Partea 1 art.104 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 105. Incetarea dreptului de proprietate personala
                   asupra caselor de locuit, cind proprietarul are
                   mai mult de o casa
    Daca se va intimpla,  ca la un moment dat cetateanul sau sotii  care
locuiesc impreuna si copiii lor minori sa aiba in proprietate personala,
in  virtutea temeiurilor admise de lege, mai mult decit o casa de locuit
proprietarul  are dreptul sa-si lase in proprietate, la alegere, oricare
din  aceste  case. Cealalta casa (case) el trebuie in curs de un an  s-o
vinda, s-o doneze sau s-o instraineze in alt mod.
    Daca in curs  de un an din ziua  cind  a  luat  nastere  dreptul  de
proprietate  asupra casei a doua (caselor), proprietarul nu se va folosi
de  dreptul  de a instraina sub orice forma casa de prisos, aceasta  din
urma,  in  baza  hotaririi comitetului executiv al  Sovietului  raional,
orasenesc,  raional din oras de deputati ai norodului, va fi vinduta  pe
cale silita, in conformitate cu regulile stabilite de Codul de procedura
civila  al RSS Moldovenesti pentru executarea hotaririlor judecatoresti.
Sumele  realizate  din vinzare, dupa acoperirea cheltuielilor legate  de
vinzarea silita, se predau fostului proprietar.
    In cazurile,  cind  vinzarea silita a casei n-a avut loc  din  cauza
lipsei  de cumparatori, casa, in baza hotaririi comitetului executiv  al
Sovietului raional, orasenesc, raional din oras de deputati ai norodului
trece cu titlu gratuit in proprietatea statului.
    Prevederile acestui articol se aplica, corespunzator, si in cazurile
cind  se  va  intimpla, ca la un moment dat cetateanul  sau  sotii  care
locuiesc impreuna si copiii lor minori sa aiba in proprietate personala,
in virtutea temeiurilor admise de lege:
    1) pe linga o casa, o portiune (portiuni) a unei alte case;
    2) o portiune  (portiuni) de casa, care va depasi marimea  prevazuta
de articolul 104 din prezentul Cod;
    3) portiuni de diferite case;
    4) mai mult de  un apartament intr-o casa cu mai multe  apartamente,
apartinind  unui colectiv de beneficiari individuali ai constructiei  de
locuinte.

    Articolul 106. Stingerea dreptului de proprietate personala asupra
                   unei case de locuit, cind persoana respectiva are o
                   incapere de locuit intr-o casa a fondului de stat
                   sau obstesc de locuinte ori intr-o casa a unei
                   cooperative de construire a locuintelor, a unei
                   cooperative de locuinte
    Daca cetateanului, care are cu titlu de proprietate personala o casa
de  locuit (o parte de casa), i s-a acordat o incapere de locuit  intr-o
casa  a fondului de stat sau obstesc de locuinte (cu exceptia  cazurilor
de acordare a locuintelor de serviciu sau a caminelor) ori intr-o casa a
unei  cooperative  de  construire a locuintelor a  unei  cooperative  de
locuinte,   proprietarul  casei  (partii  de  casa)  este  obligat   s-o
instraineze  in  decurs de un an din ziua in care i s-a dat  ordinul  de
repartitie  a  incaperii  de  locuit. Regula aceasta  nu  se  aplica  in
cazurile,  cind  in  conformitate cu legislatia Uniunii  RSS  cetateanul
foloseste  casa de locuit, ce-i apartine intr-un centru populat  satesc,
pentru domicilierea sezoniera sau temporara.
    Daca se va constata, ca chiriasul incaperii de locuit dintr-o casa a
fondului  de  stat  sau  obstesc de locuinte  (cu  exceptia  chiriasului
locuintei de serviciu), membrul cooperativei de construire a locuintelor
cooperative  de locuinte ori sotul sau copiii lor minori, care  locuiesc
impreuna  cu  ei,  au  in  temeiurile,  admise  de  lege,  cu  titlu  de
proprietate personala o casa de locuit (parte de casa) in acelasi centru
populat, atunci proprietarul casei (partii de casa) este in drept, ca la
aprecierea  lui sa-si lase casa de locuit (partea de casa) ori incaperea
de locuit din casa fondului de stat sau obstesc de locuinte sau din casa
cooperativei.  In ultimul caz proprietarul este obligat, ca in decurs de
un  an din ziua aparitiei dreptului de proprietate asupra casei  (partii
de casa) s-o instraineze.
    In caz de neindeplinire  a  dispozitiilor prezentului  articol  apar
urmarile,  prevazute de partile a doua si a treia a articolului 105  din
prezentul Cod.

 [Art.106 in redactia Ucazului nr.3022-XI din 06.10.88]
 [Art.106 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 107. Trecerea pe cale silita in proprietatea
                   statului a bunurilor, folosite pentru obtinerea
                   unor venituri neprovenite din munca
    Daca casa de  locuit,  vila  (portiunea de casa, de vila)  sau  alte
bunuri ce se afla in proprietatea unui cetatean sint folosite sistematic
de  proprietar  pentru  obtinerea  de venituri  neprovenite  din  munca,
aceasta  casa,  vila (portiune de casa, de vila) sau alte bunuri vor  fi
trecute   pe   cale  silita  cu  titlu  gratuit,  pe  baza   hotaririlor
judecatoresti  in  urma  actiunii  intentate de  comitetul  executiv  al
Sovietului local de deputati ai norodului, iar monumentele de istorie si
cultura  -  in  urma  actiunii  intentate de  organele  de  stat  pentru
ocrotirea  monumentelor. Casa (vila) sau portiunea de casa (vila), luata
de  la cetatean pe baza hotaririi instantei judecatoresti, urmeaza a  fi
transmisa  in  fondul  Sovietului local de deputati  ai  norodului,  iar
monumentele de istorie si cultura - in proprietatea statului.

 [Art.107 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 108. Efectele construirii fara autorizatie a unei case
                   de locuit, a altor cladiri sau a unei anexe
    Cetateanul care  a  construit o casa de locuit sau o portiune a  ei,
precum  si  cel ce a zidit orice fel de anexa, de constructie  suprapusa
sau  care a efectuat o reconstructie, fara a avea autorizatia  stabilita
ori  un  proiect  aprobat  in modul cuvenit, sau care  a  incalcet  grav
normele si regulile de baza privitoare la constructie, nu are dreptul de
a  dispune  de aceasta casa sau de portiunea ei (s-o vinda, s-o  doneze,
s-o inchirieze s.a.m.d.).
    In urma actiunii  intentate  de  comitetul  executiv  al  Sovietului
raional,  orasenesc  de  deputati  ai norodului o asemenea  casa  sau  o
portiune  a ei pot fi luate cu titlu gratuit de instanta  judecatoreasca
si  trecute in fondul Sovietului local de deputati ai norodului sau,  pe
baza  unei  hotariri  a  comitetului  executiv  al  Sovietului  raional,
orasenesc  de  deputati  ai norodului, pot fi demolate de  catre  insusi
cetateanul,  care a efectuat constructia fara autorizatie ori pe  contul
lui.
    Pe baza unei  hotariri a comitetului executiv al Sovietului raional,
orasenesc  de  deputati ai norodului alte cladiri sau anexe,  construite
fara  autorizatie,  se  demoleaza de catre cetateanul, care  a  efectuat
constructia neautorizata sau pe contul lui.
    Materialele de  constructie,  obtinute  in urma demolarii  casei  de
locuit  sau  a  potrtiunii  ei,  a altor cladiri  sau  anexe,  ramin  in
proprietatea cetateanului, care a efectuat constructia fafa autorizatie.

 [Art.108 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 109. Privarea de dreptul de folosire a casei de locuit
    Luind de la cetatean o  cladire in temeiul prevederilor cuprinse  in
articolele  107 si 108 din prezentul Cod, instanta judecatoreasca  poate
priva  de  dreptul de folosire a casei (vilei) pe cetateanul, care  si-a
cumparat  sau  si-a  zidit o casa, o vila si alte  cladiri  pe  venituri
neprovenite  din  munca sau care a folosit casa (vila) ori portiunea  de
casa  (de vila), ce-i apartine cu titlu de proprietate personala, pentru
obtinerea  unor  venituri  neprovenite din munca, sau  care  a  efectuat
constructia  fara  autorizatie,  precum  si pe  membrii  familiei,  care
locuiec impreuna cu dinsul.
    In cazul cind  persoanele, private de dreptul de folosire a casei de
locuit (a portiunii de casa), n-au o alta incapere de locuit buna pentru
domiciliere  permanenta,  ea se acorda dupa normele existente  de  catre
organizatia,  careia i s-a transmis casa (portiunea de casa).  Incaperea
de  locuit,  ce  se acorda, trebuie sa se afle pe  teritoriul  centrului
populat   respectiv  si  sa  corespunda  normelor  sanitare  si  tehnice
stabilite.

 [Art.109 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 109/1. Instrainarea casei de locuit, situate
                     intr-o localitate sateasca
    Casa de locuit, situata intr-o localitate sateasca (sau o portiune a
ei),  poate  fi  instrainata cetateanului numai cu conditia, daca  i  se
acorda,  in modul stabilit, spre folosire un lot de pamint pe linga casa
cu exceptia cazurilor cind casa se vinde in vederea demolarii.

 [Art.109/1 introdus prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 110. Numarul maxim de vite pe care un cetatean
                   le poate avea in proprietate personala
    Numarul maxim  de  vite,  pe  care  un cetatean  le  poate  avea  in
proprietate personala, se stabileste de legislatia RSS Moldovenesti.

    Articolul 111. Proprietatea personala a unui membru al
                   gospodariei de colhoznic
    Veniturile personale  si  economiile  provenite din munca  ale  unui
membru  al gospodariei de colhoznic, precum si bunurile, dobindite de el
cu mijloacele lui personale sau primite prin succesiune sau prin donatie
si   nepredate   in  proprietatea  gospodariei,  formeaza   proprietatea
personala a acestui membru al gospodariei de colhoznic.
    Cetateanul, care  este membru al gospodariei de colhoznic, nu  poate
avea  in proprietate personala bunuri, care, in conformitate cu statutul
colhozului, pot apartine numai gospodariei de colhoznic.

    Articolul 112. Bunurile cetatenilor care nu pot fi urmarite
    Lista bunurilor  cetatenilor,  care  nu  pot  fi  urmarite  in  baza
pretentiilor creditorilor, se stabileste de Codul de procedura civila al
RSS Moldovenesti.

    Articolul 113. Proprietatea cetatenilor, care se ocupa cu
                   activitatea individuala in cimpul muncii
    Fata de proprietatea  cetatenilor,  care  se  ocupa  cu  activitatea
individuala in cimpul muncii, bazata pe munca personala a cetatenilor si
membrilor   familiilor  lor,  se  aplica  dispozitiile  prezentului  Cod
referitoare  la  proprietatea personala si legislatia, ce  reglementeaza
acrtivitatea sus-aratata.

 [Art.113 modificat prin Ucazul 05.07.84]
 

                        CAPITOLUL AL UNSREZECELEA
                         PROPRIETATEA COMUNA

    Articolul 114. Notiunea de proprietate comuna
    Bunurile pot  apartine cu titlu de propietate comuna la doua sau mai
multe   colhozuri  ori  altor  organizatii  cooperatiste  si  celorlalte
organizatii obstesti, sau statului si unuia ori mai multor colhozuri sau
altor  organizatii cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti,  sau
la doi ori mai multi cetateni.
    Exista proprietate   comuna   in  cote  definite   (proprietate   pe
cote-parti) sau fara cote definite (proprietate in devalmasie).

    Articolul 115. Posesia, folosinta si dispozitia asupra
                   proprietatii comune pe cote-parti
    Posesia, folosinta  si  dispozitia  asupra  proprietatii  comune  pe
cote-parti  se  exercita cu consimtamintul tuturor coproprietarilor.  In
caz  de  neintelejere, modurile de posesie, folosinta si  dispozitie  se
stabilesc  de  instanta judecatoreasca, in urma actiunii  oricaruia  din
coproprietari.
    Organizatiia  intercolhoznica,  organizatia de  stat-colhoznica  sau
alta organizatie de stat-cooperatista infaptuieste, in cadrul conducerii
operative  si  in conformitate cu statutul (regulamentul)  ei,  posesia,
folosinta si dispozitia asupra bunurilor ce i-au fost atribuite si  care
aparatin  cu drept de proprietate comuna membrilor acestei organizatii -
colhozurilor,  altor organizatii cooperatiste, statului si  colhozurilor
sau statului si altor organizatii cooperatiste.

    Articolul 116. Participarea la veniturile si cheltuielile
                   legate de bunurile comune
    In limita cotei sale fiecare coproprietar al unei proprietati comune
pe cote-parti are dreptul la veniturile, pe care le aduc bunurile comune
raspunde   in  fata  tertelor  persoane  pentru  obligatiile  legate  de
bunurile  comune  si  este obligat sa participe  la  plata  impozitelor,
taxelor si altor plati, precum si la cheltuielile pentru intretinerea si
pastrarea bunurilor comune.

    Articolul 117. Dreptul coproprietarului unei proprietati
                   comune pe cote-parti la instrainarea cotei
    Fiecare coproprietar  al  unei proprietati comune pe cote-parti  are
dreptul  de a instraina, cu titlu oneros sau gratuit, unei alte persoane
cota  sa  din  bunul comun, daca legea sau  statutul  (regulamentul)  nu
prevad altfel.

    Articolul 188. Dreptul de cumparare preferential
    La vinzarea unei cote-parti din proprietatea comuna catre o persoana
straina  ceilalti coproprietari ai proprietatii comune pe cote-parti  au
un  drept preferential de a cumpara cota la pretul, cu care ea se vinde,
si  in  aceleasi conditii, cu exceptia cazului de vinzare  la  licitatie
publica.
    Dreptul preferential  de  a  cumpara  o  casa  de  locuit  poate  fi
infaptuit,  daca  el nu contravine articolelor 103 si 104 din  prezentul
Cod.
    Vinzatorul cotei-parti  din  proprietatea  comuna  este  obligat  sa
instiinteze in scris pe ceilalti coproprietari ai proprietatii comune pe
cote-parti,  ca  intentioneaza sa vinda cota sa unei  persoane  straine,
aratind   pretul  si  celelalte  conditii  de  vinzare.  Daca   ceilalti
coproprietari  ai  proprietatii comune pe cote-parti vor  renunta  sa-si
exercite  dreptul de cumparare preferential sau nu-si vor exercita acest
drept  in curs de o luna din ziua instiintarii, cind e vorba de o  casa,
si  in  curs de zece zile, cind e vorba de alte bunuri,  vinzatorul  are
dreptul  sa-si  vinda  cota-parte oricarei alte  persoane.  Daca  citiva
proprietari  ai unei proprietati comune pe cote-parti isi vor  manifesta
dorinta  de  a  dobindi  cota din proprietatea  comuna,  vinzatorul  are
dreptul de a-l alege pe cumparator.
    Cind cota-parte  se  vinde fara respectarea dreptului  de  cumparare
preferential,  oricare coproprietar al proprietatii comune pe cote-parti
poate  sa  intenteze  in  curs  de  trei  luni  o  actiune  la  instanta
judecatoreasca,  cerind  sa i se atribuie drepturile si  obligatiile  de
cumparator.

    Articolul 119. Separarea cotei din bunurile comune
    Fiecare din coproprietarii  unei  proprietati comune  pe  cote-parti
oare dreptul se ceara separarea cotei sale din bunurile comune.
    In cazul cind nu s-a ajuns la un acord cu privire la modul separarii
in  urma  actiunii  oricarui coproprietar, bunurile vor fi impartite  in
natura,  daca  aceasta e posibil fara a se aduce daune  disproportionate
destinatiei  lor  economice.  In caz contrar  coproprietarul  care  cere
separarea va primi o compensatie baneasca.
    Separarea cotei-parti  din proprietatea comuna pe cote-parti  asupra
unei   case  de  locuit  trebuie  sa  fie  autentificata  de  notar   si
inregistrata  la  comitetul executiv al Sovietului local de deputati  ai
norodului.

    Articolul 120. Urmarirea cotei-parti din proprietatea comuna
    Creditorul coproprietarului  unei  proprietati comune pe  cote-parti
are  dreptul de a intenta o actiune, cerind separarea cotei  debitorului
sau, pentru a o putea urmari.

    Articolul 121. Incetarea dreptului de proprietate comuna pe
                   cote-parti al statului si cetatenilor, al
                   organizatiilor cooperatiste, altor organizatii
                   obstesti si cetatenilor
    Dreptul de proprietate   comuna   pe  cote-parti  al   statului   si
cetatenilor  sau  al  organizatiei cooperatiste,  al  altor  organizatii
obstesti  si cetatenilor trebuie sa inceteze in curs de un an,  calculat
din ziua cind a luat nastere proprietatea comuna, prin:
    1) impartirea  bunurilor  in  natura, daca  aceasta  impartire  este
posibila;
    2) rascumpararea  de  catre stat, de catre organizatia  cooperatista
sau o alta organizatie obsteasca a cotelor-parti ce apartin cetatenilor;
    3) vinzarea catre  cetateni  a  cotei-parti  ce  apartine  statului,
organizatiei cooperatiste sau altei organizatii obstesti;
    4) vinzarea tuturor  bunurilor, urmarind ca ulterior suma  realizata
sa  fie  repartizata intre coproprietarii proprietatii comune,  potrivit
cotelor lor.
    Alegerea unuia din mijloacele susaratate se face prin invoiala intre
cetatean  si  organul  de  stat, organizatia  cooperatista  sau  o  alta
organizatie  obsteasca respectiva, iar in lipsa unei asemenea invoieli -
de catre instanta judecatoreasca.
    Dreptul de proprietate   comuna   pe  cote-parti  al   statului   si
cetatenilor  asupra bunurilor, care prezinta o deosebita valoare,  poate
inceta,  in  fiecare  caz in parte, pe baza unei hotariri  a  Sovietului
Ministrilor  al  RSS  Moldovenesti prin rascumpararea de  catre  stat  a
cotelor-parti ce apartin cetatenilor.
    Cind organul   de   stat,  organizatia  cooperatista  sau   o   alta
organizatie  obsteasca  isi  vinde cota-parte  din  proprietatea  comuna
asupra  unei case de locuit, dreptul preferential de cumparare  apartine
cetatenilor,  care  locuiesc  in aceasta portiune a casei  ca  locatari,
respectindu-se  prevederile partilor a treia si a patra ale  articolului
118  din  prezentul  Cod, iar daca ei renunta la acest  drept  sau  nu-l
exercita  -  celorlalti  coproprietari ai proprietatii comune  pe  cote-
parti.

    Articolul 122. Modul de folosire a casei de locuit care se
                   afla in proprietate comuna pe cote-parti
    Coproprietarii  pe cote-parti ai unei case de locuit au dreptul de a
stabili  de  comun acord, in ce mod sa fie folosite incaperile  separate
ale acestei case (apartamente, camere), mod care poate sa corespunda sau
sa nu corespunda cotelor lor.
    Aceasta invoiala,  daca este autentificata de notar si  inregistrata
la comitetul executiv al Sovietului local de deputati ai norodului, este
obligatoare  si  pentru persoana, care va dobindi ulterior o  cota-parte
din proprietatea comuna asupra acestei case.

    Articolul 123. Efectele construirii unei anexe sau
                   reconstruirii unei case, ce se afla
                   in proprietate comuna pe cote-parti
    Daca coproprietarul  pe cote-parti al unei case de locuit, procedind
cu consimtamintul celorlalti coproprietari si in modul stabilit, va mari
pe  cont  propriu dimensiunile casei, efectuind  o  constructie-anexa, o
constructie    suprapusa   sau   o   reconstructie,   cotele-parti   ale
coproprietarilor  casei  urmeaza a fi schimbate in modul  corespunzator.
Odata  cu aceasta poate fi schimbat modul de folosire a incaperilor  din
casa.

 [Art.123 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 124. Proprietatea gospodariei de colhoznic
    Bunurile gospodariei  de colhoznic apartin membrilor ei cu drept  de
proprietate in devalmasie (articolul 114 din prezentul Cod).
    Gospodaria de  colhoznic  poate  avea in  proprietate  o  gospodarie
auxiliara pe lotul de linga casa, pe care il are in folosinta, o casa de
locuit,  vite  productive, pasari si inventar agricol  marunt,  potrivit
statutului colhozului.
    In afara de aceasta,  gospodariei de colhoznic ii apartin veniturile
din munca ale membrilor ei, provenite din participarea lor la gospodaria
obsteasca   a  colhozului,  sau  alte  bunuri  predate  de  acestea   in
proprietatea  gospodariei de colhoznic, precum si obiectele de uz casnic
si de consum personal, dobindite cu mijloace comune.

    Articolul 125. Posesia, folosinta si dispozitia asupra
                   bunurilor gospodariei de colhoznic
    Posesia, dispozitia si folosinta   asupra bunurilor  gospodariei  de
colhoznic se infaptuiesc cu consimtamintul tuturor membrilor ei.
    Litigiile cu  privire  la posesia, folosinta sau  dispozitia  asupra
bunurilor gospodariei se solutioneaza de instanta judecatoreasca in urma
actiunii  intentate  de oricare membru al ei, care a implinit virsta  de
saispreze ani.
    Membrii gospodariei  in virsta de cincisprezece pina la  saisprezece
ani intenteaza aceste actiuni cu consimtamintul parintilor, infietorilor
sau  curatorilor lor, iar actiunile in interesul membrilor  gospodariei,
care  n-au implinit virsta de cincisprezece ani, le intenteaza parintii,
infietorii sau tutorii lor.

    Articolul 126. Raspunderea gosposariei de colhoznic pentru
                   obligatiile membrilor ei
    Gospodaria de colhoznic raspunde cu bunurile sale pentru conventiile
incheiate  de capul gospodariei, daca din imprejurarile cauzei nu reiese
ca conventia a fost incheiata in interesul personal al acestuia.
    Ceilalti membrii  ai  gospodariei raspund pentru obligatiile lor  cu
bunurile  personale  si cu cota lor din bunurile gospodariei,  daca  din
imprejurarile  cauzei  nu  reiese,  ca conventia  a  fost  incheiata  in
interesul gospodariei.
    Urmarirea pentru  acoperirea  daunei  cauzate  printr-o  infractiune
savirsita  de  unul  din  membrii  gospodariei  de  colhoznic  poate  fi
indreptata  impotriva  bunurilor gospodariei, daca instanta  va  stabili
prin  sentinta  pronuntata, ca aceste bunuri au fost dobindite cu  banii
rezultati  din savirsirea infractiunii sau ca ele si-au sporit  valoarea
in urma folosirii acestor bani.
    Lista bunurilor gospodariei de colhoznic, care nu pot fi urmarite in
baza  pretentiilor  creditorilor,  se stabileste de Codul  de  procedura
civila al RSS Moldovenesti.

    Articolul 127. Stabilirea cotei-parti din bunurile gospodariei
                   de colhoznic
    Cota-parte ce  revine  unui membru al gospodariei de  colhoznic  din
bunurile ei, va fi stabilita in urmatoarele cazuri:
    1) cind el ese  din componenta gospodariei de colhoznic fara a forma
o noua gospodarie (separare);
    2) cind dintr-o singura gospodarie de colhoznic se formeaza doua sau
mai multe gospodarii (impartire);
    3) cind membrul   gospodariei  de  colhoznic  este  urmarit   pentru
obligatiile sale personale.
    Cota-parte a  oricarui  membru al gospodariei se stabileste pe  baza
principiului, potrivit caruia toti membrii gospodariei, inclusiv minorii
si cei incapabili de munca, au cote-parti egale.
    Cota-parte a unui membru capabil de munca al gospodariei in bunurile
ei  poate fi micsorata, daca el a fost putin timp membru al  gospodariei
sau  a participat foarte putin prin munca sau mijloacele sale la ducerea
gospodariei.

    Articolul 128. Separarea de gospodaria de colhoznic
    Daca unul sau  citiva  membri  ai gospodariei de  colhoznic  es  din
componenta ei, separarea cotei-parti in natura se face in asa fel, incit
gospodaria sa nu fie lipsita de cladirile, vitele si inventarul agricol,
necesar pentru a duce gospodaria auxiliara.
    Daca nu se va  putea separa in natura cota-parte din bunurile ce  se
cuvin membrului gospodariei, valoarea lor se va plati in bani.
    Dreptul de a cere separarea bunurilor in cazul esirii din componenta
gospodariei  il  are  orice  membru al ei, care  a  implinit  virsta  de
saisprezece  ani. Membrii gospodariei in virsta de cincisprezece pina la
saisprezece  ani pot cere separarea numai cu consimtamintul  parintilor,
infietorilor  sau  curatorilor lor. In interesul membrilor  gospodariei,
care  n-au  implinit  virsta de cincisprezece ani,  pot  cere  separarea
bunurilor parintii, infietorii sau tutorii lor.

    Articolul 129. Impartirea gospodariei de colhoznic
    In cazul impartirii  gospodariei de colhoznic bunurile ei se  impart
intre  gospodariile  nou  formate,  corespunzator  cu  cotele-parti  ale
membrilor  lor si tinindu-se seama de nevoile gospodaresti ale  fiecarei
gospodarii.
    Dreptul de a  cere impartirea gospodariei de colhoznic il are  orice
membru major al ei, care este membru al colhozului.
    Impartirea bunurilor,  care au apartinut gospodariei de colhoznic si
care  s-au pastrat dupa incetarea existentei ei, se face in conformitate
cu prevederile articolelor 127 si 130 din prezentul Cod.

    Articolul 130. Pierderea dreptului la cota-parte din bunurile
                   gospodariei de colhoznic
    Membrul capabil  de munca al gospodariei de colhoznic pierde dreptul
la  cota-parte  din  bunurile gospodariei, daca trei ani la rind  el  nu
participa  prin munca si mijloacele sale la ducerea gospodariei  comune.
Aceasta  regula  nu se aplica, daca membrul gospodariei nu participa  la
ducerea gospodariei din cauza ca a facut serviciul militar in termen sau
a studiat la o institutie de invatamint sau a fost bolnav.

    Articolul 131. Proprietatea   gospodariei  cetatenilor, care
                   se ocupa cu activitatea individuala in cimpul
                   muncii din agricultura
    In proprietatea   gospodariei   cetatenilor,   care  se   ocupa   cu
activitatea  individuala  in  cimpul muncii din agricultura,  bazata  pe
munca  individuala  a  membrilor gospodariei, se pot afla, in  afara  de
bunurile  indicate in articolul 124 din prezentul Cod, vite de munca  si
inventar  agricol  necesar  pentru lucrarea lotului de  pamint,  dat  in
folosinta gospodariei.
    Bunurile gospodariei  cetatenilor,  care  se  ocupa  cu  activitatea
individuala  in  cimpul  muncii din agricultura,  mentionate  in  partea
intiia a prezentului articol, le apartin cu titlu de coproprietate.
    In ceia ce priveste  coproprietatea gospodariei cetatenilor, care se
ocupa  cu  activitatea individuala in cimpul muncii din agricultura,  se
aplica dispozitiile articoleleor 125-130 din prezentul Cod.
    In proprietatea  personala  a  unor  membri  aparte  ai  gospodariei
cetatenilor,  care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul  muncii
din  agricultura, nu se pot afla bunurile, mentionate in partea intiia a
prezentului articol.

 [Art.131 modificat prin Ucazul 05.07.84]

                       CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA
                     NASTEREA SI INCETAREA DREPTULUI
                            DE PROPRIETATE

    Articolul 132. Momentul nasterii dreptului de proprietate
                   al celui ce dobindeste bunuri in temeiul
                   unui contract
    Dreptul de proprietate  (dreptul de administrare operativa) se naste
la   dobinditorul  de  baza  de  contract  al  bunurilor  din   momentul
transmiterii obiectului, daca legea sau contractul nu prevede altceva.

 [Partea 1 art.132 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Daca contractul de instrainare a lucrului trebuie sa fie inregistrat
dreptul de proprietate ia nastere din momentul inregistrarii.

    Articolul 133. Predarea lucrurilor
    Se considera  predare  inminarea lucrurilor  facuta  dobinditorului,
precum si depunerea lucrurilor, instrainate fara obligatia de a le aduce
la  destinatie,  la organizatia de transporturi, pentru a  fi  expediate
dobinditorului,  sau  la posta, pentru a fi trimise  acestuia.  Predarea
conosamentului  sau a unui alt document de dispozitie asupra  lucrurilor
este echivalenta cu predarea lucrurilor.

    Articolul 134. Obiectele ce se dobindesc pe baza unor
                   autorizatii  speciale
    Lista obiectelor,   care  prin  insemnatatea  lor  pentru   economia
nationala,  din considerente de securitate de stat sau din alte  motive,
pot  fi dobindite numai pe baza unor autorizatii speciale (arme, aparate
de  zbor,  otravuri  cu  actiune puternica s.a.),  si  modul  eliberarii
acestor  autorizatii  sint reglementate prin legislatia Uniunii  RSS  si
prin hotaririle Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti.
    Valutele: valuta   straina  (bilete  de  banca,  bilete  de  tezaur,
monede);  documente  de plata (cecuri, polite, acreditive si altele)  si
hirtii  de  valoare (actiuni, obligatii si altele), in  valuta  straina;
documente  de  plata  de banca in ruble (cecuri  si  altele),  procurate
pentru  valuta  straina cu dreptul de a le transforma intr-o  astfel  de
valuta;  metale  pretioase  - aur, argint, platina si metale  din  grupa
platinei  (paladiu,  iridiu, rodiu, ruteniu si osmiu) in orice forma  si
stare  si petre pretioase naturale in stare neprelucrata sau  prelucrata
(diamante,  briliante,  rubine, smaralde, safire, precum si  perle),  cu
exceptia  articolelor de giuvaergerie si alte articole de uz casnic  din
aceste  metale  si petre, precum si sparturi de aceste articole, pot  fi
procurate numai in modul si in limitele, prevazute de legislatia Uniunii
RSS.

 [Partea 2 art.134 modificat prin Ucazul 19.05.77]

    Articolul 135. Riscul peirii fortuite
    Riscul peirii   fortuite  sau  deteriorarii  fortuite  a  lucrurilor
instrainate  trece  la  dobinditor  odata  cu  dobindirea  dreptului  de
proprietate, daca legea sau contractul nu prevede altfel.
    Daca persoana  care a instrainat lucrul a intirziat sa-l predeie sau
dobinditorul  a  intirziat sa-l primeasca, riscul pieirii  fortuite  sau
deteriorarii fortuite a lucrului revine partii care este in intirziere.

    Articolul 136. Bunuri principale si bunuri accesorii
    Accesoriul, adica  un bun menit sa serveasca bunul principal si care
este  legat  de  el  prin destinatie economica  comuna,  urmeaza  soarta
bunului principal, daca legea sau contractul nu prevede altfel.

    Articolul 137. Dreptul de proprietate asupra fructelor
                   si veniturilor
    Fructele, prasila,  veniturile  pe  care  le  aduce  lucrul  apartin
proprietarului   acestuia,   daca  legea  sau  contractul  incheiat   de
proprietar cu o alta persoana nu prevede altfel.

    Articolul 138. Intretinerea negospodareasca a casei
    Daca un cetatean  nu  intretine  gospodareste  casa  ce-i  apartine,
lasind-o  sa  se  ruineze,  comitetul executiv al  Sovietului  local  de
deputati  ai  norodului  poate  sa-i fixeze un  termen  potrivit  pentru
reparatia  casei.  Daca  cetateanul, fara motive intemeiate, nu va  face
reparatiile necesare, instanta judecatoreasca va putea, in urma actiunii
intentate  de  comitetul  executiv al Sovietului local  de  deputati  ai
norodului,  sa  treaca cu titlu gratuit casa rau intretinuta  in  fondul
Sovietului local de deputati ai norodului.

    Articolul 139. Efectele interetinerii negospodaresti si ale
                   neasigurarii integritatii monumentelor de
                   istorie si cultura
    Daca un cetatean  nu intretine gospodareste monumentul de istorie si
cultura,  ce-i apartine, organele de stat pentru ocrotirea  monumentelor
ii   fac  proprietatului  o  notificare,  ca  sa  inceteze  intretinerea
negospodareasca  a  bunului. Daca proprietarul nu va  indeplini  aceasta
cerere,  atunc  in  urma unei actiuni itentate  de  organele  mentionate
instanta  judecatoreasca  poate ridica acest bun. In  cazul  necesitatii
urgente  de  a  asigura  ocrotirea monumentelor de  istorie  si  cultura
actiunea  pentru  ridicarea  monumentului  poate  fi  intentata  fara  o
notificare.
    Daca un cetatean  nu asigura integritatea monumentului de istorie si
cultura, ce-i apartine, in legatura cu imposibilitatea crearii regimului
necesar pentru intretinerea monumentului, un astfel de monument poate fi
rascumparat  de  stat.  Daca cetateanul nu-si va  da  consimtamintul  la
rascumpararea monumentului, atunc in urma actiunii intentate de organele
de  stat  pentru ocrotiraea monumentelor instanta  judecatoreasca  poate
ridica acest monument.
    Monumentele de  istorie  si  cultura ridicate  trec  in  patrimoniul
statului.  Cosul  monumentului ridicat i se plateste  proprietarului  in
suma,  stabilita prin conventie intre parti, iar in cazul unui litigiu -
de instanta judecatoreasca.

 [Art.139 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 140. Bunurile fara stapin
    Bunurile, care  nu  au  proprietar sau al caror proprietar  nu  este
cunoscut  (bunuri  fara stapin), trec in proprietatea statului  pe  baza
hotaririi  instantei  judecatoresti,  pronuntate  la  cererea  organului
financiar.  Cererea se depune la trecerea unui an din ziua inregistrarii
acestor bunuri.
    Bunurile fara stapin, care au apartinut unei gospodarii de colhoznic
trec  in  proprietatea colhozului, pe teritoriul caruia se  afla  aceste
bunuri, pe baza hotaririi instantei judecatoresti, pronuntate la cererea
colhozului. Cererea se depune la trecerea unui an din ziua cind Sovietul
satesc de deputati ai norodului a inregistrat aceste bunuri.
    Procedura de identificare si de inregistrare a bunurilor fara stapin
se stabileste de Ministerul finantelor al RSS Moldovenesti.

    Articolul 141. Lucrurile gasite
    Cel care gaseste un lucru pierdut este obligat sa instiinteze indata
persoana  care a pierdut acest lucru si sa il restituie sau sa anunte si
sa  predeie lucrul gasit militiei sau comitetului executiv al Sovietului
satesc  de  deputati ai norodului, iar daca lucrul a fost  gasit  intr-o
institutie,   intreprindere   sau   intr-un  vehicul  -   sa-l   predeie
administratiei organizatiei respective.

    Articolul 142. Pastrarea lucrurilor gasite
    Daca in curs de doua saptamini administratia organizatiei, careia ia
fost  predat lucrul gasit, nu va identifica persoana care l-a pierdut ea
il  va  preda militiei sau comitetului executiv al Sovietului satesc  de
deputati   ai  norodului.  Organele  intreprinderilor  de   transporturi
pastreaza  si  vind  lucrurile  gasite, care le-au  fost  predate,  dupa
regulile in vigoare in sistemul transporturilor.
    Militia sau comitetul  executiv al Sovietului satesc de deputati  ai
norodului  are  obligatia  sa pastreze in curs de  sase  luni  lucrurile
gasite,  care  i-au  fost predate. Daca inauntrul acestui termen  va  fi
identificata   persoana,  care  a  pierdut  lucrul,  aceasta  ii  va  fi
restituit.  Daca ea nu va fi identificata in termenul susaratat,  lucrul
trece cu titlu gratuit in proprietatea statului.

    Articolul 143. Compensarea cheltuielilor facute
                   pentru pastrarea lucrului gasit
    Cel care a gasit  un  lucru  si  l-a restituit  persoanei  care  l-a
pierdut  sau  care  a  predat lucrul organelor  respective  potrivit  cu
regulile  stabilite  are  dreptul  sa primeasca de la  persoana  care  a
pierdut  lucrul, iar in cazul cind lucrul trece in proprietatea statului
-  de  la  administratia de stat respectiva  compensarea  cheltuielilor,
legate de pastrarea si predarea lucrului.

Articolul 144. Vite lasate fara supraveghere
    Cel care a retinut  vite lasate fara supraveghere sau vite de pripas
este  obligat  sa  comunice  de indata proprietarului  vitelor  si  sa-i
restituie  vitele  sau sa comunice in termen de trei zile  militiei  sau
comitetului executiv al Sovietului satesc de deputati ai norodului, ca a
retinut vite lasate fara supraveghere sau vite de pripas.
    Militia sau comitetul  executiv al Sovietului satesc de deputati  ai
norodului  ia  masuri  pentru a-l gasi pe proprietarul vitelor,  iar  pe
timpul  cautarii preda vitele, cu respectarea regulilor veterinare, spre
intretinere   si  folosinta  celui  mai  apropiat  sovhoz  sau   colhoz.
Conducatorii acestora nu au dreptul de a refuza primirea vitelor.
    In cazul gasirii  proprietarului, daca e vorba de vite de munca  sau
vite  cornute  mari (si tineretul lor) in curs de sase luni, iar daca  e
vorba de vite cornute mici (si tineretul lor) - in curs de doua luni din
ziua   predarii   vitelor  la  sovhoz  sau  colhoz,  ele  se   restituie
proprietarului,   care   este  obligat  sa  compenseze  sovhozului   sau
colhozului cheltuielile pentru intretinerea lor, scazind foloasele trase
de acesta.
    Daca proprietarul  vitelor  nu va fi gasit in termenele  aratate  in
partea  a  treia din prezentul articol, el pierde dreptul de proprietate
asupra  acestor vite. In asemenea cazuri vitele, intretinute in  colhoz,
trec   cu   titlu  gratuit  in  proprietatea  colhozului,  iar   vitele,
intretinute  in  sovhoz, - in proprietatea statului, devenind un bun  al
acestui sovhoz.

    Articolul 145. Comoara
    Comoara, adica  banii sau obiectele de valoare, ingropate in  pamint
sau  ascunse intr-un alt mod si al caror proprietar nu poate fi stabilit
sau  care  in  virtutea  legii a pierdut dreptul asupra  lor,  trece  in
proprietatea  statului  si  trebuie sa fie predata de  persoana  care  a
descoperit-o organelor financiare.
    Persoanei care  a descoperit si a predat organelor financiare monede
de  aur  sau de argint, valuta sovietica sau straina, pietre  pretioase,
perle,  metale  pretioase  in lingouri, obiecte sau bucati, i  se  da  o
recompensa  in  proportie  de  douazeci  si cinci  la  suta  din  costul
obiectelor  de  valoare predate, cu exceptia cazurilor, cind  efectuarea
sapaturilor  sau  cautarea  acestor obiecte de valoare  intra  in  sfera
indatoririlor de serviciu ale acestei persoane.

    Articolul 146. Rechizitia si confiscarea
    Trecerea catre  stat de la proprietar a unui bun in interes de  stat
sau   obstesc, platindu-i-se   proprietarului   valoarea   acestui   bun
(rechizitia),  precum  si trecerea fara plata catre stat a unui bun,  ca
sanctiune pentru savirsirea unei fapte ilicite (confiscarea) sint admise
numai  in cazurile si dupa procedura prevazute de legislatia Uniunii RSS
si a RSS Moldovenesti.

    Articolul 146/1. Compensarea catre cetatean a costului casei,
                     ce-i apartine cu titlu de proprietate personala,
                     fiind demolata in legatura cu retragerea
                     lotului de pamint
    In cazul demolarii  casei de locuit, ce-i apartine  cetateanului  cu
titlu  de  proprietate personala, in legatura cu retragerea  lotului  de
pamint  pentru nevoi de stat sau obstesti, cetateanul mentionat primeste
o  compensatie, ale carei forme, marimi si modalitate sint stabilite  de
legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.

 [Art.146/1 introdus prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 147. Ridicarea metalelor si a pietrelor pretioase
    Metale si pietrele pretioase, ce constituie devize si care  au  fost
ridicate  pe  baza  unei  decizii a organelor  de  cercetare  penala,  a
anchetatorului,  procurorului  sau a instantei judecatoresti,  in  cazul
condamnarii proprietarilor fara confiscarea averii, ori pronuntarii unei
sentinte  de  achitare, ori casarii procesului li se  restituie  acestor
proprietari  in  natura sau li se platete costul lor in conformitate  cu
legislatia Uniunii RSS.

 [Art.147 modificat prin Ucazul 05.07.84]

                      CAPITOLUL AL TREISPREZECELEA
                  APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

    Articolul 148. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor
                   aflate in posesia nelegitima a altuia
    Proprietarul este in drept a-si revendica bunurile aflate in posesia
nelegitima a altuia.

    Articolul 149. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor
                   aflate in posesia unui dobinditor de buna
                   credinta
    Daca un bun a  fost dobindit cu plata de la o persoana care n-a avut
dreptul  sa-l  instraineze, fapt de care dobinditorul n-avea si nici  nu
era   obligat   sa  aiba  cunostinta  (dobinditor  de  buna   credinta),
proprietarul  este  in  drept sa-l revendice de la dobinditor  numai  in
cazul,  cind  bunul a fost pierdut de proprietar sau de catre  persoana,
careia bunul i-a fost incredintat de proprietar in posesie, sau daca i-a
fost  furat  unuia ori altuia, sau a esit din posesia lor pe alta  cale,
fara voia lor.
    Nu pot fi revendicate  bunurile  pentru motivele aratate  in  partea
intiia  a  prezentului articol, daca aceste bunuri au fost vindute  dupa
procedura stabilita pentru executarea hotaririlor judecatoresti.
    Daca bunurile  au fost dobindite cu titlu gratuit de la o  persoana,
care  nu  avusese dreptul sa le instraineze, proprietarul este in  drept
sa-si revendice bunurile in toate cazurile.

    Articolul 150. Revendicarea bunurilor statului, cooperatiste
                   si a altor bunuri obstesti, instrainate in mod
                   ilegal
    Bunurile statului, precum si bunurile colhozurilor si ale celorlalte
organizatii  cooperatiste si ale altor organizatii obstesti, instrainate
in  mod  ilegal, indiferent de felul in care s-a facut aceasta,  pot  fi
revendicate de organizatiile respective de la orice dobinditor.

 [Art.150 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 151. Inadmisibilitatea revendicarii banilor
                   si a hirtiilor de valoare de la un
                   dobinditor de buna credinta
    Banii, precum   si  hirtiile  de  valoare  la  purtator  nu  pot  fi
revendicate de la un dobinditor de buna credinta.

    Articolul 152. Socotelile la restituirea lucrurilor din
                   posesia nelegitima
    Revendecindu-si   bunurile   din   posesia  nelegitima   a   altuia,
proprietarul  este in drept de asemenea sa ceara persoanei care stia sau
trebuia  sa  stie,  ca  posesia  lor este  nelejitima  (posesor  de  rea
credinta),  restituirea sau compensarea tuturor veniturilor, pe care lea
obtinut  sau  trebuia sa le obtina in tot timpul posesiunii; iar  de  la
posesorul  de buna credinta - toate veniturile pe care le-a obtinut  sau
trebuia  sa le obtina din momentul, cind a aflat sau trebuia sa afle, ca
posesiunea  este  nelegitima  sau a primit o citatie  in  urma  actiunii
intentate de proprietar, prin care i s-a cerut restituirea bunurilor.
    Posesorul - atit  de  buna  credinta, cit si de rea credinta,  -  la
rindul   sau,   are   dreptul  sa   ceara   proprietarului   compensarea
cheltuielilor necesare facute de el in legatura cu bunurile din momentul
in care proprietarului i se cuvin venituri de la aceste bunuri.
    Posesorul de buna credinta este in drept sa-si retina imbunatatirile
facute,  daca ele pot fi despartite fara a se vatama lucrul. Daca aceste
imbunatatiri  nu  pot  fi  despartite, posesorul de  buna  credinta  are
dreptul   sa  ceara  compensarea  cheltuielilor  facute  pentru   aceste
imbunatatiri,  dar  nu  mai  mult de suma, cu  care  a  sporit  valoarea
lucrului.

    Articolul 153. Apararea drepturilor proprietarului
                   impotriva incalcarilor, care nu sint
                   legate de pierderea posesiei
    Proprietarul  poate  sa ceara inlaturarea oricaror  incalcari  aduse
drepturilor sale chiar si in cazul, cind aceste incalcari nu sint legate
de pierderea posesiei.

    Articolul 154. Apararea drepturilor posesorului, care nu
                   este proprietar
    Drepturile, prevazute  in  articolele 148-153 din prezentul Cod,  le
are  si  persoana,  care,  desi nu este proprietar,  detine  in  posesie
bunurile in baza legii sau a unui contract.
 
 

                          TITLUL AL TREILEA
                        DREPTURI OBLIGATIILOR
            A. DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA OBLIGATII
                     CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA
                        NASTEREA OBLIGATIILOR

    Articolul 155. Notiunea de obligatie si temeiurile nasterii ei
    In virtutea unei  obligatii o persoana (debitorul) este datoare  sa
indeplineasca in favoarea unei alte persoane (creditorul) un anumit act
bunaoara:  sa  transmita un bun, sa execute o lucrare, sa  plateasca  o
suma  de  bani  s.a.m.d.,  sau sa se abtina de  la  anumite  acte,  iar
creditorul are drept sa ceara debitorului indeplinirea obligatiei.
    Obligatiile se  nasc din contract sau din alte temeiuri,  prevazute
de articolul 4 din prezentul Cod.

    Articolul 156. Continutul obligatiilor, care se nasc din
                   acte de planificare
    Continutul obligatiei,  care  se naste nemijlocit dintr-un  act  de
planificare a economiei nationale este determinat de acest act.
    Continutul contractului,  incheiat  pe baza unei comenzi  de  stat,
trebuie sa corespunda acestei comenzi.

 [Partea 2 art.156 modificata prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87]

    Articolul 157. Incheierea contractului
    Contractul se  considera incheiat, cind partile au cazut de  acord,
in  forma  ceruta  pentru  cazurile respective,  cu  privire  la  toate
punctele esentiale ale lui.
    Sint esentiale   acele  puncte  ale  contractului,  care  au   fost
declarate  ca  atare prin lege sau sint necesare pentru contractele  de
categoria  respectiva,  precum  si  toate punctele  asupra  carora,  la
cererea uneia din parti, trebuie realizata o invoiala.
    Contractul poate   fi  incheiat  prin  primirea  spre  executare  a
comenzii,  iar intre organizatiile socialiste, in cazurile prevazute de
lege, - prin primirea spre executare a comenzii sau a bonului de lucru.

    Articolul 158. Forma contractului
    Daca partile s-au invoit sa incheie contractul intr-o anumite forma
el  se  considera  incheiat  din  momentul in  care  i  s-a  dat  forma
convenita,  chiar  daca dupa lege pentru acest fel de contracte  nu  se
cere o asemenea forma.
    Daca potrivit legii sau invoielii intre parti contractul trebuie sa
fie  incheiat in scris, el poate fi incheiat atit prin intocmirea  unui
singur  inscris, semnat de parti, cit si printr-un schimb de  scrisori,
telegrame, telefonograme s.a.m.d., semnate de partea, care le-a trimis.

    Articolul 159. Incheierea unui contract in urma propunerii
                   facute cu aratarea termenului pentru raspuns
    Cind propunerea  de  a  incheia un contract s-a facut  cu  aratarea
termenului  pentru  raspuns,  contractul se  considera  incheiat,  daca
inauntrul  acestui termen persoana care a facut propunerea a primit  de
la cealalta parte raspuns, ca accepta propunerea.

    Articolul 160. Incheierea unui contract in urma
                   propunerii facute fara aratarea
                   termenului pentru raspuns
    Cind propunerea  de  a  incheia un contract se  face  verbal,  fara
fixarea  unui termen pentru raspuns, contractul se considera  incheiat,
daca cealalta parte declara imediat persoanei care i-a facut propunerea
ca accepta aceata propunere.
    Daca aceasta  propunere s-a facut in scris, contractul se considera
incheiat,  in cazul cind raspunsul cu privire la acceptarea  propunerii
s-a primit intr-un rastim, ce se cere obisnuit pentru acest lucru.

    Articolul 161. Raspunsul primit cu intirziere privitor
                   la consimtamintul de a incheia contractul
    Daca din raspunsul  primit cu intirziere privitor la consimtamintul
de a incheia contractul se vede, ca raspunsul a fost trimis la timp, el
se  considera  intirziat,  numai in cazul cind persoana  care  a  facut
propunerea  va  instiinta imediat cealalta parte, ca raspunsul  a  fost
primit  cu  intirziere. In cazul acesta raspunsul primit cu  intirziere
este considerat ca o noua propunere de a incheia contractul.

    Articolul 162. Raspunsul cu privire la consimtamintul de a
                   incheia contractul pe baza unor alte conditii
    Raspunsul cu  privire la consimtamintul de a incheia contractul  pe
baza  unor alte conditii decit acelea care au fost propuse se considera
ca respingere a propunerii si totodata ca o noua propunere.
    Daca la incheierea  unui  contract  intre  organizatiile  de  stat,
cooperatiste si alte organizatii obstesti apar divergente, care urmeaza
sa  fie solutionate de instanta judecatoreasca, organul de arbitraj sau
de arbitri alesi, prevederile prezentului articol nu se aplica.

 [Partea 2 art.162 modificata prin Ucazul 07.12.72]

 [Art.163 exclus prin Legea nr.1322 din 25.09.97]
 [Art.163 modificat prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87]
 [Partea 1 art.163 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 164. Contractul in folosul unei terte persoane
    Pot cere executarea  contractului  in folosul unei  terte  persoane
atit  persoana  care a incheiat contractul, cit si terta  persoana,  in
folosul  careia este stipulata executarea, daca legea sau contractul nu
prevede altfel si daca aceasta nu rezulta din continutul obligatiei.
    Cind terta persoana  renunta  la  dreptul ce-i  acorda  contractul,
persoana  care  a incheiat contractul poate sa foloseasca acest  drept,
daca acasta nu este in contradictie cu legea, contractul sau continutul
obligatiei.

                     CAPITOLUL AL CINCISPREZECELA
                  GARANTAREA EXECUTARII OBLIGATIILOR

    Articolul 165. Mijloacele garantarii obligatiilor
    Executarea obligatiilor  poate  fi  garantata, potrivit  legii  sau
contractului, prin stabilirea unei clauze penale (amenda, penalitati de
intirziere),  gaj  si fidejusiune. Afara de aceasta, obligatiile  intre
cetateni  sau cu participarea lor pot fi garantate printr-o arvuna, iar
obligatiile intre organizatiile socialiste - prin garantie.

    Articolul 166. Clauza penala
    Clauza penala  (amenda,  penalitatile de intirziere)  constituie  o
suma  de bani, determinata de lege sau de contract, pe care debitorul e
obligat   s-o   plateasca   creditorului  pentru   neindeplinirea   sau
indeplinirea  necorespunzatoare a unei obligatii, in special, cind este
indeplinita cu intirziere.
    Clauza penala   (amenda,  penalitatile  de  intirziere)  poate   fi
stipulata  sub forma unei sume fixe sau sub forma unei cote procentuale
din valoarea obligatiei principale.
    Prin clauza penala  (amenda,  penalitati  de intirziere)  se  poate
garanta numai o creanta valabila.
    Creditorul nu  are dreptul sa ceara plata clauzei penale  (amenzii,
penalitatilor  de  intirziere),  daca debitorul  nu  poarta  raspundere
pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei.

    Articolul 167. Forma invoielii cu privire la clauza penala
    Invoiala cu privire  la  clauza  penala  (amenda,  penalitatile  de
intirziere) trebuie sa fie facuta in scris.
    Nerespectarea  formei scrise duce la nulitatea invoielii cu privire
la clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere).

    Articolul 168. Gajul
    In virtutea gajului,  creditorul (creditorul gajist) are dreptul, in
cazul   in  care  debitorul  (debitorul  gajist)  nu  executa  obligatia
garantata  prin gaj, sa i se satisfaca revendicarea, cu preferinta  fata
de  ceilalti  creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor  sau  a
drepturilor patrimoniale date in gaj.
    Gajul se afla  in  legatura  cu  obligatia  garantata  prin  gaj  si
reprezinta,  suplimentar  la  obligatia principala, un raport  de  drept
accesoriu care este conditionat in timp de durata obligatiei principale,
daca legea sau contractul de gaj nu prevede altfel.
    Daca contractul  nu  prevede altfel, gajul garanteaza  obligatia  in
volumul  existent  la  momentul satisfacerii  revendicarii,  in  special
dobinzile,  penalitatile, compensarea pierderilor cauzate de intirzierea
executarii,  precum  si  compensarea cheltuielilor  creditorului  gajist
necesare pentru intretinerea bunurilor date in gaj si a cheltuielilor de
urmarire.
    Obligatia ce   decurge  din  contractul  de  gaj  este   considerata
obligatie   garantata  prin  gaj,  daca  acest  fapt  este  stipulat  in
contractul in cauza.
    In cazul executarii partiale a obligatiei fata de creditorul gajist,
valoarea  partii  respective  a  gajului nu scade,  daca  contractul  nu
prevede altfel.
    Ipoteca si ipoteca de intreprinzator sint un gaj indivizibil.
    Relatiile de  drept  privind  gajul,  in  masura  in  care  nu  sint
reglementate  de prezentul cod, se reglementeaza de Legea cu privire  la
gaj si de alte acte normative.

 [Art.168 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 169. Partile la contractul de gaj
    Creditorul gajist  este o persoana fizica sau juridica,  obligatiile
fata de care sint garantate prin gaj.
    Debitorul gajist  este  o persoana fizica sau juridica -  proprietar
sau  un  alt posesor si uzufructuar legal al bunurilor  sau  drepturilor
patrimoniale date in gaj - care are dreptul sa instraineze aceste bunuri
sau drepturi patrimoniale.
    Debitor gajist poate fi atit debitorul, cit si o terta persoana.

 [Art.169 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 170. Obiectul gajului
    Obiect al gajului   (bun  gajat)  poate  fi  orice  bun  sau   drept
patrimonial,  inclusiv  un  obiect  sau mai  multe  obiecte,  hirtii  de
valoare,  cu  exceptia  bunurilor  retrase din  circuitul  civil  pentru
consumul populatiei ori care, conform legii, nu pot fi urmarite.
    Nu pot fi obiect   al  gajului  obligatiile  legate  nemijlocit   de
persoana    debitorului    gajist   (pensiile   alimentare,    repararea
prejudiciului  cauzat vietii sau sanatatii etc.), precum si drepturile a
caror cesiune este interzisa de lege.
    In contract poate  fi prevazuta extinderea gajului asupra  bunurilor
si drepturilor patrimoniale care pot fi dobindite in viitor.
    Bunurile si drepturile  patrimoniale care, conform legii, nu pot  fi
transmise separat nu pot fi grevate cu gaj separat.
    Bunurile si drepturile  patrimoniale  care  se afla  in  proprietate
comuna   (mixta)   pot  fi  date  in  gaj  numai  cu   acordul   tuturor
proprietarilor.
    Daca unul dintre proprietari da in gaj cota sa aflata in proprietate
in diviziune, acordul celorlalti proprietari nu se cere.
    In cazul gajarii bunurilor aflate in proprietatea unei intreprinderi
sau  organizatii, asupra gajului se decide in conformitate cu actele  de
constituire a acesteia.
    Dreptul de gaj  se extinde asupra accesoriilor obiectului  principal
al bunurilor gajate, daca contractul nu prevede altfel.
    Asupra venitului  si  productiei obtinute din  utilizarea  bunurilor
gajate dreptul de gaj se extinde numai in cazurile prevazute de contract.

 [Art.170 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 171. Tipurile de gaj
    Exista doua tipuri de gaj: gaj inregistrat si amanet.
    In cazul gajului  inregistrat, obiectul gajului ramine in posesiunea
debitorului gajist sau a unui tert care actioneaza in numele debitorului
gajist.
    In cazul amanetului,  obiectul  gajului se transmite  in  posesiunea
creditorului   gajist  sau  a  unui  tert  care  actioneaza  in   numele
creditorului  gajist.  Conform contractului dintre creditorul gajist  si
debitorul  gajist,  obiectul gajului, incuiat si sigilat  de  creditorul
gajist,  poate  fi lasat la debitorul gajist. Un obiect stabilit in  mod
individual poate fi lasat la debitorul gajist dupa ce va fi marcat cu un
semn care confirma amanetul.
    Dupa natura relatiilor  de drept, la categoria de gaj inregistrat se
raporta:
    1) ipoteca -  gajarea pamintului, cladirilor, constructiilor,  altor
bunuri imobile legate nemijlocit de pamint, impreuna cu terenul aferent,
necesar functionalitatii obiectului gajat, sau cu dreptul de folosinta a
acestui teren;
    2) ipoteca de intreprinzator - gajul intreprinderii, care se extinde
asupra   intregului   patrimoniu  al  intreprinderii,  inclusiv   asupra
fondurilor  fixe  si circulante, altor bunuri si  drepturi  patrimoniale
reflectate  in  bilantul independent al intreprinderii, daca  legea  sau
contractul nu prevede altfel;
    3) gajul marfurilor care se afla in circuitul civil sau in proces de
prelucrare;
    4) gajul bunurilor  si  drepturilor patrimoniale pe  care  debitorul
gajist le va dobindi in viitor.

 [Art.171 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 172. Contractul de gaj
    Contractul de  gaj se incheie in scris. Bunurile in valoare de  pina
la 10 salarii minime pot fi gajate prin intelegere orala.
    In contractul  de  gaj  se indica numele  si  prenumele  (denumirea)
partilor,   domiciliul  (sediul)  lor,  tipul  gajului,   nomenclatorul,
estimarea  bunurilor  gajate si locul aflarii lor,  obligatia  garantata
prin  gaj, volumul si termenul de executare a obligatiei, permiterea sau
interzicerea gajului urmator, alte conditii.
    In cazul gajarii   de  bunuri  sau  drepturi  patrimoniale  a  caror
instrainare necesita autentificare notariala, contractul de gaj urmeaza,
de  asemenea,  sa fie autentificat notarial. Contractul de  ipoteca  (de
ipoteca de intreprinzator) se autentifica notarial in mod obligatoriu.
    Orice modificare  sau completare a contractului de gaj se efectueaza
in forma prevazuta pentru incheierea contractului.

 [Art.172 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 173. Aparitia gajului
    Gajul apare in virtutea contractului.
    Gajul inregistrat  apare din momentul inregistrarii contractului  de
gaj.
    In cazul amanetului,   gajul   apare   din   momentul   transmiterii
obiectului gajului, daca contractul de gaj nu prevede altfel.

 [Art.173 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 174. Dreptul de a folosi si de a dispune
                   de obiectul gajului
    Debitorul gajist  are dreptul sa foloseasca obiectul gajului conform
destinatiei  acestuia,  precum si sa obtina prin intermediul lui  venit,
daca  contractul  nu prevede altfel, iar din esenta gajului  nu  rezulta
altceva.
    Debitorul gajist  este in drept, cu acordul creditorului gajist,  sa
dea  obiectul  gajului in locatiune sau in folosinta gratuita unei  alte
persoane  sau sa dispuna de el in alt mod, daca legea sau contractul  de
gaj nu prevede altfel.
    Acordul ce limiteaza  dreptul  debitorului  gajist de  a  lasa  prin
testament bunurile gajate se considera nul.
    Creditorul gajist,   cu   exceptia  lombardului,  are   dreptul   sa
foloseasca  obiectul  gajului numai in cazurile prevazute  de  contract,
urmind  sa  prezinte debitorului gajist dare de seama  despre  folosirea
lui.  Creditorul  gajist  poate fi obligat prin contract sa  obtina  din
obiectul  gajului  venit pentru a stinge obligatia principala  garantata
prin gaj.
    Debitorul gajist  sau  creditorul gajist, in functie de faptul  care
dintre  ei detine bunurile gajate, este obligat sa le pastreze si sa  le
intretina,  respectind  dreptul  de  folosinta a  acestora.  Daca  apare
pericolul  pierderii  sau deteriorarii bunurilor gajate, partea care  le
detine  este  obligata sa informeze imediat cealalta parte,  iar  partea
care nu detine bunurile are dreptul sa le examineze.
    Lombardul-creditor  gajist  este obligat sa asigure pe cont  propriu
bunurile  primite  in  gaj  in cuantumul valorii  lor  depline,  conform
estimarilor facute, cu acordul partilor, la primirea bunurilor in gaj.

 [Art.174 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]
 [Partea 2 art.174 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 175. Inlocuirea si restabilirea obiectului gajului
    Inlocuirea obiectului  gajului  se  admite cu  acordul  creditorului
gajist, daca legea sau contractul nu prevede altfel.
    In cazul in care  bunul gajat a fost pierdut sau deteriorat sau daca
dreptul  de proprietate asupra lui ori dreptul de gestiune asupra lui  a
fost suspendat in temeiurile prevazute de lege, debitorul gajist trebuie
sa-l  restabileasca intr-un termen acceptabil sau sa-l inlocuiasca cu un
bun echivalent, daca contractul nu prevede altfel.

 [Art.175 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 176. Autorizatia de instrainare a bunurilor
                   gajate libere de gaj
    Creditorul gajist  poate sa acorde debitorului gajist o  autorizatie
de  instrainare a obiectului gajului liber de gaj. Aceasta prevedere  nu
se  extinde asupra cazurilor de amanet. O astfel de instrainare  trebuie
sa  fie  cu titlu oneros si facuta in modul stabilit  pentru  inlocuirea
obiectului gajului.
    Acordarea autorizatiei  de instrainare a obiectului gajului liber de
gaj poate fi prevazuta in contractul de gaj. In acest caz, persoana care
incheie o tranzactie cu debitorul gajist procura bunurile grevate de gaj
libere de gaj.
    In cazul gajarii  de  marfuri  care se afla in circuit civil  si  in
proces de prelucrare, debitorul gajist poate instraina unele marfuri din
rezervele  sale  de marfuri grevate de gaj prin vinzarea lor  in  cadrul
unei activitati comerciale obisnuite.
    Actiunea autorizatiei  de instrainare a obiectului gajului liber  de
gaj  se  suspenda  odata  cu inminarea avizului de  executare  silita  a
obligatiei  garantate  prin  gaj,  pina la momentul  in  care  procedura
executarii silite a acestei obligatii nu poate fi continuata.
    Autorizatia de  instrainare a obiectului gajului liber de gaj devine
nula odata cu transformarea gajului inregistrat in amanet.

 [Art.176 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]
 [Alin.1 art.176 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]
 [Partea 3 art.176 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 177. Procurarea de catre tert a bunurilor grevate de gaj
    Orice tert dobindeste   dreptul  de  proprietate  asupra   bunurilor
grevate  de  gaj ori dreptul de gestiune a lor, tinind cont de  gaj,  cu
exceptia  cazurilor  prevazute la articolul 176 din prezentul cod si  la
prezentul articol.
    Bunurile grevate  de gaj se considera libere de gaj in cazul in care
achizitorul  considera cu buna credinta ca nu exista gaj si ca nu exista
circumstante  in  a  caror virtute ar trebui sa  stie  despre  existenta
gajului.
    Achizitor de buna credinta se considera:
    1) persoana care procura:
    - bunuri grevate de gaj sub forma de marfuri care se afla in circuit
civil si in proces de prelucrare;
    - bunuri sau drepturi patrimoniale, cu exceptia bunurilor imobile si
drepturilor  asupra  bunurilor  imobile a caror  comercializare  a  fost
anuntata in mijloacele de informare publica;
    - documente de  plata,  conosamente,  actiuni, titluri  de  creanta,
contracte  care sint cotate la o bursa autoritara sau cu care se fac, de
regula, tranzactii la bursa;
    2) persoana considerata ca atare de catre instanta judecatoreasca si
in alte cazuri prevazute de lege.

 [Art.177 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]
 [Art.177 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Articolul 178. Gajul urmator si consecutivitatea executarii
                   creantelor creditorilor gajisti
    Darea in gajul  urmator  a bunurilor gajate se admite daca  nu  este
interzisa prin contractele de gaj incheiate anterior.
    Debitorul gajist  este obligat sa prezinte fiecarui creditor gajist,
urmator  si precedent, datele tuturor cazurilor de gajare a bunurilor si
a  drepturilor patrimoniale. Nerespectarea acestei obligatii atrage dupa
sine  nulitatea  tranzactiilor  urmatorului gaj  si  raspunderea  pentru
prejudiciul cauzat creditorilor gajisti.
    Consecutivitatea  executarii  creantelor la citeva drepturi  de  gaj
asupra unora si acelorasi bunuri sau drepturi patrimoniale se stabileste
tinindu-se  cont  de  consecutivitatea  aparitiei  drepturilor  de  gaj.
Creantele urmatorului creditor gajist se executa dupa executarea deplina
a creantelor precedentului creditor gajist.
    Consecutivitatea  executarii  creantelor  poate fi  modificata  daca
creditorii  gajisti  care dispun de dreptul preferential de executare  a
creantelor la unul si acelasi obiect al gajului consimt.

 [Art.178 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 179. Particularitatile gajarii marfurilor care
                   se afla in circuit civil si in proces de prelucrare
    In cazul gajarii  marfurilor  care  se afla in circuit civil  si  in
proces  de  prelucrare,  debitorul  gajist este  in  drept  sa  modifice
componenta  si  forma  naturala  a  obiectului  gajului  (stocurilor  de
marfuri,  materiei  prime,  materialelor,  semifabricatelor,  produselor
finite  etc.)  astfel incit valoarea lor totala sa nu se reduca fata  de
valoarea indicata in contractul de gaj.
    Reducerea valorii marfurilor gajate care se afla in circuit civil si
in  proces  de prelucrare se admite proportional cu partea  executata  a
obligatiei garantate prin gaj, daca contractul nu prevede altfel.
    Marfurile care  se afla in circuit civil si in proces de prelucrare,
instrainate  de  debitorul gajist, inceteaza a fi obiect al gajului  din
momentul  trecerii lor in proprietatea persoanei care le-a procurat, iar
marfurile  procurate de debitorul gajist, indicate in contractul de gaj,
devin obiect al gajului din momentul in care debitorul gajist dobindeste
dreptul de proprietate asupra lor.

 [Art.179 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]
 [Art.179 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 179/1. Particularitatile gajarii hirtiilor de valoare
    Hirtiile de valoare  pot  fi gajate in temeiul contractului de  gaj.
Gajarea  hirtiilor  de  valoare prin andosament  se  efectueaza  conform
legislatiei.
    Certificatele la dobinzi, dividende si la alte venituri, obtinute in
temeiul  dreptului  exprimat in hirtia de valoare, constituie obiect  al
gajului in cazul in care contractul nu prevede altfel.

 [Art.179/1 introdus prin Legea nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 179/2. Urmarirea bunurilor grevate de gaj
    Daca la expirarea  termenului  de executare a  obligatiei  garantate
prin  gaj  debitorul  gajist  nu  a  executat  sau  a  incalcat  aceasta
obligatie, creditorul gajist obtine dreptul de a urmari obiectul gajului
la  momentul  expirarii termenului, daca legea sau contractul de gaj  nu
prevede  ca  acest  drept  apare mai tirziu  sau  daca,  conform  legii,
urmarirea obiectului gajului nu poate avea loc mai inainte.
    Bunurile grevate  de gaj sint urmarite din valoarea bunurilor gajate
in  conformitate  cu  hotarirea instantei judecatoresti  daca  debitorul
gajist  si creditorul gajist nu au avut o alta intelegere incheiata dupa
aparitia  dreptului  de  satisfacere a obligatiei  garantate  prin  gaj.
Debitorul  gajist si creditorul gajist pot conveni asupra modalitatii de
comercializare a bunurilor gajate.
    Obiectul gajului  poate  fi urmarit numai prin  hotarirea  instantei
judecatoresti in cazul in care:
    1) pentru incheierea  contractului de gaj a fost necesar acordul sau
autorizatia unei alte persoane sau a unei alte autoritati;
    2) obiectul gajului   il  constituie  bunuri  de  valoare  istorica,
artistica sau culturala;
    3) debitorul  gajist  lipseste  si  locul aflarii lui  nu  poate  fi
identificat.
    Prin derogare  de  la  dispozitiile  alineatului  2  al  prezentului
articol si ale articolului 179/3, executarea creantelor creditorilor din
valoarea  bunurilor  gajate  ale  persoanei  careia  i-a  fost  deschisa
procedura  falimentara se efectueaza in modul stabilit de legislatia  cu
privire la faliment.

 [Art.179/2 introdus prin Legea nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 179/3. Distribuirea mijloacelor obtinute din
                     comercializarea obiectului gajului
    Chestiunea distribuirii  mijloacelor  obtinute  din  comercializarea
obiectului gajului o hotaraste instanta judecatoreasca in modul stabilit
la alineatul 4 al prezentului articol.
    In cazul in care  mijloacele  obtinute nu satisfac toate  creantele,
creditorul  gajist  este  in drept sa obtina mijloacele lipsa  din  alte
bunuri  ale  debitorului ce pot fi urmarite conform legislatiei, fara  a
beneficia in acest caz de privilegiul ce rezulta din dreptul de gaj.
    Daca mijloacele  obtinute  din  comercializarea  obiectului  gajului
depasesc  valoarea obligatiilor creditorului gajist garantate prin  gaj,
diferenta se plateste debitorului gajist.
    Mijloacele obtinute  din comercializarea obiectului gajului  trebuie
sa fie distribuite fara intirziere in urmatoarea succesiune:
    1) cheltuielile legate de comercializarea bunurilor gajate, inclusiv
cheltuielile de judecata si remunerarea gestionarului intreprinderii (in
cazul ipotecii de intreprinzator);
    2) creantele  creditorului gajist (sau creditorilor gajisti, conform
succesiunii de executare a creantelor lor);
    3) platile catre alte persoane care au dreptul sa primeasca mijloace
din comercializarea obiectului gajului.

 [Art.179/3 introdus prin Legea nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 179/4. Executarea inainte de termen a obligatiei garantate
                     prin gaj si urmarirea obiectului gajului
    Creditorul gajist  este  in  drept sa ceara  executarea  inainte  de
termen a obligatiei garantate prin gaj daca:
    1) obiectul gajului  nu  se  afla in posesiunea  debitorului  gajist
contrar conditiilor contractului de gaj sau in cazul incetarii dreptului
de   proprietate  asupra  obiectului  dat  in  gaj  conform  temeiurilor
prevazute de legislatie;
    2) debitorul  gajist  incalca  regulile de  inlocuire  a  obiectului
gajului;
    3) creditorul gajist nu respecta obligatia principala garantata prin
gaj.
    Creditorul gajist  este  in  drept sa ceara  executarea  inainte  de
termen  a obligatiei garantate prin gaj, iar in cazul neexecutarii  unei
astfel  de creante, sa puna sub urmarire obiectul gajului daca debitorul
gajist:
    1) a incalcat regulile gajului urmator;
    2) nu a respectat obligatiile prevazute la articolul 174 alineatul 5
din prezentul cod;
    3) a instrainat  obiectul gajului incalcind prevederile  articolului
178 alineatele 3 si 4 din prezentul cod.

 [Art.179/4 introdus prin Legea nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 179/5. Stingerea dreptului de gaj
    Dreptul de gaj se stinge in cazurile:
    1) stingerii obligatiei garantate prin gaj;
    2) expirarii termenului gajului;
    3) distrugerii bunurilor gajate;
    4) comercializarii silite a bunurilor gajate;
    5) in alte cazuri prevazute de lege.

 [Art.179/5 introdus prin Legea nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 180. Fidejusiunea
    Prin contractul  de  fidejusiune  fidejusorul  se  obliga  fata  de
creditorul  unei  terte persoane sa raspunda in intrejime sau in  parte
pentru executarea de catre aceasta din urma a obligatiei sale.
    Fidejusiunea poate garanta numai o creanta valabila.
    Contractul de  fidejusiune trebuie sa fie incheiat in forma scrisa.
Nerespectarea   formei   scrise   atraje  nulitatea   contractului   de
fidejusiune.

    Articolul 181. Raspunderea fidejusorului
    In cazul neexecutarii  obligatiei debitorul si fudejusorul  raspund
in   fata  creditorului  ca  debitori  solidari,  daca  contractul   de
fudejusiune nu prevede altfel.
    Fidejusorul raspunde in aceiasi masura ca si debitorul, in special,
pentru  plata  dobinzilor,  pentru  repararea  daunelor,  pentru  plata
clauzei penale, daca contractul de fidejusiune nu prevede altfel.

    Articolul 182. Drepturile si obligatiile fidejusorului in cazul
                   intentarii unei actiuni impotriva lui
    Daca se intenteaza  o actiune impotriva fidejusorului, acesta  este
obligat sa-l introduca in cauza pe debitor.
    In caz contrar  debitorul are dreptul sa puna in actiunea de regres
a  fidejusorului  toate  exceptiile,  pe  care  le-ar  fi  putut  opune
creditorului.
    Fidejusorul are  dreptul  sa  opuna in actiunea creditorului  toate
exceptiile,  pe  care  le-ar fi putut opune debitorul.  Fidejusorul  nu
pierde  dreptul  la  aceste  exceptii nici in cazul  cind  debitorul  a
renuntat la ele sau si-a recunoscut obligatia.
    Daca creditorul  va  renunta la dreptul lui de a fi  indestulat  cu
preferinta  sau  la  garantarea obligatiei stabilita  in  folosul  lui,
fidejusorul  este  eliberat de obligatia sa, intrucit creditorul ar  fi
avut  posibilitatea  sa-si  indestuleze  creanta,  folosind  drepturile
aratate mai sus.

    Articolul 183. Drepturile fidejusorului care a executat obligatia
    Asupra fidejusorului   care   a  executat  obligatia   trec   toate
drepturile creditorului din aceasta obligatie.
    Dupa ce fidejusorul va indeplini obligatia, creditorul este obligat
sa-i  remita  documentele, care atesta creanta  impotriva  debitorului,
precum si sa-i predeie drepturile care garanteaza aceasta creanta.

    Articolul 184. Instiintarea fidejusorului despre executarea
                   obligatiei de catre debitor
    Debitorul care a executat obligatia garantata prin fidejusiune este
obligat  sa  instiinteze de indata despre aceasta pe fidejusor. In  caz
contrar  fidejusorul, care a executat obligatia, isi mentine dreptul de
a  intenta  o actiune de regres impotriva debitorului. In cazul  acesta
debitorul   are  dreptul  sa-l  urmareasca  pe  creditor  numai  pentru
restituirea celor primite fara temei.

    Articolul 185. Garantia prin fidejusiune data de mai multe
                   persoane
    Persoanele care  au  dat impreuna o garantie prin fidejusiune  sint
solidar  obligate  fata de creditor, daca contractul de fidejusiune  nu
prevede altfel.
    Fiecare din fidejusori are dreptul de a intenta o actiune de regres
impotriva debitorului, in limitele sumei platite de el.

    Articolul 186. Incetarea fidejusiunii
    Fidejusiunea inceteaza odata cu incetarea obligatiei garantate prin
ea.
    Fidejusiunea inceteaza de asemenea, daca creditorul in curs de trei
luni  de  la  implinirea  termenului de executare a  obligatiei  nu  va
intenta   o  actiune  fidejusorului.  Daca  termenul  de  executare   a
obligatiei  nu este aratat sau daca executarea poate fi ceruta in orice
moment,  atunci, daca lipseste o alta invoiala, obligatia fidejusorului
inceteaza  la  expirarea  unui an din ziua incheierii  contractului  de
fidejusiune.

    Articolul 187. Arvuna
    Arvuna este o  suma  de bani, platita in contul  platilor  datorate
potrivit  contractului  de  unul din contractanti celuilalt,  pentru  a
confirma incheierea contractului si a-i garanta executarea.
    Contractul de  arvuna,  indiferent de suma arvunei, trebuie sa  fie
incheiat in forma scrisa.
    Daca pentru neexecutarea  contractului  raspunde partea care a  dat
arvuna,  aceasta  ramine  celeilalte parti.  Daca  pentru  neexecutarea
contractului  raspunde partea care a primit arvuna, ea este obligata sa
plateasca celeilalte parti dublul arvunei.
    Pe linga aceasta,   partea   care  raspunde   pentru   neexecutarea
contractului  este obligata sa repare daunele cauzate celeilalte parti,
care n-au fost acoperite prin plata arvunei, daca contractul nu prevede
altfel.

    Articolul 188. Garantia
    Garantia este  obligatia, prevazuta prin lege sau prin contract, pe
care  si-o  ia o organizatie socialista de a plati dastoria  unei  alte
organizatii,  in  intregime  sau in parte, in  cazul  neexecutarii  sau
executarii necorespunzatoare a obligatiei.
    Garantia, stipulata prin contract, trebuie data in forma scrisa.
    In cazul neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a obligatiei
asigurate  prin garantie, raspunderea materiala a organizatiei  garante
este complimentara la raspunderea debitorului.

    Articolulo 189. Extinderea asupra garantiei a regulilor cu
                    privire la fidejusiune
    Dispozitiile  articolelor  180, 182, 184, 186 si 188 din  prezentul
Cod se extind asupra garantiilor, date de organizatie pentru garantarea
platii  unei  sume  de  bani  datorate  de  o  alta  organizatie,  daca
legislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti nu prevede altfel.

                     CAPITOLUL AL SAISPREZECELEA
                       EXECUTAREA OBLIGATIILOR

    Articolul 190. Conditiile generale ale executarii
                   obligatiilor
    Obligatiile trebuie  sa fie executate in modul corespunzator si  la
termenul  stabilit,  in conformitate cu prevederile legii,  actului  de
planificare,  contractului,  iar in lipsa unor asemenea prevederi -  in
conformitate cu regulile aplicate de obicei in aceasta materie.

    Articolul 191. Inadmisibilitatea refuzului unilateral
                   de a executa obligatia
    Cu exceptia cazurilor  prevazute  de  lege  nu  se  admite  refuzul
unilateral  de  a executa obligatia si nici modificarea  unilaterala  a
conditiilor contractului.

    Articolul 192. Executarea obligatiei in rate
    Creditorul are dreptul sa nu accepte executarea obligatiei in rate,
daca nu este prevazut altfel prin lege, prin actul de planificare, prin
contract sau daca aceasta nu decurge din sensul obligatiei.

    Articolul 193. Trecerea executarii obligatiei
                   asupra unei terte persoane
    Executarea obligatiei ce rezulta dintr-un contract poate fi trecuta
in  intrejime sau in parte, asupra unei terte persoane, daca aceasta  e
prevazut  prin  regulile  stabilite, precum si daca  terta  persoana  e
legata  de una din parti prin subordonare administrativa sau  printr-un
contract corespunzator.
    Daca din lege,  contract  sau  din sensul obligatiei nu  reiese  ca
debitorul  este  dator  sa  execute obligatia  personal,  creditorul  e
obligat sa accepte executarea propusa de terta persoana pentru debitor.

    Articolul 194. Nestipularea termenului executarii obligatiei
    Daca termenul  executarii  obligatiei  nu este  stipulat  sau  daca
executarea  poate fi ceruta in orice moment, creditorul are dreptul  sa
ceara  executarea,  iar  debitorul are dreptul  sa  execute  obligatiea
oricind.
    Debitorul este  obligat  sa execute aceasta obligatie in termen  de
sapte  zile  din momentul formularii de catre creditor a cererii  sale,
daca indatorirea de a executa imediat nu rezulta din lege, contract sau
din sensul obligatiei.

    Articolul 195. Executarea obligatiei inainte de termen
    Debitorul are  dreptul sa execute obligatia inainte de termen, daca
din lege, contract sau din sensul obligatiei nu rezulta altfel.
    Executarea obligatiei inainte de termen intre organizatiile de stat
cooperstiste  si alte organizatii obstesti, se admite in cazurile, cind
aceasta  e  prevazut de lege sau contract, precum si cu  consimtamintul
creditorului.

    Articolul 196. Aminarea sau esalonarea executarii obligatiei
    Instanta judecatoreasca  competenta sau arbitrii alesi, daca  exista
motive  suficiente,  au  dreptul  sa  acorde  debitorului  aminarea  sau
esalonarea executarii obligatiei.

 [Art.196 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Articolul 197. Locul executarii obligatiei
    Obligatia trebuie  sa fie executata la locul, care este stabilit de
lege,  de  contract sau de actul de planificare, in baza caruia a  luat
nastere obligatia, sau la locul care rezulta din continutul obligatiei.
    Daca locul executarii  nu este specificat si nu rezulta din  sensul
obligatiei, ea trebuie sa fie executata precum urmeaza:
    1) obligatia de a preda o cladire - la locul unde se afla cladirea;
    2) obligatia  baneasca  (cu  exceptia  obligatiilor  organizatiilor
socialiste)   -  la  domiciliul  creditorului  din  momentul   nasterii
obligatiei.  Daca  pina la data executarii obligatiei  creditorul  si-a
schimbat  domiciliul si a instiintat despre aceasta la timp pe debitor,
acesta din urma e obligat s-o execute la noul domiciliu al creditorului
urmind   ca  toate  cheltuielile,  legate  de  schimbarea  locului   de
executare, sa cada in sarcina creditorului;
    3) toate celelalte   obligatii  -  la  domiciliul  debitorului  din
momentul  nasterii  obligatiei,  iar  daca debitorul  este  o  persoana
juridica - la sediul ei.

    Articolul 198. Valuta obligatiilor banesti
    Obligatiile banesti  trebuie sa fie exprimate si platite in  valuta
sovietica.
    Exprimarea si plata obligatiilor banesti in valuta straina se admit
numai in cazurile si in modul prevazute de legislatia Uniunii RSS.

    Articolul 199. Dobinzile
    Este interzisa  platirea  dobinzilor pentru obligatii  banesti  sau
pentru alte obligatii, cu exceptia operatiilor institutiilor de credit,
a  obligatiilor  din  domeniul comertului exterior si  in  alte  cazuri
aratate de lege.

    Articolul 200. Executarea obligatiilor reciproce din contract
    Obligatiile reciproce   din  contract  trebuie  sa  fie   executate
simultan,  daca din lege, contract sau din sensul obligatiei nu rezulta
altfel.

    Articolul 201. Executarea obligatiei alternative
    Debitorului, care este obligat sa indeplineasca un act din doua sau
mai multe acte, ii apartine dreptul de alegere, daca din lege, contract
sau din sensul obligatiei nu rezulta altfel.

    Articolul 202. Executarea obligatiei in caz de  pluralitate
                   de creditori sau de debitori
    In caz de pluralitate   de  creditori  sau  de  debitori  ai   unei
obligatii fiecare creditor are dreptul sa ceara executarea, iar fiecare
debitor  este  obligat sa execute obligatia in parti egale cu  ceilalti
debitori, daca din lege sau din contract nu rezulta altfel.
    La o obligatie  care  se  naste din contracte pe  cote-parti  intre
organizatiile  socialiste dreptul creditorului de a cere executarea  si
obligatia debitorului de a executa obligatia sint determinate de cotele
prevazute in contract.

    Articolul 203. Obligatiile solidare
    Obligatia solidara  sau  creanta solidara se naste, daca aceasta  e
prevazut  de contract sau e stabilit de lege, in special daca  obiectul
obligatiei este indivizibil.

    Articolul 204. Dreptul creditorului in cazul unei obligatii
                   solidare a debitorilor
    In cazul unei  obligatii  solidare  a  debitorilor  creditorul  are
dreptul  sa pretinda executarea atit tuturor debitorilor la un loc, cit
si fiecaruia din ei in parte, sa pretinda executarea obligatiei atit in
intrejime, cit si partial.
    Creditorul care  n-a  fost indestulat pe deplin de catre  unul  din
debitorii  solidari, are dreptul sa ceara celorlalti debitori  solidari
sa execute ceia ce n-a primit.
    Debitorii solidari  ramin  obligati,  pina  cind  obligatia  va  fi
executata in intrejime.

    Articolul 205. Exceptiile opuse de catre debitorii solidari
                   creditorului
    In cazul unei  obligatii solidare debitorul nu are dreptul sa opuna
creditorului   exceptii,  bazate  pe  raporturile  altor  debitori   cu
creditorul, la care nu participa debitorul respectiv.

    Articolul 206. Executarea unei obligatii solidare de catre
                   unul din debitori
    Executarea unei  obligatii solidare in intrejime de catre unul  din
debitori  elibereaza pe ceilalti debitori de executarea obligatiei fata
de creditor.
    Debitorul care  a  executat  o obligatie solidara  are  dreptul  sa
intenteze o actiune de regres impotriva fiecaruia din ceilalti debitori
in  parti  egale, scazindu-se partea lui, daca legea sau contractul  nu
prevede  altfel.  Partea  neplatita  de  unul  din  debitorii  solidari
debitorului,  care a executat obligatia solidara, cade in masura  egala
in  sarcina  aceluia care n-a platit si in sarcina celorlalti  debitori
solidari.

    Articolul 207. Creantele solidare
    In cazul unei  creante solidare fiecare din creditorii solidari are
dreptul sa ceara debitorului plata creantei in intregime.
    Debitorul nu  are  dreptul sa opuna unuia din  creditorii  solidari
exceptii, bazate pe raporturile debitorului cu alt creditor solidar, la
care creditorul respectiv nu participa.
    Executarea obligatiei  in  intregime  fata de unul  din  creditorii
solidari  il  elibereaza  pe debitor de executarea obligatiei  fata  de
ceilalti creditori.
    Creditorul solidar,  a  carui creanta a fost executata de  debitor,
este  obligat sa restituie celorlalti creditori partea ce li se cuvine,
daca din raporturile ce exista intre ei nu rezulta altfel.

    Articolul 208. Executarea unei obligatii banesti
                   prin depunerea sumei
    Daca creditorul  lipseste,  precum  si daca el refuza  sa  primeasca
executarea creantei, cit si in caz de alta intirziere din partea lui, la
fel  si  in  cazul  cind creditorul incapabil nu  are  un  reprezentant,
debitorul  unei  obligatii  banesti sau al unei obligatii  care  prevede
remiterea  unor  titluri  de  valoare are dreptul sa  depuna  banii  sau
titlurile  de  valoare  datorate de el la biroul notarial,  care  il  va
instiinta despre acest lucru pe creditor.
    Depunerea banilor  sau a titlurilor de valoare la biroul notarial se
considera ca executare a obligatiei.

 [Art.208 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98]
 [Art.208 modificat prin Ucazul 04.09.75]
 

                    CAPITOLUL AL SAPTESPREZECELEA
              CESIUNEA DE CRENATA SI CESIUNEA DE DATORIE

    Articolul 209. Cesiunea de creanta
    Cesiunea unei  creante  de catre un creditor unei alte persoane  se
admite,  daca nu este in contradictie cu legea, cu contractul sau  daca
creanta nu este legata de persoana creditorului.
    Nu se admite  cesiunea  de creanta cu privire la  repararea  daunei
materiale, provocate prin vatamarea sanatatii sau prin cauzarea mortii,
precum  si prin contractul  de instrainare  a  unei  case  cu  conditia
intretinerii pe viata.
    La dobinditorul   creantei   trec   drepturile,   care   garanteaza
executarea obligatiei , inclusiv drepturile de gaj, daca contractul  de
gaj nu prevede altfel.

 [Alin.3 art.209 completat prin Legea nr.1465 din 29.01.98]

    Articolul 210. Indatoririle si raspunderea creditorului,
                   care a cedat creanta
    Creditorul care  a  cedat creanta unei alte persoane  este  obligat
sa-i remita documentele, care atesta dreptul la creanta.
    Vechiul creditor raspunde in fata noului creditor pentru validitatea
creantei  care  i-a fost  cedata, dar nu  raspunde  pentru  neexecutarea
acestei  creante  de catre debitor, cu exceptia cazurilor, cind  vechiul
creditor a garantat pentru debitor fata de noul creditor.

    Articolul 211. Executarea obligatiei fata de vechiul creditor in caz
                   de lipsa a instiintarii despre cesiunea de creanta
    Daca debitorul  n-a  fost  instiintat, ca a avut loc o  cesiune  de
creanta, executarea obligatiei fata de vechiul creditor se considera ca
executare a obligatiei fata de creditorul corespunzator.

    Articolul 212. Exceptiile opuse de debitor noului creditor
    Debitorul are dreptul sa opuna noului creditor toate exceptiile, pe
care  a putut sa le opuna vechiului creditor pina in momentul  primirii
instiintarii cu privire la cesiunea creantei.

    Articolul 213. Cesiunea de datorie
    Debitorul poate  sa  faca cesiunea datoriei sale asupra  unei  alte
persoane numai cu consimtamintul creditorului.
    Noul debitor  are  dreptul sa opuna creditorului toate  exceptiile,
bazate pe raporturile dintre creditor si vechiul debitor.
    Fidejusiunea  si  gajul  constituit de o terta  persoana  inceteaza
odata cu cesiunea creantei, daca fidejusorul sau constituitorul gajului
n-a consimtit sa raspunda pentru noul debitor.

    Articolul 214. Forma cesiunii de creanta si cesiunii de datorie
    Cesiunea de creanta  si cesiunea de datorie, bazate pe o  conventie
incheiata  in  forma  scrisa, trebuie sa se faca de asemenea  in  forma
scrisa.

                     CAPITOLUL AL OPTSPREZECELEA
             RASPUNDEREA PENTRU NEEXECUTAREA OBLIGATIILOR

    Articolul 215. Obligatia debitorului de a repara daunele
    In cazul neexecutarii  sau  executarii necorespunzatoare  de  catre
debitor  a  obligatiei,  el  este obligat  sa  repare  daunele  cauzate
creditorului.
    Prin daune se  inteleg  cheltuielile facute de creditor,  pierderea
sau  deteriorarea  bunului  lui,  precum si  veniturile  neobtinute  de
creditor,  pe  care  el le-ar fi obtinut, daca obligatia   ar  fi  fost
executata de debitor.

    Articolul 216. Clauza penala si daunele
    Daca pentru neexecutarea   sau   executarea   necorespunzatoare   a
obligatiei   s-a  prevazut  o  clauza  penala  (amenda,  penalitati  de
intirziere),  daunele  se  repara in ce priveste partea care  n-a  fost
acoperita prin clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere).
    Legea sau contractul poate sa prevada urmatoarele cazuri:
    1) cind poate fi urmarita  numai clauza  penala (amenda, penalitati
de intirziere), dar nu si daunele;
    2) cind daunele  pot fi urmarite in intregime peste suma  prevazuta
de clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere);
    3) cind la alegerea  creditorului pot fi urmarite fie clauza penala
(amenda, penalitatile de intirziere), fie daunele.

    Articolul 217. Reducerea clauzei penale
    Daca clauza penala  (amenda, penalitatile de intirziere) ce urmeaza
a  fi  platita  este  prea mare in comparatie cu  daunele  suferite  de
creditor,  instanta  judecatoreasca are dreptul sa reduca clauza penala
(amenda,  penalitatile de intirziere). In acest caz instanta trebuie sa
tina seama de:
    1) masura in care debitorul a executat obligatia;
    2) starea materiala a cetatenilor, care participa la obligatie;
    3) nu numai de  interesele patrimoniale ale creditorului, dar si de
alte interese ale lui, care merita atentie.
    Instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi au dreptul, in
cazuri  exceptionale,  tinind seama de interesele, care merita  atentie,
ale   partilor   sa  reduca  clauza  penala  (amenda,  penalitatile   de
intirziere) ce urmeaza sa fie platita creditorului.

 [Alin.2 art.217 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Articolul 218. Limitarea raspunderii luate prin obligatii
    Legislatia Uniunii  RSS si a RSS Moldovenesti poate sa stabileasca,
in  ce  priveste  unele categorii de obligatii, o  raspundere  limitata
pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor.
    Organizatiile  socialiste  nu-si  pot limita  raspunderea    intr-o
invoiala,  daca  raspunderea pentru categoria respectiva  de  obligatii
este stabilita precis de lege.

    Articolul 219. Indatorirea debitorului, care a platit
                   clauza penala sau a reparat daunele, de
                   a executa obligatia in natura
    Plata clauzei   penale  (amenzii,  penalitatilor  de   intirziere),
stipulata pentru caz de intirziere sau alta executare necorespunzatoare
a   obligatiei,  si  repararea  daunelor,  cauzate  pentru   executarea
necorespunzatoare, nu-l  elibereaza pe debitor de executarea obligatiei
in natura,  cu exceptia cazurilor,  cind sarcina de plan,  pe  care  se
bazeaza obligatia dintre organizatiile socialiste,si-a pierdut puterea.

    Articolul 220. Efectele neexecutarii obligatiei de a preda
                   un lucru individual determinat
    In cazul  neexecutarii obligatiei de a preda creditorului un  lucru
individual  determinat in proprietate, in administrare operativa sau in
folosinta,  creditorul are dreptul sa ceara ca lucrul sa fie luat de la
debitor  si  sa  fie predat creditorului. Acest drept se  pierde,  daca
lucrul  a fost deja predat unei terte persoane, care are acelasi drept.
Daca  lucrul n-a fost inca predat, se bucura de preferinta  creditorul,
in  folosul  caruia  obligatia  a luat nastere mai  inainte,  iar  daca
aceasta  nu  se  poate stabili, se bucura de preferinta acela,  care  a
intentat actiunea primul.

    Articolul 221. Efectele neexecutarii obligatiei de a
                   indeplini o anumita lucrare
    Daca debitorul  nu  si-a executat obligatia de a indeplini o  anuma
lucrare, creditorul are dreptul s-o indeplineasca pe contul debitorului
sau poate sa ceara repararea daunelor.

    Articolul 222. Culpa ca o conditie a raspunderii pentru
                   neexecutarea obligatiilor
    Persoana care  nu si-a executat obligatia sau a executat-o  intr-un
mod  necorespunzator poarta raspundere materiala numai in caz de  culpa
(dol  sau  imprudenta), cu exceptia cazurilor prevazute de lege sau  de
contract. Lipsa culpei o dovedeste persoana care n-a executat obligatia.

    Articolul 223. Efectele neexecutarii obligatiei din culpa
                   ambelor parti
    Daca  neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei se
datoreste  culpei ambelor parti, instanta judecatoreasca competenta  sau
arbitrii  alesi  reduc  corespunzator marimea  raspunderii  debitorului.
Instanta  judecatoreasca,  organul  de arbitraj sau  arbitrii  alesi  au
dreptul,  de  asemenea  sa reduca marimea raspunderii  debitorului  daca
creditorul  a  contribuit  intentionat  sau din  imprudenta  la  marirea
daunelor,  cauzate prin neexecutarea sau executarea necorespunzatoare  a
obligatiei, sau n-a luat masuri pentru micsorarea lor.

 [Alin.1 art.223 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Dispozitiile  din  prezentul articol se aplica corespunzator si  in
cazurile  cind debitorul, in virtutea legii sau a contractului,  poarta
raspunderea    materiala    pentru    neexecutarea    sau    executarea
necorespunzatoare a obligatiei, indiferent de culpa ei.

    Articolul 224. Raspunderea debitorului pentru actele
                   tertelor persoane
    Debitorul raspunde     pentru    neexecutarea     sau    executarea
necorespunzatoare  a  obligatiei de catre tertele persoane, in  sarcina
carora  este pusa executarea ei (articolul 193 din prezentul Cod), daca
legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti nu prevede,ca raspunderea
o poarta nemijlocit executantul.

    Articolul 225. Efectele neexecutarii unui contract bilateral
    Daca executarea  obligatiei  dint-un contract bilateral  a  devenit
imposibila, atunci, daca legea sau contractul nu contine alte prevederi
efectele sint:
    1) daca nici  una  din  parti nu  raspunde  pentru  imposibilitatea
executarii, partea, lipsita de posibilitatea de a-si executa obligatia,
nu  are  dreptul  sa ceara celeilalte  parti  executarea  contractului.
Fiecare  parte are dreptul sa ceara in acest caz sa i se restituie  tot
ce a executat, fara sa fi primit o prestatiune corelativa;
    2) daca pentru  imposibilitatea  executarii  raspunde  partea  care
trebuia  sa  execute ceia ce a devenit imposibil, partea  cealalta  are
dreptul  sa renunte la contract si sa ceara sa i se restituie tot ce  a
executat, precum si repararea daunelor;
    3) daca pentru  imposibilitatea  executarii  raspunde  partea  care
trebuia sa primeasca executarea ce a devenit imposibila, cealalta parte
are dreptul sa ceara o prestatiune corelativa, scazindu-se ceia ce ea a
pastrat dupa ce a fost scutita de executarea obligatiei.
    In raporturile  dintre organizatiile de stat, cooperatiste si  alte
organizatii  obstesti  renuntarea la contractul, prevazut de punctul  2
din prezentul articol, se admite numai in cazurile cind aceasta nu este
in contradictie cu actele de planificare a economiei nationale.

    Articolul 226. Intirzierea debitorului
    Debitorul care  a intirziat cu executarea raspunde fata de creditor
pentru  daunele  cauzate  prin  intirziere  si  pentru  imposibilitatea
executarii ce s-a produs intimplator in rastimpul intirzierii.
    Daca din cauza  intirzierii debitorului executarea nu mai  prezinta
interes  pentru creditor, el poate sa refuze primirea executarii si  sa
ceara repararea daunelor.
    In raporturile dintre organizatiile socialiste refuzul de a primi o
executare  intirziata  se  admite numai in cazurile si  in  conditiile,
prevazute de lege sau de contract.
    Debitorul nu  se considera in intirziere atita timp, cit  obligatia
nu poate fi executata din cauza intirzierii creditorului.
    Debitorul care  a intirziat executarea unei obligatii banesti  este
obligat  sa  plateasca pentru timpul intirzierii o dobinda de  trei  la
suta  anual din suma intirziata, daca legea sau contractul nu prevede o
alta dobinda.
    In obligatiile  banesti  dintre organizatiile socialiste  debitorul
este  obligat sa plateasca creditorului pentru fiecare zi de intirziere
o   dobinda  (penalitati  de  intirziere)  in  proportia  stabilita  de
legislatia Uniunii RSS.

    Articolul 227. Intirzierea creditorului
    Creditorul este   considerat  in  intirziere,  daca  a  refuzat  sa
primeasca  executarea  cuvenita, propusa de debitor, sau  n-a  savirsit
actele,  inainte de savirsirea carora debitorul n-a putut sa-si execute
obligatia.
    Creditorul este  considerat  in intirziere de asemenea in  cazurile
prevazute de partea a patra a articolului 229 din prezentul Cod.
    Intirzierea creditorului   da  debitorului  dreptul  la   repararea
daunelor  cauzate  prin  intirziere, daca creditorul nu va  dovedi,  ca
intirzierea  nu se datoreste dolului sau imprudentei din partea lui sau
din  partea  persoanelor, care in virtutea legii sau  din  insarcinarea
creditului trebuia sa primeasca executarea. Dupa terminarea intirzierii
creditorului debitorul raspunde conform regulilor generale.
    In cazul unei   datorii  banesti  debitorul  nu  este  obligat   sa
plateasca dobinzi pe timpul cit a durat intirzierea creditorului.
 

                     CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA
                        STINGEREA OBLIGATIILOR

    Articolul 228. Temeiurile stingerii obligatiilor
    Obligatiile se sting in intregime sau in parte:
    1) prin executare;
    2) prin compensatie;
    3) prin intrunirea  calitatii  de  debitor si  de  creditor  intr-o
singura persoana;
    4) prin invoiala partilor;
    5) prin anularea sau modificarea actului de planificare;
    6) prin imposibilitatea  de  executare,  pentru care  debitorul  nu
raspunde;
    7) in legatura   cu  moartea  debitorului  sau  creditorului,  daca
obligatia  trebuie  sa  fie  executata  personal  de  debitor  sau  era
destinata personal creditorului.

    Articolul 229. Stingerea obligatiei prin executare
    Executarea, facuta in modul corespunzator, stinge obligatia.
    Creditorul, primind    executarea,   este   obligat,   la   cererea
debitorului,  sa-i deie o chitanta, prin care sa confirme, ca a  primit
executarea in intregime sau in parte.
    Daca debitorul  a dat creditorului in atestarea obligatiei un titlu
de credit, creditorul, primind executarea, trebuie sa-i restituie acest
document,  dar daca nu poate sa-l restituie, el trebuie sa indice acest
lucru  in  chitanta eliberata debitorului. Chitanta poate fi  inlocuita
printr-o mentiune, facuta pe titlul de credit restituit. Pina la dovada
contrarie  aflarea  titlului  de credit in miinile  debitorului  atesta
stingerea obligatiei.
    Daca creditorul  refuza sa elibereze chitanta, sa restituie  titlul
de  credit  sau sa faca in chitanta o mentiune  despre  imposibilitatea
restituirii  lui, debitorul are dreptul sa retina executarea. In aceste
cazuri creditorul este considerat in intirziere.

    Articolul 230. Stingerea obligatiei prin compensatie
    Obligatia se stinge prin compensatia unei creante opuse, de aceiasi
natura,  ajunsa  la termen, sau al carei termen nu este indicat  sau  a
carei executare poate fi ceruta de indata.
    Pentru compensatie este suficienta cererea unei singure parti.

    Articolul 231. Compensatia in caz de cesiune de creanta si
                   cesiune de datorie
    In caz de cesiune  de  creanta  (articolul 209 din  prezentul  Cod)
debitorul are dreptul sa opuna creantei noului creditor creanta sa fata
de  vechiul creditor, daca aceasta creanta a ajuns la termen inainte de
primirea  instiintarii despre cesiune sau daca termenul nu este indicat
sau daca executarea poate fi ceruta de indata.
    In cazul unei  cesiuni de datorie (articolul 213 din prezentul Cod)
noul  debitor  nu  are  dreptul sa opuna in compensatie  o  creanta  ce
apartine vechiului debitor.

    Articolul 232. Inadmisibilitatea compensatiei
    Compensatia creantelor nu este admisa:
    1) daca termenul de prescriptie al creantei a expirat;
    2) cind se cere  repararea daunei cauzate prin vatamarea  sanatatii
sau prin cauzarea mortii;
    3) cu privire la intretinerea pe viata (articolul 445 din prezentul
Cod);
    4) in alte cazuri prevazute de lege.

    Articolul 233. Stingerea obligatiei prin intrunirea calitatii
                   de debitor si de creditor intr-o singura persoana
    Obligatia se  stinge  prin  intrunirea calitatii de debitor  si  de
creditor intr-o singura persoana.

    Articolul 234. Stingerea obligatiei prin invoiala partilor
    Obligatia se  stinge prin invoiala partilor, inclusiv prin invoiala
de a inlocui o obligatie prin alta obligatie intre aceleasi persoane.
    Stingerea obligatiei  intre organizatiile socialiste prin  invoiala
partilor,  inclusiv  prin invoiala de a inlocui o obligatie  prin  alta
obligatie, se admite, daca aceasta nu contravine actelor de planificare
a economiei nationale.

    Articolul 235. Stingerea sau modificarea obligatiei in urma
                   modificarii planului
    Oblugatia dintre  organizatiile socialiste se stinge sau urmeaza sa
fie  modificata  de partile contractante in modul stabilit in  cazurile
cind  actele  de planificare a economiei nationale, pe care se  bazeaza
obligatia,  sint  modificate  printr-o  dispozitie  obligatorie  pentru
ambele parti.

    Articolul 236. Stingerea obligatiei prin imposibilitatea de a
                   o executa
    Obligatia se  stinge  prin  imposibilitatea de a  o  executa,  daca
aceasta se datoreste unei imprejurari pentru care debitorul nu raspunde
(articolul 222 din prezentul Cod).

    Articolul 237. Stingerea obligatiei prin moartea cetateanului
                   sau prin lichidarea persoanei juridice
    Obligatia se  stinge prin moartea debitorului, daca executarea este
imposibila fara participarea lui personala.
    Obligatia se  stinge prin moartea creditorului, daca executarea  ii
este destinata personal.
    Obligatia se stinge prin lichidarea persoanei juridice (debitorului
sau creditorului).
    Prin legislatia  Uniunii  RSS  sau a  RSS  Moldovenesti  executarea
obligatiei  unei  persoane juridice lichidate poate fi pusa in  sarcina
unei alte persoane juridice.
 

                 B. DIFERITE CATEGORII DE OBLIGATII

                       CAPITOLUL AL DOUAZECELEA
                         VINZAREA-CUMPARAREA

    Articolul 238. Contractul de vinzare-cumparare
    In baza contractului  de  vinzare-cumparare vinzatorul se obliga  sa
remita  cumparatorului proprietatea unui bun, iar cumparatorul se obliga
sa primeasca bunul si sa plateasca pentru el o anumita suma de bani.
    Daca cumparatorul este o organizatie de stat sau o alta organizatie,
mentionata in articolul 90/1 din prezentul Cod, ea dobindeste dreptul de
administrare operativa a bunurilor.

 [Partea 2 art.238 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 239. Contractul de vinzare-cumparare a unei
                   case de locuit
    Casa de locuit   (sau  portiunea  din  ea),  care  este  proprietate
personala  a  cetateanului  sau  a sotilor ce  locuiesc  impreuna  si  a
copiilor    lor   minori,   poate   fi   obiectul   unui   contract   de
vinzare-cumparare   cu  respectarea  prevederilor  articolului  103  din
prezentul  Cod,  precum  si cu conditia, ca in numele  vinzatorului,  al
sotului  lui  si  al copiilor lor minori sa nu se vinda mai  mult  de  o
singura  casa  (sau o portiune din ea) in curs de trei ani, cu  exceptia
cazului vinzarii, prevazut de articolul 105 din prezentul Cod.
    Cetateanul poate  sa  vinda in  curs de trei ani mai  mult  decit  o
singura  data casa de locuit, daca exista  motive bine intemeiate si  pe
baza unei autorizatii speciale pentru fiecare caz in parte a comitetului
executiv  al Sovietului raional, orasenesc, raional din oras de deputati
ai norodului.
    Vinzarea unei  case, a carei constructie nu este terminata, nu poate
fi  efectuata  fara  autorizatia prealabila a  comitetului  executiv  al
Sovietului local respectiv de deputati ai norodului.
    Nu poate fi obiectul autonom al unui contract de vinzare-cumparare o
portiune  a casei de locuit, care nu este o incapere de locuit  izolata,
cu exceptia cazurilor, cind ea i se vinde coproprietarului.

 [Partea 4 art.239 introdusa prin Ucazul 05.07.84]

    Daca casa de   locuit,  ce  se  afla  in  proprietatea  personala  a
cetateanului,  urmeaza sa fie demolata in legatura cu retragerea  lotului
de  parmint pentru nevoi de stat sau obstesti, atunc din ziua in care  a
fost  adoptata  hotarirea Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti  cu
privire  la  retragerea lotului de pamint si la demolarea casei  aceasta
casa,  in  legatura  cu incetarea dreptului  cetateanului  la  folosirea
pamintului, poate fi vinduta sau instrainata in alt mod numai in vederea
demolarii.

 [Partea 5 art.239 introdusa prin Ucazul 05.07.84]
 
    Articolul 240. Forma contractului de vinzare-cumparare a
                   unei case de locuit
    Contractul de  vinzare-cumparare a unei case de locuit (a unei parti
de casa) trebuie sa fie autentificat pe cale notariala si inregistrat in
decurs de trei luni la biroul teritorial de inventariere tehnica.

 [Alin.1 art.240 in redactia Legii nr.1000 din 16.10.96]
 [Partea 1 art.240 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Contractul de  vinzare-cumparare a locuintei in proprietate privata,
incheiat  conform  legislatiei  privatizarii fondului  de  locuinte,  se
autentifica   notarial,   se  inregistreaza  la  biroul  teritorial   de
inventariere tehnica si serveste drept titlu de proprietate.

 [Alin.2 art.240 introdus prin Legea nr.212 din 29.07.94]

    Nerespectarea  prevederilor  prezentului articol duce  la  nulitatea
contractului.
    Dispozitiile  prezentului  articol  se  aplica  si  contractelor  de
vinzare-cumparare a vilelor.

    Articolul 240/1. Forma contractului de cumparare-vinzare a materiale-
                     lor de constructie, ce se incheie intre cetateni
    Contractul de  cumparare-vinzare a materialelor de constructie ce se
incheie  intre cetateni, trebuie sa fie autentificat pe cale  notariala,
in  afara  de  cazurile,  cind vinzatorul  ii  transmite  cumparatorului
bunurile  impreuna  cu  documentul privitor la procurarea lor  de  la  o
organizatie comerciala sau de la o alta organizatie.
    Nerespectarea   acestei   prevederi  implica  aplicarea   regulilor,
prevazute de articolul 50 din prezentul Cod.

 [Art.240/1 introdus prin Ucazul nr.1093 din 17.06.86]

    Articolul 240/2. Forma contractului de instrainare a imobilului
    Contractul de  instrainare  a imobilului proprietate  a  persoanelor
fizice  sau  juridice trebuie sa fie autentificat pe cale  notariala  si
inregistrat  in decurs de trei luni la biroul teritorial de inventariere
tehnica.

 [Art.240/2 introdus prin Legea nr.1000 din 16.10.96]

    Articolul 241. Pretul
    Vinzarea marfurilor  de catre organizatiile de stat, cooperatiste si
alte  organizatii  obstesti  se  face la preturile de  stat  fixate,  cu
exceptia  cazurilor, prevazute de legislatia Uniunii RSS si, in limitele
stabilite de ea, de legislatia RSS Moldovenesti.
    Vinzarea de catre  colhozuri a prisosurilor de produse agricole,  pe
care  nu  le  cumpara  statul, precum si vinzarea de  catre  catateni  a
bunurilor  lor  se face la preturile stabilite prin  invoiala  partilor,
daca legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti nu prevede altceva.

 [Partea 2 art.241 completata prin Ucazul nr.1093 din 17.06.86]

    Articolul 242. Indatorirea vinzatorului de a-l preintimpina pe
                   cumparator cu privire la drepturile tertelor
                   persoane asupra lucrului care se vinde
    La incheierea contractului vinzatorul este obligat sa-l preintimpine
pe cumparator cu privire la drepturile tertelor persoane asupra lucrului
care  se  vinde  (dreptul de gaj, de folosinta pe viata,  drepturile  de
locatar s.a.). Nerespectarea acestei prevederi da cumparatorului dreptul
de  a cere micsorarea pretului sau rezilierea contractului si  repararea
daunelor.

    Articolul 243. Indatorirea vinzatorului de a pastra lucrul vindut
    Daca dreptul  de proprietate sau de administrare operativa trece  la
cumparator  mai inainte de transmiterea lucrului, vinzatorul e dator, ca
pina la transmitere sa pastreze lucrul, sa nu admita inrautatirea starii
lui.  Cheltuielile  necesare  in  acest scop, facute  de  vinzator  dupa
trecerea   dreptului  de  proprietate  (de  administrare  operativa)  la
cumparator,  se  restituie  vinzatorului,  daca aceasta  e  prevazut  de
contract.

 [Art.243 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 244. Efectele neexecutarii de catre vinzator a obligatiei
                   de a transmite lucrul
    Daca vinzatorul,    incalcind    contractul,   nu    va    transmite
cumparatorului   lucrul  vindut,  cumparatoprul  are  dreptul  sa  ceara
transmiterea   lucrului  vindut  si  repararea  daunelor  cauzate   prin
intirzierea  executarii sau sa renunte la contract si sa ceara repararea
daunelor.

    Articolul 245. Efectele refuzului cumparatorului de a primi
                   lucrul cumparat sau de a plati costul lui
    Daca cumparatorul,  incalcind  contractul,  va refuza  sa  primeasca
lucrul  cumparat sau sa achite pentru el pretul stabilit, vinzatorul are
dreptul  sa  ceara  primirea lucrului de catre cumparator  si  achitarea
pretului,   precum  si  repararea  daunelor  cauzate  prin   intirzierea
exzecutarii sau sa renunte la contract si sa ceara repararea daunelor.

    Articolul 246. Calitatea lucrului vindut
    Calitatea lucrului   vindut   trebuie  sa   corespunda   conditiilor
contractului,  iar  in  lipsa unor indicatii in  contract  -  cerintelor
obisnuite.
    Lucrul, pe care  il  vinde  o  organizatie  comerciala,  trebuie  sa
corespunda  standartului,  conditiilor tehnice sau mostrelor,  stabilite
pentru  lucrurile  de acest fel, daca nu rezulta altfel  din  caracterul
operatiei respective de vinzare-cumparare.

 [Partea 2 art.246 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 247. Drepturile cumparatorului in cazul cind i se
                   vinde un lucru de calitate necorespuzatoare
    Cumparartorul,   caruia   i   se  vinde  un   lucrul   de   calitate
necorespunzatoare, daca viciile lui n-au fost stipulate de vinzator, are
dreptul, la alegerea lui, sa ceara:
    1) sau inlocuirea  lucrului, determinat in contract prin genul  sau,
printr-un lucru de calitate corespunzatoare;
    2) sau reducerea corespunzatoare a pretului de cumparare;
    3) sau inlaturarea  gratuita  a viciilor lucrului de catre  vinzator
sau  restituirea  cheltuielilor facute de cumparator pentru  inlaturarea
lor;
    4) sau rezilierea   contractului   si  repararea  daunelor   cauzate
cumparatorului.
    Exercitarea acestor  drepturi  de  catre persoana, care  a  cumparat
obiectul  de la o intreprindere de comert cu amanuntul, se face in modul
stabilit de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.

 [Partea 2 art.247 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 248. Termenele de prezentare a pretentiilor in legatura
                   cu viciile lucrului vindut
    Termenele, in   cursul  carora  poate  fi  prezentata  pretentia  in
legatura  cu  viciile  lucrului  vindut, sint  stabilite  de  legislatia
Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.
    Cumparatorul  are  dreptul  sa prezinte  vinzatorului  pretentia  in
legatura  cu  viciile  lucrului  vindut, care  n-au  fost  stipulate  de
vinzator  pina la transmiterea lui, indata ce au fost descoperite,  insa
nu mai tirziu de sase luni din ziua transmiterii lucrului, iar in cea ce
priveste  viciile unei case de locuit - nu mai tirziu de un an din  ziua
transmiterii  casei  de  locuit  in posesia  cumparatorului.  Daca  este
imposibil  de a stabili ziua transmiterii casei de locuit sau daca  casa
de  locuit  se  afla in  posesia cumparatorului  inainte  de  incheierea
contractului  de vinzare-cumparare, cumparatorul are dreptul sa prezinte
vinzatorului  pretentia  din  ziua inregistrarii contractului  in  modul
stabilit.
    Sovietul Ministrilor  al RSS Moldovenesti poate stabili alte termene
pentru prezentarea pretentiilor cu privire la viciile lucrurilor vindute
de organizatiile comerciale cu amanuntul.

 [Art.248 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 249. Pretentiile in legatura cu viciile lucrului vindut
                   cu termen de garantie
    In cazurile cind  pentru  lucrurile  ce se vind  prin  organizatiile
comerciale cu amanuntul sint stabilite, in conformitate cu articolul 264
din prezentul Cod, termene de garantie, aceste termene se calculeaza din
ziua   vinzarii   cu  amanuntul.  In  cursul  termenului   de   garantie
cumparatorul  poate  prezenta  vinzatorului  pretentii  in  legatura  cu
viciile lucrului vindut, care impiedica intrebuintarea lui normala.
    Vinzatorul este  obligat sa asigure inlaturarea gratuita a  viciilor
lucrului    sau   sa-l   inlocuiasca   printr-un   lucru   de   calitate
corespunzatoare   sau   sa-l  primeasca  inapoi,  urmind  sa   restituie
cumparatorului  suma platita pentru el, daca nu va dovedi, ca viciile au
aparut  din cauza incalcarii de catre cumparator a regulilor de folosire
a lucrului sau de pastrare a lui.
    Daca pentru prezentarea  pretentiei in legatura cu viciile  lucrului
vindut  este  stabilit un termen de garantie mai scurt  decit  termenele
aratate  in  articolul  248  din  prezentul  Cod,  se  aplica  termenele
prevazute de articolul 248 din prezentul Cod.

    Articolul 250. Termenele de prescriptie in actiunea cu privire
                   la viciile lucrului vindut
    Termenle de prescriptie  in  actiunile, legate de  viciile  lucrului
vindut, se stabilesc de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.
    Actiunea cu privire  la  viciile lucrului vindut poate fi  intentata
cel  mult  in termen de sase luni din ziua prezentarii  pretentiei,  iar
daca  pretentia  n-a  fost  prezentata  sau nu  se  poate  stabili  data
prezentarii  ei,  - cel mult in termen de sase luni din  ziua  expirarii
termenelor  prevazute de articolele 248 si 249 din prezentul Cod  pentru
prezentarea pretentiei cu privire la aceste vicii.

 [Art.250 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 251. Obligatia vinzatorului in cazul cind cumparatorului
                   i se intenteaza o actiune de evictiune
    Cind o terta   persoana  intenteaza  cumparatorului  o  actiune   de
evictiune   pentru  un  temei  aparut  inainte  de  vinzarea   lucrului,
cumparatorul  este  obligat  sa-l introduca in proces pe  vinzator,  iar
vinzatorul   este  obligat  sa  intervina  in  acest  proces  de  partea
cumparatorului.
    Neintroducerea vinzatorului in proces il scuteste de raspundere fata
de  cumparator, daca vinzatorul va dovedi, ca, fiind introdus in proces,
ar fi putut preintimpina evictiunea cumparatorului.
    Vinzatorul care,  desi  introdus in proces de catre  cumparator  n-a
participat  la proces, pierde dreptul de a dovedi, ca cumparatorul a dus
procesul gresit.

    Articolul 252. Obligatia vinzatorului in cazul unei hotariri de
                   evictiune
    Daca in virtutea unei hotariri a instantei judecatoresti  competente
sau a arbitrilor alesi cumparatorul va fi evins, vinzatorul e obligat sa
repare daunele suferite de cumparator.

 [Alin.1 art.252 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Invoiala partilor prin care vinzatorul este scutit de raspundere sau
i  se  limiteaza raspunderea, este nula, daca vinzatorul, stiind  despre
existenta   drepturilor tertei persoane asupra lucrului ce se vinde,  nu
l-a preintimpinat despre aceasta pe cumparator.

    Articolul 253. Limitarea raspunderii in cazul cind lucrul
                   se vinde la licitatie publica
    Regulile cu privire   la  raspunderea  vinzatorului  in  cazul  unei
hotariri  de  evictiune  a cumparatorului si  pentru  viciile  bunurilor
vindute  nu se extind asupra cazurilor de vinzare silita a bunurilor  la
licitatie publica.

    Articolul 254. Vinzarea marfurilor pe credit
    Marfurile de  uz  indelungat  li se pot vinde cetatenilor  de  catre
intreprinderile  de comert cu amanuntul pe credit (cu esalonarea platii)
in  cazurile  si in modul stabilite de legislatia Uniunii RSS si  a  RSS
Moldovenesti.

 [Partea 1 art.254 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Vinzarea marfurilor pe  credit  se face la preturile, care  sint  in
vigoare   la  data  vinzarii.  Schimbarea  ulterioara  a  preturilor  la
marfurile vindute pe credit nu implica o recalculare a pretului.
    Dreptul de proprietate  asupra marfurilor ce se vind pe credit trece
la  cumparator  in  conformitate  cu  prevederile  articolului  132  din
prezentul Cod.
 

                   CAPITOLUL AL DOUAZECI SI UNULEA
                               SCHIMBUL

    Articolul 255. Contractul de schimb
    In baza contractului de schimb intre parti se face schimbul unui bun
pe alt bun.
    Fiecare din participantii la contractul de schimb este considerat ca
vinzator al bunului, pe care il da, si ca cumparator al bunului, pe care
il primeste.
    Contractul de  schimb, in care una sau ambele parti sint organizatii
de  stat,  poate fi incheiat numai in cazurile, prevazute  de  legilatia
Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.
 
    Articolul 256. Aplicarea la contractul de schimb a regulilor
                   referitoare la contractul de vinzare-cumparare
    La contractul  de schimb se aplica regulile corespunzatoare  privind
contractul  de vinzare-cumparare, daca din esenta raporturilor ce exista
intre parti nu rezulta altfel.

                   CAPITOLUL AL DOUAZECI SI DOILEA
                               DONATIA

    Articolul 257. Contractul de donatie
    In baza contractului de donatie o parte (donator) transmite cu titlu
gratuit celeilalte parti (donatarului) un bun in proprietate.
    Contractul de  donatie se considera incheiat in momentul, cind bunul
a fost transmis donatarului.
    Donarea bunurilor  de  catre un cetatean unei persoane  juridice  se
poate  face  cu  conditia utilizarii acestor bunuri in  anumite  scopuri
socialmente utile.

 [Alin.3 art.257 in redactia Legii nr.1554 din 25.02.98]

    Articolul 257/1. Donatii filantropice
    Se considera  donatie  filantropica  donarea  de  bunuri  mobile  si
imobile,  bani  si  hirtii de valoare in scopuri  socialmente  utile  in
folosul  cetatenilor,  institutiilor curative, educative,  de  protectie
sociala  si  altor  institutii similare,  institutiilor  de  binefacere,
stiintifice si de invatamint, fundatiilor, muzeelor, altor institutii de
cultura,  organizatiilor  obstesti si religioase, precum si  in  folosul
statului si al altor subiecti ai dreptului civil.
    Pentru primirea unei donatii filantropice nu e nevoie de autorizatia
sau acordul cuiva.
    Daruind bunuri  cu titlu filantropic cetateanului, donatorul trebuie
sa  specifice,  iar  daruindu-le  altor  persoane,  poate  sa  specifice
destinatia acestor bunuri.
    Daca donatia  filantropica in folosul unui cetatean a fost efectuata
fara  specificarea  destinatiei bunurilor donate cu  titlu  filantropic,
acestea  se  considera donatii obisnuite. In celelalte cazuri,  bunurile
donate   cu  titlu  filantropic  sint  utilizate  de  catre  donatar  in
corespundere cu destinatia acestor bunuri.
    Persoana juridica  care primeste donatii filantropice cu  destinatie
speciala  trebuie  sa tina evidenta deosebita a tuturor  operatiilor  de
folosire.
    Daca, in virtutea  schimbarii  circumstantelor, bunurile  donate  cu
titlu  filantropic nu pot fi folosite conform destinatiei specificate de
donator,  acestea  pot  fi  folosite in alte scopuri  numai  cu  acordul
donatorului,  iar  in cazul decesului donatorului cetatean sau in  cazul
lichidarii  donatorului persoana juridica - conform hotaririi  instantei
judecatoresti.
    Folosirea bunurilor  donate cu titlu filantropic contrar destinatiei
specificate  de donator sau schimbarea acestei destinatii cu  incalcarea
prevederilor alin.6 al prezentului articol ii ofera dreptul donatorului,
urmasilor  acestuia  sau altui succesor de drepturi sa  ceara  revocarea
donatiei filantropice.

 [Art.257/1 introdus prin Legea nr.1554 din 25.02.98]

    Articolul 258. Forma contractului de donatie
    Donatia insotita  de inminarea darului donatarului, de  transmiterea
lui  simbolica  (inminarea cheilor etc.) ori de inminarea titlurilor  de
drept poate fi efectuata oral, cu exceptia cazurilor prevazute la alin.2
si alin.3 ale prezentului articol.
    Contractul de  donatie a bunurilor mobile se incheie in forma simpla
in scris in cazurile in care:
    1) donatorul   este   o  persoana  juridica  si  pretul   obiectului
contractului depaseste valoarea rezonabila a unui dar obisnuit;
    2) donatorul este persoana fizica, iar donatarul - persoana juridica;
    3) bunurile urmeaza a fi inregistrate in mod special;
    4) contractul contine promisiunea de donatie in viitor.
    Contractul de  donatie  a bunurilor imobile se autentifica  pe  cale
notariala  si,  in  cazurile  prevazute de  lege,  se  inregistreaza  in
Cadastrul bunurilor imobile.

 [Art.258 in redactia Legii nr.1554 din 25.02.98]
 [Alin.3 art.258 in redactia Ucazului nr.1093 din 17.06.86]
 [Partea 1 art.258 modificata prin Ucazul 19.05.77]
 

                    CAPITOLUL AL DOUZECI SI TREILEA
                              FURNIZAREA

    Articolul 259. Contractul de furnizare
    In baza contractului  de furnizare organizatia-furnizor se obliga sa
predeie  in  anumite  termene  sau la  un  anumit  termen  organizatiei-
cumparator  (clientului)  in  proprietate (in   administrare  operativa)
anumite  produse,  conform  actului de planificare  pentru  repartizarea
productiei,  obligator pentru ambele organizatii; organizatia-cumparator
se  obliga  se  receptioneze produsele si sa le plateasca  la  preturile
stabilite.

 [Partea 1 art.259 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Contract de furnizare  este,  de  asemenea, si  contractul  incheiat
intre  organizatii  dupa  aprecierea lor, in baza caruia  furnizorul  se
obliga  sa  predeie  cumparatorului produse, nerepartizabile  in  cadrul
planului,  intru-un  termen,  care nu coincide  cu  momentul  incheierii
contractului.
    Livrarea de produse  fara incheierea unui contract este admisa numai
in  cazurile,  stabilite de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS  sau  de
Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti.
 
    Articolul 260. Nelivrarea sau neridicarea intregii cantitati
                   de produse
    Cantitatea de  produse,  nelivrata  de furnizor  sau  neridicata  de
cumparator  in  termenul convenit, trebue sa fie livrata  (ridicata)  in
modul   si  in  termenele,  prevazute  de  Regulamentele  privitoare  la
furnizari,  de Conditiile speciale ale furnizarii unor anumite feluri de
produse (articolul 266 din prezentul Cod) sau de contract.
    Cumparatorul  are dreptul, ca, instiintindu-l pe furnizor, sa refuze
receptionarea  produselor,  care  au fost livrate  cu  intirziere,  daca
contractul  nu prevede altfel. Cumparatorul este obligat sa receptioneze
si  sa  plateasca produsele, expediate de furnizor inainte  de  primirea
instiintarii din partea cumparatorului.
 
    Articolul 261. Asortimentul produselor livrate
    Produsele trebuie   sa  fie  livrate  in  asortimentul  prevazut  de
contract.
    Livrarea produselor  de  anumite feluri, care intra in  asortimentul
respectiv,  intr-o cantitate mai mare decit prevede contractul, nu  este
socotita  ca o acoperire a cantitatii de produse de alte  feluri  ramase
nelivrate,  cu  exceptia  cazurilor, cind aceasta livrare s-a  facut  cu
consimtamintul cumparatorului.
    Pentru nelivrarea  in intregime a unor feluri de produse, care intra
in  asortiment, furnizorul plateste clauza penala stabilita, chiar daca,
in  ceia  ce privte valoarea totala a produselor, livrarea s-a facut  in
termenul prevazut de contract.

    Articolul 262. Calitatea produselor livrate
    Calitatea produselor  ce urmeaza a fi livrate trebuie sa  corespunda
standartelor,  conditiilor  tehnice sau mostrelor. In contract se  poate
prevedea  livrarea  de  produse  calitativ  superioare  standartelor  si
conditiilor tehnice aprobate sau mostrelor.
    In cazul cand  se  livreaza produse de o calitate  inferioara  celei
prevazute  de  standart, de conditiile tehnice aprobate sau  de  mostre,
cumparatorul   este   obligat  sa  refuze  receptionarea  si   achitarea
produselor,  iar  daca  produsele au fost deja achitate  de  cumparator,
sumele platite de el urmeaza a fi restituite.
    Daca, insa, viciile  produselor  livrate pot fi inlaturate  fara  ca
produsele  sa  fie restituite furnizorului, cumparatorul are dreptul  sa
ceara  furnizorului inlaturarea viciilor la locul aflarii produselor sau
sa le inlature cu propriile sale mijloace, dar pe contul furnizorului.
    Daca produsele   livrate  corespund  standartelor  sau   conditiilor
tehnice, dar sint de o calitate inferioara celei convenite, cumparatorul
are  dreptul  sa receptioneze produsele, platind pretul stabilit  pentru
produsele  de calitatea respectiva sau sa refuze receptionarea si  plata
produselor.

    Articolul 263. Termenul de prescriptie in actiunile cu privire
                   la viciile produselor livrate
    Pentru actiunile  ce  izvorasc din livrarea produselor  de  calitate
necorespunzatoare  se  fixeaza  un termen de prescriptie de  sase  luni,
care  incepe sa curga din ziua stabilirii de catre cumparator, in  modul
cuvenit, a viciilor produselor ce i sau livrat.

    Articolul 264. Termenele de prezentare a pretentiilor in
                   legatura cu viciile produselor livrate
    Termenele si   modul  stabilirii  de  catre  cumparator  a  viciilor
produselor ce i s-au livrat, care nu au putut fi descoperite in momentul
receptionarii  lor  obisnuite, precum si termenele si modul  prezentarii
fata  de  furnizor a pretentiilor ce decurg din livrarea  produselor  de
calitate necorespunzatoare sint reglementate de legislatia Uniunii RSS.
    In ceia ce priveste  produsele, destinate intrebuintarii indelungate
sau  pastrarii,  standartul sau conditiile tehnice pot prevedea  termene
mai  lungi  pentru stabilirea de catre cumparator, in modul  cuvenit,  a
viciilor  aratate  (termene  de garantie), urmind ca ulterior  sa  i  se
prezinte  furnizorului pretentiile in vederea inlaturarii acestor  vicii
sau  a  inlocuirii produselor. Furnizorul este obligat sa inlature  fara
plata  viciile  produselor,  pentru  care este  stabilit  un  termen  de
garantie),  sau  sa  inlocuiasca aceste produse, daca nu  va  dovedi  ca
viciile sau ivit din cauza incalcarii de catre cumparator a regulilor de
folosire a produselor sau de pastrare a lor.
    Prin contracte  se pot stipula termene de garantie, daca ele nu sint
prevazute  prin  standarte  sau conditii tehnice, precum si  termene  de
garantie  mai  lungi decit cele prevazute de standarte sau  de  conditii
tehnice.
    In ceia ce priveste  marfurile de consum popular, care se vind  prin
organizatiile  de  comert cu amanuntul, termenul de garantie  incepe  sa
curga  din  ziua  vinzarii cu amanuntul a lucrului  (articolul  249  din
prezentul Cod).

    Articolul 265. Livrarea produselor in garnituri complete
    Produsele trebuie   sa  fie  livrate  in  garnituri  complecte,   in
conformitate   cu  prevederile  standartelor,  conditiilor  tehnice  sau
cataloagelor  de  preturi.  In  contract  poate  fi  prevazuta  livrarea
produselor in garnituri complecte cu articole suplimentare, pe parti sau
fara  unele  articole  (parti)  din  complect, de  care  nu  are  nevoie
cumparatorul.  Daca livrarea in garnituri complecte nu este prevazuta de
standarte, de conditiile tehnice aprobate sau de cataloagele de preturi,
ea poate fi stipulata, in cazurile necesare, prin contract.
    In cazul cind   s-au   livrat  produse  in  garnituri   necomplecte,
cumparatorul este obligat sa ceara complectarea garniturilor necomplecte
sau  inlocuirea garniturilor necomplecte cu garnituri complecte si, pina
la  complectare  sau  inlocuire,  sa  refuze  achitarea  lor,  iar  daca
produsele  au  fost deja achitate, sa ceara restituirea sumelor  platite
pentru ele.
    Daca furnizorul  nu va complecta produsele in termenul stabilit prin
invoiala  partilor,  cumparatorul  are dreptul sa  refuze  receptionarea
produselor.

    Articolul 266. Regulamentele privitoare la furnizari si
                   conditiile speciale de furnizare
    Contractele de furnizare se incheie si se executa in conformitate cu
Regulamentele  privitoare la furnizari, aprobate de Sovietul Ministrilor
al  Uniunii  RSS si cu Conditiile speciale de furnizare a  unor  anumite
feluri de produse, aprobate in modul stabilit de Sovietul Ministrilor al
Uniunii  RSS, iar in cazurile prevazute de el - de Sovietul  Ministrilor
al RSS Moldovenesti.

    Articolul 267. Raspunderea pentru incalcarea contractului
                   de furnizare
    In caz de incalcare  a  obligatiilor, ce rezulta din  contractul  de
furnizare,   se   va  plati  clauza  penala  (amenda,  penalitatile   de
intirziere)  si daunele, in conformitate cu Regulamentele privitoare  la
furnizari  si cu Conditiile speciale de furnizare, aratate  in articolul
266 din prezentul Cod.
    In cazurile cind  se livreaza produse de calitate  necorespunzatoare
sau  in garnituri necomplecte, furnizorul va plati cumparatorului clauza
penala  (amenda)  stabilita si, afara de aceasta, daunele  cauzate  prin
aceasta livrare, fara scaderea clauzei penale (amenzii).

                      CAPITOLUL DOUAZECI SI PATRULEA

        ACHIZITIA DE STAT DE PRODUSE AGRICOLE DE LA COLHOZURI,
                     SOVHOZURI SI ALTE GOSPODARII

    Articolul 268. Contractul incheiat in cadrul contractarilor de
                   produse agricole
    Achizitia de  stat de produse agricole de la colhozuri si  sovhozuri
se face potrivit contractelor, care se incheie in cadrul contractarilor,
pe  baza  comenzilor  de  stat pentru livrarea  catre  stat  de  produse
agricole  in  colhozuri  si sovhozuri. Legislatia Uniunii RSS  poate  sa
prevada cazuri de achizitie de catre stat a produselor agricole si de la
alte gospodarii pe baza contractelor incheiate in cadrul contractarilor.

 [Art.268 modificat prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87]
 [Art.268 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 269. Continutul contractului incheiat in cadrul
                   contractarilor
    Contractele incheiate in cadrul contractarilor trebuie sa prevada:
    1) cantitatea  (dupa  felurile  produselor),  calitatea,  termenele,
modul si conditiile de transportare la destinatie si locurile de predare
a produselor agricole;
    2) obligatia  organizatiilor si intreprinderilor de colectari  de  a
receptiona  la  timp produsele si de a le plati la preturile  stabilite,
precum  si  termenele si sumele avansurilor in bani, ce urmeaza  sa  fie
date colhozurilor;
    3) obligatiile  in  ce  priveste acordarea de  ajutor  colhozurilor,
sovhozurilor  si altor gospodarii in organizarea productiei agricole  si
in transportarea produselor la punctele de receptie si la intreprinderi;

 [Pct.3 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    4) raspunderea  materiala reciproca a partilor in caz de neexecutare
a obligatiilor.

    Articolul 270. Contractele-tip in cadrul contractarilor
    Contractele-tip in cadrul contractarilor se aproba in modul stabilit
de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS.

                      CAPITOLUL AL DOUAZECI SI CINCILEA
                              IMPRUMUTUL

    Articolul 271. Contractul de imprumut
    In baza contractului  de imprumut o parte (imprumutatorul) transmite
celeilalte   parti  (imprumutatului)  in  proprietate  (in  administrare
operativa)   bani   sau  lucruri,  determinate  prin  genul   lor,   iar
imprumutatul  se  obliga sa restituie imprumutarorului aceiasi  suma  de
bani sau aceiasi cantitate de lucruri de acelasi gen si calitate.
    Contractul de   imprumut   se   considera   incheiat   in   momentul
transmiterii banilor sau lucrurilor.
    Daca partile  au  imbracat  in forma unei obligatii  de  imprumut  o
datorie  nascuta dintr-un contract de vinzare-cumparare, de locatiune de
bunuri  sau  dintr-un  alt  temei, se  aplica  dispozitiile  prezentului
capitol.

 [Art.271 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 272. Forma contractului de imprumut
    Contractul de  imprumut  pe  o suma mai mare de cincizeci  de  ruble
trebuie sa fie incheiat in forma scrisa.

    Articolul 273. Dobinda la contractul de imprumut
    Incasarea dobinzii  in baza contractului de imprumut este admisa  in
cazurile,   stabilite  de  legislatia  Uniunii  RSS,  precum  si  pentru
operatiile  de  imprumut ale caselor de ajutor reciproc obstesc  si  ale
lombardurilor orasenesti.

    Articolul 274. Contestarea contractului de imprumut
    Imprumutatul  are  dreptul sa conteste validitatea  contractului  de
imprumut  in  intregime  sau in parte, daca in realitate el  n-a  primit
deloc  banii  sau  lucrurile de la imprumutator sau le-a  primit  intr-o
cantitate mai mica decat e aratat in contract.
    In cazurile cind  contractul de imprumut trebuie sa fie incheiat  in
forma  scrisa, contestarea lui prin proba cu martori nu este admisa,  cu
exceptia cazurilor sanctionate pe cale penala.

    Articolul 275. Operatiile de imprumut ale bancilor si ale caselor
                   de economii din munca ale statului
    Operatiile de imprumut ale bancilor si caselor de economii din munca
ale statului sint reglementate de legislatia Uniunii RSS.

    Articolul 276. Operatiile de imprumut ale lombardurilor
    Lombardurile  orasenesti  acorda cetatenilor imprumuturi, care  sint
asigurate  prin  darea  in  gaj a unor obiecte de uz casnic  sau  de  uz
personal.
    Suma maxima si  numarul  imprumuturilor, care pot fi  acordate  unei
singure   persoane,   precum  si  termenele,  pentru  care   se   acorda
imprumuturile,  sint stabilite de statutul-tip al lombardului orasenesc,
aprobat de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti.

    Articolul 277. Operatiile de imprumut ale caselor de ajutor
                   reciproc obstesc si ale fondurilor uniunilor
                   de creatie
    Casele de ajutor  reciproc obstesc de pe linga comitetele  sindicale
ale  intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor acorda muncitorilor
si  functionarilor  imprumuturi pe temen lung, cit si pe  termen  scurt.
Casele   de   ajutor   reciproc   din   colhozuri   acorda   imprumuturi
colhoznicilor.   Fondurile  uniunilor  de  creatie  acorda   imprumuturi
oamenilor de litere si de arta.
    Casele de ajutor  reciproc ale pensionarilor de pe linga sectiile de
asistenta  sociala  ale comitetelor executive ale  Sovietelor  raionale,
orasenesti  de deputati ai norodului acorda pensionarilor imprumuturi pe
termen lung si pe termen scurt.
    Termenele imprumuturilor  si  conditiile  de  acordare  a  lor  sint
prevazute de statutul-tip (model) al casei de ajutor reciproc obstesc si
de statutele fondurilor uniunilor de creatie.

                   CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SASELEA
                        INCHIRIEREA DE BUNURI

    Articolul 278. Contractul de inchiriere de bunuri
    In baza contractului  de inchiriere de bunuri locatorul se obliga sa
puna la dispozitia locatarului un bun in folosinta temporara in schimbul
unei sume de bani.
 
    Articolul 279. Forma contractului de inchiriere de bunuri
    Contractul de inchiriere de bunuri intre cetateni pe termen mai mare
de un an trebuie sa fie incheiat in forma scrisa.
 
    Articolul 280. Termenul contractului de inchiriere de bunuri
    Termenul contractului   de  inchiriere  de  bunuri  nu  trebuie   sa
depaseasca zece ani.
    Termenul contractului  de  inchiriere  a  unei cladiri  sau  a  unei
incaperi  nelocuibile, incheiat intre organizatii de stat,  cooperatiste
si  alte  organizatii obstesti, nu trebuie sa depaseasca cinci ani,  iar
termenul contractului de inchiriere de utilaj sau de alte bunuri -un an.
    Daca contractul  se  incheie pe un termen mai lung decit cel  aratat
mai  sus, contractul se considera incheiat, corespunzator, pe zece  ani,
cinci sau pe un an.
 
    Articolul 281. Incheierea contractului de inchiriere de bunuri
                   fara aratarea termenului
    Daca contractul  de inchiriere de bunuri este incheiat fara aratarea
termenului,  el  se  considera  incheiat pe un  termen  nedeterminat  si
fiecare  din  parti  este  in  drept sa  renunte  la  contract  oricind,
prevenind  cealalta  parte cu o luna inainte, iar in  cazul  inchirierii
unei cladiri sau a unei incaperi nelocuibile - cu trei luni inainte.
    Daca nici una din partile dintr-un contract de inchiriere de bunuri,
incheiat  intre organizatiile de stat, cooperatiste sau alte organizatii
obstesti  fara  aratarea termenului, n-a renuntat la contract in  cursul
termenelor  prevazute  in partea a doua a articolului 280 din  prezentul
Cod, contractul, dupa expirarea acestor termene, se considera incetat.

    Articolul 282. Continuarea folosirii bunului dupa expirarea
                   termenului contractului
    Daca locatarul   continua   sa  foloseasca  bunul   dupa   expirarea
termenului  contractului,  iar  locatorul  nu se  opune,  contractul  se
considera  reinnoit  pe un termen nedeterminat si fiecare din parti  are
dreptul  sa  renunte oricind la contract, prevenind cealalta parte cu  o
luna  inainte,  iar  in  caz  de  inchiriere  de  cladiri  sau  incaperi
nelocuibile - cu trei luni inainte.
    Aceasta regula  nu  se  aplica la  contractele  intre  organizatiile
socialiste.

    Articolul 283. Dreptul de preferinta al organizatiei socialiste
                   la reinnoirea contractului de inchiriere
    La expirarea  termenului  contractului de inchiriere organizatia  de
stat,  cooperatista sau o alta organizatie obsteasca, care a executat in
modul  cuvenit obligatiile ce si le-a asumat prin acest contract, are un
drept de preferinta fata de alte persoane la reinnoirea contractului.

    Articolul 284. Predarea bunului catre locatar
    Locatarul este  obligat  sa  predee locatatului bunul  inchiriat  in
starea,  care  sa  corespunda conditiilor  contractului  si  destinatiei
bunului.
    Locatorul nu raspunde pentru viciile bunului, care au fost stipulate
de el la incheierea contractului.

    Articolul 285. Efectele nepredarii bunului catre locatar
    Daca locatorul  nu  preda  la timp in  folosinta  locatarului  bunul
inchiriat, locatarul are dreptul sa-i ceara predarea acestul bun, precum
si repararea daunelor cauzate prin intirzierea executarii sau sa renunte
la contract si sa ceara plata daunelor cauzate prin neexecutarea lui.

    Articolul 286. Folosirea bunului inchiriat
    Locatarul este  obligat  sa  foloseasca  bunul  in  conformitate  cu
prevederile contractului si cu destinatia bunului.

    Articolul 287. Plata pentru folosirea bunului inchiriat
    Locatarul este  obligat sa plateasca la timp chiria pentru folosirea
bunului.
    Locatarul are  dreptul sa ceara reducerea corespunzatoare a chiriei,
daca   din   cauza  unor  imprejurari  pentru  care  el   nu   raspunde,
posibilitatile  folosirii  bunului,  prevazute in contract,  s-au  redus
simtitor.

    Articolul 288. Obligatiile partilor in ce priveste intretinerea
                   si reparatia bunului
    Locatorul este  obligat  sa faca pe contul sau reparatiile  capitale
ale bunului inchiriat, daca legea sau contractul nu prevede altfel.
    Neindeplinirea  de catre locator a acestei obligatii da  locatarului
dreptul:
    1) fie sa faca  reparatiile capitale prevazute de contract sau  cele
cu  caracter  urgent  si  sa ceara  locatorului  sa-i  plateasca  costul
reparatiilor sau sa scada costul lor din chirie;
    2) fie sa rezilieze  contractul  si sa ceara plata daunelor  cauzate
prin neexecutarea lui.
    Locatarul este  obligat sa intretina in buna stare bunul  inchiriat,
sa  faca pe contul sau reparatiile curente, daca legea sau contractul nu
prevede altfel, si sa suporte cheltuielile pentru intretinerea bunului.

    Articolul 289. Subinchirierea
    Locatarul poate   sa   subinchirieze   bunul  inchiriat   numai   cu
consimtamintul locatorului.

    Articolul 290. Contractul de inchiriere ramine valabil cind
                   bunul trece la un alt proprietar
    Cind dreptul  de proprietate asupra bunului inchiriat trece de la un
locator  la  o alta persoana, contractul de inchiriere  raminte  valabil
fata  de  noul  proprietar. Contractul de inchiriere ramine  valabil  si
atunc,  cind bunul trece de la o organizatie de stat (locator) la o alta
organizatie de stat.

    Articolul 291. Restituirea bunului catre locator
    La incetarea  contractului  de inchiriere locatarul este obligat  sa
restituie  locatorului bunul in starea in care l-a primit, luindu-se  in
consideratie uzura normala, sau in starea prevazuta in contract.

    Articolul 292. Rezilierea inainte de termen a contractului la
                   cererea locatorului
    Locatorul poate  cere in fata instantei judecatoresti competente sau
arbitrilor   alesi  rezilierea  inainte  de  termen  a  contractului  de
inchiriere, daca locatarul:
    1) nu foloseste   bunul   in  conformitate  cu  contractul  sau   cu
destinatia bunului;
    2) inrautateste intentionat sau din imprudenta starea bunului;
    3) n-a platit  chiria  in curs de trei luni, iar in  contractele  de
inchiriere  de  obiecte  destinate satisfacerii cerintelor  curente  ale
cetatenilor - in curs de o luna din ziua expirarii termenului de plata;
    4) nu face reparatii  capitale  in  cazurile  cind,  dupa  lege  sau
contract, locatarul este obligat sa faca raparatiile capitale.

 [Art.292 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Articolul 293. Rezilierea inainte de termen a contractului
                   la cererea locatarului
    Locatarul poate  cere in fata instantei judecatoresti competente sau
arbitrilor   alesi  rezilierea  inainte  de  termen  a  contractului  de
inchiriere:
    1) daca locatorul  nu face reparatiile capitale ale bunului, pe care
e obligat sa le faca;
    2) daca bunul,  in  urma unor imprejurari, pentru care locatarul  nu
raspunde, va ajunge intr-o stare, incit nu mai poate fi folosit.

 [Art.293 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Articolul 294. Raspunderea locatarului pentu inrautatirea
                   starii bunului
    In cazul cind  locatarul a lasat sa se inrautateasca starea  bunului
inchiriat,  el trebuie sa repare daunele cauzate locatorului, daca nu va
dovedi, ca inrautatirea starii bunului nu se datoreste culpei sale.
    Cu actele locatarului  se  asimileaza  actele persoanelor,  care  au
dreptul de a folosi bunul.

    Articolul 295. Drepturile si obligatiile partilor in legatura
                   cu imbunatatirea starii bunului
    Daca locatarul  a imbunatatit, cu consimtamintul locatorului, starea
bunului  inchiriat,  locatarul are dreptul la restituirea  cheltuielilor
necesare  facute  in  acest scop, daca legea sau contractul  nu  prevede
altfel.
    Locatarul are  dreptul  sa retina imbunatatirile facute de  el  fara
consimtamintul  locatorului,  daca  ele pot fi despartite fara  a  dauna
bunului si daca locatorul nu va consimti sa plateasca costul lor.
    Costul imbunatatirilor,   facute  de  locatar  fara   consimtamintul
locatorului  si  care  nu  pot fi despartite fara a  dauna  bunului,  nu
trebuie sa fie compensat.

    Articolul 296. Contractul de inchiriere de obiecte destinate
                   satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor
    In baza contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii
cerintelor  curente ale cetatenilor organizatiile de stat,  cooperatiste
si  alte  organizatii obstesti dau cetatenilor in  folosinta  temporara,
pentru  o  anumita  plata, obiecte de uz casnic,  instrumente  muzicale,
inventar sportiv, autoturizme si alte bunuri.
    Conditiile si  modul  de  dare  in folosinta  a  bunurilor  in  baza
contractului  de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor
curente  ale cetatenilor se determina de regulile generale privitoare la
contractul  de inchiriere de bunuri (articolele 284-286, partea intiia a
articolului  287, partea a treia a articolului 288, articolele 291, 292,
294 si 295 din prezentul Cod).
    Sovietul Ministrilor  al RSS Moldovenesti va aproba  contractele-tip
pentru   diferitele   categorii  de  inchiriere  de  obiecte   destinate
satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor.
    Abaterile de   la   conditiile   contractelor-tip,   care   restring
drepturile beneficiarilor, sint nevalabile.

    Articolul 297. Incheierea contractului de inchiriere de obiecte
                   destinate satisfacerii cerintelor curente ale
                   cetatenilor
    Organizatiile,  aratate  in articolul 296 din  prezentul  Cod,  sint
obligate  sa dee cetatenilor in folosinta obiecte destinate satisfacerii
cerintelor  lor  curente  pentru o plata, a carei marime  se  stabileste
corespunzator cu tarifurile in vigoare.
    La incheierea   contractului  de  inchiriere  de  obiecte  destinate
satisfacerii   cerintelor  curente  ale  cetatenilor  organizatia   este
obligata sa verifice in prezenta locatarului starea bunului inchiriat.

    Articolul 298. Termenul contractului de inchiriere de obiecte
                   destinate satisfacerii cerintelor curente ale
                   cetatenilor
    Termenul contractului    de   inchiriere   de   obiecte    destinate
satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor nu trebuie sa depaseasca
termenul stabilit de contractul-tip corespunzator.
    Locatarul are dreptul sa renunte oricind la contractul de inchiriere
de  obiecte  destinate satisfacerii cerintelor curente si  sa  restituie
organizatiei bunul inchiriat.

    Articolul 299. Subinchirierea in contractul de inchiriere de bunuri
                   destinate satisfacerii cerintelor curente ale
                   cetatenilor
    Este interzisa   subinchirierea   bunurilor   puse   la   dispozitia
locatarului  in  baza  contractului de inchiriere de  obiecte  destinate
satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor.

                   CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SAPTELEA
                       INCHIRIEREA LOCUINTELOR

    Articolul 300. Contractul de inchiriere a incaperii de locuit
    Incaperea de  locuit  din  casele  fondului de stat  si  obstesc  de
locuinte  se  foloseste  in conformitate cu contractul de  inchiriere  a
incaperii  de locuit, incheiat intre locator-organizatia de exploatare a
locuintelor  (iar  in  cazul cind ea nu exista -  intre  intreprinderea,
institutia,   organizatia  corespunzatoare)  si  chirias-cetateanul,  pe
numele caruia a fost emis ordinul de repartitie.
    Contractul de inchiriere a incaperii de locuit din casele ce apartin
cetatenilor  cu  titlu  de proprietate personala, se  incheie  de  catre
chirias cu proprietarul casei.
    Contractul de  inchiriere  a  incaperii  de locuit  se  incheie,  se
modifica  si  se  desface  in  conditiile  si  in  modul,  stabilite  de
legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.

 [Art.300 modificat prin Ucazul 05.07.84]
 

 [Art.301-348/1 excluse prin Ucazul 05.07.84]
 

                   CAPITOLUL AL DOUAZECI SI OPTULEA
                    FOLOSIREA GRATUITA A BUNURILOR

    Articolul 349. Contractul de folosire gratuita a bunurilor
    Prin contractul  de folosire gratuita a bunurilor o parte se  obliga
sa  transmita  sau  transmite  un bun in  folosinta  temporara  gratuita
celeilalte  parti,  iar aceasta din urma se obliga se restituie  acelasi
bun.
    Contractului   de   folosire  gratuita  a  bunurilor  i  se   aplica
corespunzator  prevederile  articolelor  279, 282, ale partii  intiia  a
articolului  284, ale articolului 286, ale partii a treia a  articolului
288, ale articolelor 291, 294 si 295 din prezentul Cod.

    Articolul 350. Termenul contractului de folosire gratuita
                   a bunurilor incheiat intre organizatiile
                   socialiste
    Termenul contractului  de  folosire gratuita a  bunurilor,  incheiat
intre  organizatiile  socialiste, nu trebuie sa depaseasca un  an,  daca
legislatia  Uniunii RSS sau RSS Moldovenesti nu prevede altfel. Daca  un
contract,  care nu poate fi incheiat pe termen mai mare de un an, a fost
incheiat  totusi  pe un termen mai lung, el se considera incheiat pe  un
termen  de  un  an.  Daca un astfel de contract  a  fost  incheiat  fara
aratarea  termenului,  se  aplica partea intiia a  articolului  281  din
prezentul  Cod. Daca nici unul din contractanti n-a declarat, ca renunta
la el, contractul se considera incetat dupa trecerea unui an.

    Articolul 351. Efectele nepunerii la dispozitie a bunurilor in
                   folosinta gratuita de catre o organizatie socialista
    Daca organizatia  socialista care si-a luat prin contract  obligatia
de  a transmite un bun in folosinta gratuita, nu va transmite acest bun,
se  aplica dispozitiile articolului 285 din prezentul Cod. Dar in  acest
caz  celeilalte  parti  i  se restituie numai  daunele  in  legatura  cu
cheltuielile facute de dinsa, cu pierderea sau deteriorarea bunurilor ei.

    Articolul 352. Raspunderea pentru viciile bunurilor,
                   transmise in folosinta gratuita
    Cel ce a transmis  bunuri  in  folosinta  gratuita  raspunde  pentru
viciile  acestor  bunuri, pe care nu le-a declarat intentionat  sau  din
imprudenta grava la transmiterea bunurilor.

    Articolul 353. Transmiterea bunurilor primite in
                   folosinta catre o terta persoana
    Cel ce a primit  bunuri in folosinta gratuita are dreptul sa predeie
aceste  bunuri in folosinta unei terte persoane numai cu  consimtamintul
aceluia care i-a transmis bunurile, si va pamine raspunzator fata de el.

    Articolul 354. Rezilierea inainte de termen a contractului
    Persoana care a transmis bunuri in folosinta gratuita are dreptul sa
ceara  rezilierea inainte de termen a contractului, daca cealalta  parte
nu  foloseste  bunurile in conformitate cu contractul sau cu  destinatia
bunurilor, sau in mod intentionat ori din imprudenta inrautateste starea
bunurilor,  precum si daca cealalta parte, fara consimtamintul ei, a pus
la  dispozitia  unei terte persoane bunurile care iau fost transmise  in
folosinta gratuita.
    Contractul de  folosire gratuita a bunurilor, incheiat fara aratarea
termenului,  poate  fi reziliat la cererea persoanei, la care  a  trecut
dreptul  de  proprietate asupra acestor bunuri (dreptul de  administrare
operativa a lor).

 [Art.354 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 355. Incetarea contractului
    Contractul de  folosire  gratuita a bunurilor, pe  linga  temeiurile
generale  de  stingere a obligatiilor, inceteaza de asemenea in  caz  de
moarte  a cetateanului sau de incetare a existentei persoanei  juridice,
care au participat la contract.

                    CAPITOLUL AL DOUAZECI SI NOUALEA
                              ANTREPRIZA

    Articolul 356. Contractul de antrepriza
    In baza contractului   de  antrepriza  antreprenorul  se  obliga  se
execute,  pe riscul sau, o anumita lucrare din insarcinarea  clientului,
cu   materialul  sau  sau  al  clientului,  iar  acesta  se  obliga   sa
receptioneze si sa plateasca lucrarea executata.
    Regulile cu privire  la unele tipuri de contract de antrepriza intre
organizatii,  precum si regulile cu privire la contractele de antrepriza
pentru  satisfacerea  nevoilor  de trai ale cetatenilor (a  comenzii  in
vederea  prestarii  de  servicii  sociale) se  stabilesc  de  legislatia
Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.

 [Partea 2 art.356 intrpdusa prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 357. Executarea de catre un cetatean a
                   lucrarilor de antrepriza
    Un cetatean poate  sa-si  asume  executarea  unei  lucrari  in  baza
contractului  de antrepriza numai in cazurile, care nu sint interzise de
lege,  si cu conditia, ca aceasta lucrare sa fie executata prin munca sa
persoanala.

    Articolul 358. Devizul
    Pentru executarea lucrarilor, prevazute de contractul de antrepriza,
poate fi intocmit un deviz fix sau aproximativ.
    Daca e necesar   a  se  depasi  considerabil  devizul   aproximativ,
antreprenorul  este obligat sa-l instiinteze din timp despre aceasta  pe
client.  In  cazul acesta clientul are dreptul sa renunte  la  contract,
despagubindu-l   pe  antreprenor  pentru  cheltuielile  suportate.  Daca
antreprenorul nu l-a instiintat pe client despre depasirea devizului, el
e  obligat  sa execute lucrarea, fara a cere  restituirea  cheltuielilor
facute peste cele prevazute de deviz.

    Articolul 359. Executarea lucrarii cu materialul
                   antreprenorului si cu mijloacele lui
    Antreprenorul   este  obligat  se  execute  lucrarea,  prevazuta  in
contract,  cu  materialul  sau  si cu mijloacele sale,  daca  legea  sau
contractul nu prevede altfel.
    Antreprenorul,  care executa lucrarea cu material propriu,  raspunde
pentru calitatea proasta a materialului.

    Articolul 360. Executarea lucrarii cu materialul clientului
    Daca lucrarea  se  executa in intregime sau in parte  cu  materialul
clientului,  antreprenorul  paspunde pentru folosirea gresita a  acestui
material.  Antreprenorul  este obligat sa prezinte clientului o dare  de
seama  asupra  materialului  cheltuit si sa intoarca materialul  care  a
ramas.

    Articolul 361. Obligatia antreprenorului de a pastra
                   bunurile care i s-au incredintat
    Antreprenorul  este  obligat sa ieie toate masurile pentru a asigura
pastrarea  bunurilor, pe care i le-a incrdedintat clientul, si  raspunde
pentru orice omisiune, care a dus la pierderea sau deterioararea acestor
bunuri.

    Articolul 362. Transmiterea catre organizatii a materialelor
                   si utilajelor in baza contractului de antrepriza
    Organizatiile  socialiste  au dreptul sa transmita, in modul  si  in
limitele  stabilite  de  legislatia  Uniunii RSS  si  RSS  Moldovenesti,
materialele  si  utilajele lor intreprinderilor  industriale  socialiste
pentru fabricarea productiei in baza contractului de antrepriza.
    Contractul, incheiat  pe  baza  articolului de fata, pe  linga  alte
conditii,  trebue  sa  prevada  normele  de  cheltuire  a  materialelor,
termenele  intoarcerii  resturilor si deseurilor principale,  precum  si
raspunderea   antreprenorului   pentru   neexecutarea   sau   executarea
necorespunzatoare a acestor obligatii.

    Articolul 363. Riscul peirii fortuite a materialelor
    Riscul peirii  fortuite sau stricarii fortuite a materialelor revine
partii, care a pus la dispozitie materialul.

    Articolul 364. Imprejurarile despre care antreprenorul
                   e obligat sa-l previna pe client
    Antreprenorul   e  obligat  sa-l  previna  din  timp  pe  client  in
urmatoarele cazuri:
    1) cind materialul  primit  de  la client este inutilizabil  sau  de
calitate proasta;
    2) cind respectarea  indicatiilor clientului ameninta trainicia  sau
utilitatea lucrarii, ce urmeaza a fi executata;
    3) cind exista alte imprejurari, ce nu depind de antreprenor si care
ameninta trainicia sau utilitatea lucrarii ce se executa.
    Daca antreprenorul  n-a executat vre-una din obligatiile aratate  in
articolul  de  fata, el raspunde pentru daunele suferite de  client  din
aceasta cauza.

    Articolul 365. Efectele neindeplinirii de catre client a
                   cererilor antreprenorului
    Daca clientul,  desi a fost prevenit din timp si in mod intemeiat de
catre antreprenor, nu va inlocui intr-un termen corespunzator materialul
inutilizabil  sau  de  proasta calitate, nu va  schimba  indicatiile  cu
privire   la   procedeul   executarii  lucrarii  sau  nu   va   inlatura
imprejurarile  de  alta natura, care ameninta trainicia  sau  utilitatea
lucrarii   executate,   antreprenorul  este  in  drept,  iar   in   baza
contractului  incheiat  intre organizatiile socialiste este  obligat  sa
refuze  continuarea  executarii contractului si sa ceara plata  daunelor
suferite din culpa clientului.

    Articolul 366. Obligatia clientului de a receptiona
                   lucrarea executata de antreprenor
    Clientul este   obligat   sa  receptioneze  lucrarea  executata   de
antreprenor  si  s-o  examineze. Daca clientul nu  va  prezenta  imediat
antreprenorului   pretentiile  sale  in  legatura  cu  abaterile  de  la
conditiile  contractului care au inrautatit lucrarea sau in legatura  cu
alte  vicii ale lucrarii, el pierde dreptul sa invoce in  viitor  aceste
abateri de la conditiile contractului sau viciile lucrarii.
    Despre abaterile  de la conditiile contractului si despre alte vicii
ale  lucrarii, care n-au putut fi descoperite la receptionarea obisnuita
a  lucrarii,  clientul  este  obligat sa-l  instiinteze  pe  antreprenor
imediat dupa descoperirea lor.

    Articolul 367. Drepturile clientului in cazul incalcarii
                   contractului de catre antreprenor
    Daca antreprenorul  a incalcat conditiile contractului, fapt care  a
dus  la  inrautatirea  lucrarii  sau la alte  vicii  in  executarea  ei,
clientul  este  in drept sa ceara: fie inlaturarea fara  plata,  intr-un
termen   corespunzator,  a  viciilor  aratate,  fie  despagubiri  pentru
cheltuielile necesare, suportate de client in legatura cu inlaturarea cu
mijloacele  sale  a viciilor lucrarii, daca prin contract  s-a  stipulat
acest  drept al clientului, fie reducerea corespunzatoare a remuneratiei
cuvenite pentru lucrare.
    In cazul cind  lucrarea a fost executata cu incalcari esentiale  ale
contractului  sau daca are alte vicii esentiale, clientul este in  drept
sa ceara rezilierea contractului si despagubiri pentru daunele suferite.

    Articolul 368. Plata remuneratiei cuvenite antreprenorului
    Pentru lucrarea   executata  clientul  este  obligat  sa   plateasca
antreprenorului  remuneratia, dupa ce acesta va preda intreaga  lucrare,
daca legea sau contractul nu prevede altfel.

    Articolul 369. Socotelile dintre parti in cazul peirii obiectului
                   antreprizei sau imposibilitatii de a termina lucrarea
    Daca obiectul  antreprizei a pierit in mod fortuit inainte de  a  fi
predat sau daca terminarea lucrarilor a devenit imposibila, desi partile
nu  sint  in  culpa, antreprenorul nu are dreptul sa  ceara  remuneratie
pentru lucrare.
    Antreprenorul  isi  pastreaza dreptul la remuneratie, daca  obiectul
antreprizei  a  pierit  sau lucrarea n-a putut fi  terminata  din  cauza
viciilor  materialului dat de client, sau din cauza dispozitiilor lui cu
privire   la  procedeul  executarii  lucrarii,  precum  si  daca  peirea
obiectului  antreprizei  sau imposibilitatea de a executa  lucrarea  s-a
produs  dupa  ce  clientul  a fost pus in  intirziere  in  receptionarea
lucrarii,  iar antreprenorul a respectat dispozitiile articolelor 364 si
365 din prezentul Cod.

    Articolul 370. Drepturile clientului in timpul executarii lucrarii
    Daca antreprenorul  nu  incepe la timp executarea  contractului  sau
executa  lucrarea atit de incet, incit devine clar, ca ea nu va putea fi
executata in termen, clientul este in drept sa renunte la contract si sa
ceara repararea daunelor.
    Daca in timpul  executarii  lucrarii va deveni clar, ca ea nu va  fi
executata  in  modul  corespunzator, clientul este in  drept  sa  fixeze
antreprenorului un termen corespunzator pentru inlaturarea viciilor, iar
daca  antreprenorul nu va indeplini aceasta cerere in termenul fixat,  -
sa  renunte la contract si sa ceara despagubiri pentru daunele suferite,
sau  sa  incredinteze unei terte persoane repararea lucrarii  pe  contul
antreprenorului.
    Daca are motive  intemeiate, clientul este in drept oricind, pina la
terminarea  lucrarii,  sa renunte la contract,  platind  antreprenorului
remuneratia  civenita pentru partea executata a lucrarii si  despagubiri
pentru daunele cauzate prin rezilierea contractului, dar scazind suma de
care a profitat antreprenorul in urma rezilierii contractului.

    Articolul 371. Prescriptia in actiunile ce decurg
                   din raspunderea antreprenorului
    Actiunea in legatura  cu incalcarea de catre antreprenor a vre-uneia
din  conditiile contractului, avind ca urmare o inrautatire a  lucrarii,
sau in legatura cu alte vicii ale lucrarii poate fi intentata in curs de
sase  luni din ziua receptionarii lucrarii, iar daca viciile n-au  putut
fi descoperite la receptionarea obisnuita a lucrarii, - in curs de un an
din ziua receptionarii lucrarii.
    Daca una din parti este un cetatean, actiunea in legatura cu viciile
de  constructii  sau  instalatii,   care n-au putut  fi  descoperite  la
receptionarea  obisnuita a lucrarii, poate fi intentata in curs de  trei
ani din ziua receptionarii lucrarii.
    Daca in contractul de antrepriza este prevazut un termen de garantie
si  pretentiile  in  legatura  cu viciile lucrarii  au  fost  prezentate
inauntrul  termenului  de  garantie, termenul de prescriptie  incepe  sa
curga  din  ziua  prezentarii pretentiilor cu privire la vicii,  iar  in
raporturile dintre  organizatiile  socialiste  -  din  ziua descoperirii
viciilor din lucrare.

    Articolul 372. Contractul de deservire curenta a cetatenilor
    Prin contractul  de  deservire  curenta  a  cetatenilor  organizatia
chemata  sa  satisfaca  cerintele curente ale cetatenilor se  obliga  sa
execute  pentru  client  o anumita lucrare, iar clientul  se  obliga  sa
receptioneze aceasta lucrare si sa plateasca pentru executarea ei.
    Contractului   de  deservire  curenta  a  cetatenilor  i  se  aplica
dispozitiile articolelor 359-361, 363-366, 369, 370 din prezentul Cod.
    Pentru diferitele  tipuri   de  deservire  a   cetatenilor  Sovietul
Ministrilor  al  RSS Moldovenesti va aproba contracte-tip  de  deservire
curenta a cetatenilor.
    Orice abatere  de  la  conditiile contractelor-tip,  care  restringe
drepturile clientilor, este nula.

    Articolul 373. Executarea lucrarii in baza contractului
                   de deservire curenta a cetatenilor
    Prin contractul  de  deservire curenta a  cetatenilor  antreprenorul
executa  lucrarea  din materialul sau, iar daca doreste clientul  -  din
materialul acestuia.
    In cazul cind    lucrarea   a   fost   executata   din    materialul
antreprenorului,   costul   materialului  se  plateste   la   incheierea
contractului,   in   intregime   sau   in  parte,   dupa   cum   prevede
contractul-tip.  In  acest caz plata definitiva se va face de client  la
primirea lucrarii executate de antreprenor.
    In cazurile prevazute   de   legislatia   RSS   Moldovenesti   plata
materialelor,  puse  la dispozitie de antreprenor, poate sa se  faca  in
rate  (pe credit). Schimbarea ulterioara a pretului materialului  platit
in rate nu duce la recalcularea pretului.
    Daca lucrarea se executa din materialul clientului, antreprenorul ii
va  elibera  la incheierea contractului o chitanta, in care se va  arata
precis  denumirea  materialului,  cantitatea lui si evaluarea  lui  dupa
invoiala partilor.

    Articolul 374. Drepturile clientului in caz de incalcare esentiala
                   a contractului de deservire curenta a cetatenilor si
                   termenul pentru prezentarea pretentiilor si
                   intentarea actiunii cu privire la viciile lucrarii
     Daca antreprenorul  a incalcat esential conditiile contractului  de
deservire  curenta a cetatenilor sau a ingaduit alte vicii esentiale  in
lucrarea,  executata din materialul clientului, acesta din urma este  in
drept  sa  ceara  fie  confectionarea unui alt obiect  din  material  de
acelasi  fel  si  de  aceasi calitate, fie  rezilierea  contractului  si
repararea daunelor.
    Modul si termenul  prezentarii  pretentiilor cu privire  la  viciile
lucrarii   executate  pe  baza  contractului  de  deservire  curenta   a
cetatenilor   se  determina  conform  regulilor  stabilite  de  Sovietul
Ministrilor al RSS Moldovenesti.
    Actiunea cu privire   la   viciile   lucrarii  executate   pe   baza
contractului  de  deservire curenta a cetatenilor poate fi intentata  in
termen de cel mult sase luni din ziua respingerii pretentiilor, iar daca
pretentiile  n-au  fost prezentate sau este imposibil a se stabili  data
cind  au  fost  prezentate  - in curs de cel mult  sase  luni  din  ziua
expirarii  termenului stabilit pentru prezentarea pretentiilor (partea a
doua a articolului de fata).

    Articolul 375. Plata remuneratiei in baza contractului de
                   deservire curenta a cetatenilor
     Costul lucrarilor,  executate  in  baza  contractului  de deservire
curenta  a cetatenilor, se determina de catalogul de preturi, aprobat in
conformitate   cu  regulile  stabilite   si  se  achita  de  client   in
conformitate   cu   contractul-tip  in  intregime,  fie  la   incheierea
contractului,  fie la primirea de catre client a lucrarii executate, fie
prin  plata  unui  avans  la incheierea contractului,  urmind  ca  plata
definitiva  sa se faca la primirea de catre client a lucrarii  executate
de antreprenor.

 [Art.375 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 376. Efectele neprezentarii clientului pentru
                   primirea lucrarii executate
     Daca clientul nu s-a prezentat pentru a primi obiectul confectionat
potrivit  contractului,  la  comanda in vederea  prestarii  de  servicii
sociale,  atunci in cazul executarii comenzii cu materialul clientului -
dupa  trecerea  a  sase  luni,  iar  in  cazul  executarii  comenzii  cu
materialul antreprenorului - dupa trecerea a trei lunii din ziua in care
conform  contractului,  obiectul  trebuia sa fie predat,  si  dupa  doua
notificari,  facute ulterior clientului, antreprenorul este in drept  sa
vinda  obiectul  in  modul stabilit, iar suma incasata ,  dupa  scaderea
tuturor platilor, ce i se cuvin antreprenorului, s-o verse sub forma  de
depozit la biroul notarial de stat pe numele clientului.

 [Art.376 modificat prin Ucazul 05.07.84]

                       CAPITOLUL AL TREIZECELEA
                  ANTREPRIZA PENTRU CONSTRUCTII CAPITALE

    Articolul 377. Contractul de antrepriza pentru constructii capitale
    In baza contractului   de   antrepriza  pentru  pentru   constructii
capitale organizatia-antreprenor se obliga sa construiasca cu fortele si
mijloacele sale si sa predeie organizatiei-client obiectivul prevazut de
plan, in conformitate cu documentatia de proiect si deviz aprobata si in
termenul  stabilit,  iar  clientul  se  obliga  sa  puna  la  dispozitia
antreprenorului  un santier de constructii, sa-i predeie documentatia de
proiect si deviz aprobata, sa asigure finantarea la timp a lucrarilor de
constructie,  sa receptioneze obiectivele terminate si sa achite  costul
lor.
    Clientul e dator  sa  asigure  constructia cu  utilaje  tehnologice,
energetice,  electrotehnice  si  generale  de uzina,  cu  aparatura,  cu
exceptia   cazurilor  prevazute  in  hotariri  speciale.  Prin  hotariri
speciale  se poate pune in sarcina clientului asigurarea constructiei cu
materiale.

    Articolul 378. Antreprenorul general si subantreprenorul
    Contractul de   antrepriza pentru constructii capitale se incheie de
client  cu  o organizatie de constructii, iar in cazurile si  in  modul,
prevazut  de  Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS, cu doua si mai  multe
organizatii   de  constructii,  care  sint  in  drept  in  calitate   de
antreprenor   general   sa  incredinteze,  pe  baza  unui  contract   de
subantrepriza, efectuarea diferitor complexe de lucrari unor organizatii
specializate  (partea  intiia  a articolului 193 si articolul   224  din
prezentul Cod).

 [Partea 1 art.378 modificata prin Ucazul 31.07.70]

    Contractul pentru  executarea lucrarilor de montare a utilajelor  se
incheie  de  client  fie  cu antreprenorul general,  fie  cu  furnizorul
utilajelor.
    Cu consimtamintul   antreprenorului   general,  contractele   pentru
executarea  lucrarilor  de  montaj si a altor lucrari  speciale  pot  fi
incheiate  de  client cu organizatii de montaj sau cu  alte  organizatii
specializate.

    Articolul 379. Drepturile clientului
    Clientul  exercita controlul si supravegherea tehnica, urmarind daca
volumul,  costul  si  calitatea lucrarilor ce se  executa  corespund  cu
documentatia  de proiect si deviz. El este in drept sa verifice  oricind
mersul  si  calitatea lucrarilor de constructie si de montaj, precum  si
calitatea materialelor folosite , fara insa a se amesteca in activitatea
economica operativa a antreprenoriului.

    Articolul 380. Inlaturarea viciilor din executarea lucrarilor
    Viciile constatate in executarea lucrarilor sau viciile materialelor
folosite  pentru lucrari, care se datoresc culpei antreprenorului (sau a
subantreprenorului),   trebuie  sa  fie  inlaturate  de  antreprenor  pe
socoteala lui.

    Articolul 381. Raspunderea partilor in caz de incalcare a
                   contractului de antrepriza pentru constructii capitale
    In caz de neexecutare sau executare necorespunzatoare a obligatiilor
ce  izvorasc  din contractul de antrepriza pentru  constructii  capitale
partea care raspunde pentru aceasta plateste clauza penala (penalitatile
de  intirziere) stabilita, precum si daunele in legatura cu cheltuielile
facute de cealalta parte, cu pierderea sau deteriorarea bunurilor ei, in
masura in care aceste daune n-au fost acoperite prin clauza penala.
    Clauza penala  (penalitatile de intirziere), platita de  antreprenor
pentru  nerespectarea  termenelor  de executare a unor  lucrari,  va  fi
restituita  antreprenorului in cazul cind toate lucrarile in ansamblu la
obiectuvul dat vor fi executate in termenul prevazut in contract.

    Articolul 382. Regulile cu privire la contractele de
                   antrepriza pentru constructii capitale
    Contractele  de antrepriza pentru constructii capitale se incheie si
se executa in conformitate cu regulile, aprobate de Sovietul Ministrilor
al Uniunii RSS, sau in modul stabilit de el.
    Regulile speciale  cu  privire la contractele de  antrepriza  pentru
constructii  capitale  in  colhozuri  se aproba  in  modul  stabilit  de
Societul Ministrilor al RSS Moldovenesti.

                    CAPITOLUL AL TREIZECI SI UNULEA
                             TRANSPORTUL

    Articolul 383. Contractul de transport
    Pe baza contractului  de  transport  de marfuri  organizatia  pentru
transporturi   (carausul)   se  obliga  sa   transporte   incarcaturile,
incredintate  de  predator, la punctul de destinatie si sa le  elibereze
persoanei imputernicite spre a le primi (destinatarului), iar predatorul
se  obliga  sa  achite  taxa de transport  pentru  incarcaturi,  conform
tarifului stabilit.
    In baza contractului  de  transport de calatori carausul  se  obliga
sa-l  transporte pe calator la punctul de destinatie, iar in cazul  cind
calatorul  a  predat  bagaje  - sa transporte de asemenea,  bagajele  la
punctul  de  destinatie si sa le elibereze persoanei imputernicite a  le
primi;  calatorul  se  obliga  sa plateasca  taxa  de  transport  pentru
calatori,  iar  in  caz  de predare de bagaje -  si  pentru  transportul
bagajelor, conform tarifului stabilit.

    Articolul 384. Conditiile pentru transportul incarcaturilor,
                   calatorilor si bagajelor
    Conditiile pentru    transportul   incarcaturilor,  calatorilor   si
bagajelor  si  raspunderea partilor in legatura cu  aceste  transporturi
sint  reglementate,  in  conformitate  cu Bazele  legislatiei  civile  a
Uniunii  RSS  si  a  republicilor unionale,  prin  statutele  (codurile)
diferitelor tipuri de transport si regulile emise in modul stabilit.

    Articolul 385. Planul transportului de incarcaturi
    Contractul de  transport de incarcaturi ale organizatiilor de  stat,
cooperatiste  si  ale  altor  organizatii obstesti se  incheie  pe  baza
planului de transporturi, obligator pentru ambele parti.
    Incheierea contractelor  de transport de incarcaturi, neprevazute de
plan, se face in modul prevazut de statutele (codurile) de transport.

    Articolul 386. Raspunderea pentru neindeplinirea planului
                   transportului de incarcaturi
    Carausul  sau  predatorul poarta raspundere materiala, daca nu  pune
la  dispozitie  mijloacele de transport, sau nu preda  marfurile  pentru
transport,  sau  nu  respecta alte obligatii, ce decurg  din  planul  de
transport,  precum  si  pentru incalcarile de acelasi fel  in  cazurile,
prevazute de alineatul al doilea al articolului 385 din prezentul Cod.

    Articolul 387. Raspunderea carausului pentru pierderea totala
                   sau partiala a incarcaturilor sau bagajelor si
                   pentru deteriorarea lor
    Carausul raspunde   pentru  pierderea totala sau partiala si  pentru
deteriorarea incarcaturilor si bagajelor primite spre transport, daca nu
va  dovedi,  ca  pierderea  totala sau partiala si  deteriorarea  nu  se
datoresc culpei lui (articolele 222 si 223 din prezentul Cod).
    In statutele  (codurile) de transport pot fi prevazute cazuri,  cind
culpa  carausului  pentru  pierderea  totala  sau  partiala  sau  pentru
deteriorarea incarcaturilor urmeaza sa fie dovedita de destinatar sau de
predator.

    Articolul 388. Termenul pentru transportul incarcaturilor
                   si bagajelor si raspunderea pentru intirziere
    Carausul este   obligat sa transporte incarcaturile sau bagajele  la
punctul  de  destinatie in termenul stabilit de statutele (codurile)  de
transport  sau  de  regulile emise in modul stabilit. Daca  termenul  de
transport  nu este stabilit in statut sau reguli, partile pot fixa acest
termen in contract.
    Carausul este scutit de raspundere pentru intirzierea in transportul
incarcaturilor  sau  bagajelor, daca intirzierea nu se datoreste  culpei
lui.

    Articolul 389. Pretentiile si actiunile ce decurg din
                   transporturi
    Inainte  de a  se  intenta carausului o actiune ce decurge  dintr-un
contract  de  transport  trebuie  in  mod obligator  sa  i  se  prezinte
pretentii.
    Pretentiile pot  fi prezentate in curs de sase luni, iar pretentiile
privitoare  la  plata  amenzilor  si premiilor - in  curs  de  45  zile.
Carausul  este  obligat  sa  examineze pretentiile  prezentate  si  sa-l
instiinteze  pe petitionar despre admiterea sau respingerea lor in  curs
de  trei  luni,  iar  in ceia ce  priveste  pretentiile  referitoare  la
transporturile  efectuate  de  carausi de diferite tipuri pe  baza  unui
singur  document  - in curs de sase luni, si pretentiile referitoare  la
plata amenzii sau premiului - in curs de 45 zile.
    Daca pretentiile  au fost respinse sau raspunsul n-a fost primit  in
termenul  aratat de acest articol, petitionarul are dreptul sa intenteze
o  actiune  in curs de doua luni, socotit din ziua primirii  raspunsului
sau expirarii termenului stabilit pentru raspuns.
    Pentru intentarea  de  catre  caraus  a actiunilor,  ce  decurg  din
transporturi,  impotriva predatorilor, destinatarilor sau calatorilor se
stabileste un termen de sase luni.
    Termenele de   prescriptie  si  regulile  privitoare  la  intentarea
actiunilor   in   litigiile  legate  de  transporturi   in   comunicatii
internationale  sint prevazute de statutele (codurile) de transport  sau
tratatele internationale.

    Articolul 390. Conditiile transportului de incarcaturi,
                   calatori si bagaje cu autovehicule
    Conditiile transportului    de  incarcaturi,  calatori  si   bagaje,
efectuat  cu autovehicule, si raspunderea partilor in legatura cu aceste
transporturi  se determina in conformitate cu prezentul Cod, cu Statutul
transportului  auto  din RSS Moldoveneasca, care se aproba  de  Sovietul
Ministrilor  al  RSS Moldovenesti, si de regulile  pentru  transporturi,
emise in modul stabilit.

    Articolul 391. Raspunderea pentru neindeplinirea planului
                   transportului de incarcaturi cu autovehicule
    Organizatia de   transport  auto  si  predatorul  poarta  raspundere
materiala  pentru neindeplinirea planului transportului de  incarcaturi,
in conformitate cu articolul 386 din prezentul Cod.
    Predatorul, care  n-a predat incarcaturile pentru a fi  transportate
cu autovehicule, va plati organizatiei de transport auto o amenda pentru
toata  cantitatea  de  incarcaturi  nepredata in  raport  cu  planul  de
transporturi  sau  cu comanda unica facuta. Incarcaturile, care au  fost
predate de predator intr-o stare ce nu corespunde regulilor de transport
si  care  n-au fost aduse de el intr-o stare corespunzatoare  in  termen
util, care sa permita expedierea lor la timp, se considera ca nepredate.
    Organizatia de   transport   auto,  care  n-a  pus   la   dispozitia
predatorului  mijloace  de  transport suficiente pentru  transportul  de
incarcaturi prevazut de planul de transporturi, sau pe baza unei comenzi
unice  primite  spre  executare, va plati predatorului o  amenda  pentru
toata   cantitatea   de  incarcaturi  pregatita  pentru   expediere   si
netransportata  in  raport  cu planul sau cu comanda unica.  Punerea  la
dispozitie   a  unor  mijloace  de  transport  necorespunzatoare  pentru
transportarea  incarcaturilor  prevazute  de plan  este  echivalenta  cu
nepunerea la dispozitie a mijloacelor de transport.
    Predatorul si  organizatia de transport auto nu vor raspunde  pentru
neindeplinirea planului de transporturi, daca aceasta se datoreste:
    1) unor fenomene  cu  caracter  de  stihie  (inzapeziri,  inundatii,
incendii si altele);
    2) unei avarii   la  intreprindere,  din  cauza  careia  activitatea
acesteia a incetat pe timp de cel putin trei zile;
    3) unei intreruperi  provizorii sau unor restrictii de transport  de
incarcaturi  pe  anumite  drumuri,  stabilite  potrivit  cu  prevederile
Statutului transporturilor auto din RSS Moldoveneasca.
    Conditiile raspunderii  reciproce a predatorului si organizatiei  de
transporturi  auto  pentru  indeplinirea planului, precum  si  cuantumul
amenzilor,  prevazute  in partile a doua si a treia din  acest  articol,
sint reglementate de Statutul transporturilor auto din RSS Moldoveneasca.

    Articolul 392. Taxa pentru transportul de incarcaturi,
                   calatori si bagaje cu autovehicule
    Taxa pentru transportul   de  incarcaturi,  calatori  si  bagaje  cu
autovehicule,  precum  si pentru executarea de catre intreprinderile  si
organizatiile  de transport auto a operatiilor si serviciilor, legate de
aceste  transporturi, se fixeaza in conformitate cu tarifurile, aprobate
in modul, stabilit de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti.

 [Art.392 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 393. Incarcarea si descarcarea incarcaturilor, care
                   se transporta cu autovehicule
    Incarcarea incarcaturilor  in  autovehicul  se face  cu  fortele  si
mijloacele  predatorului, iar descarcarea lor - cu fortele si mijloacele
destinatorului,  daca  nu prevad altfel regulile speciale  sau  invoiala
incheiata   de   organizatia  de  transport  auto  cu  predatorul   sau,
corespunzator, cu destinatarul.
    Termenele de  incarcare si descarcare a incarcaturilor cu mijloacele
predatorilor    si    destinatarilor   sint   stabilite   de    Statutul
transporturilor auto din RSS Moldoveneasca.
    Pentru stationarea  neproductiva a mijloacelor de transport auto  la
incarcare  si  descarcare peste timpul prevazut, din culpa  predatorului
sau  a destinatarului, precum si pentru stationarea neproductiva in drum
a  mijloacelor  de transporturi auto din culpa predatorului, acesta  din
urma  sau destinatarul va plati organizatiei de transport auto o  amenda
conform tarifului stabilit.

    Articolul 394. Raspunderea organizatiilor de transport
                   auto pentru intirzierea transportului
                   incarcaturilor
    Cuantumul  amenzilor,  aplicate organizatiilor de transport auto  in
legatura  cu intirzierea transportului incarcaturilor sau bagajelor,  se
stabileste  de  Statutul  transportului auto din RSS  Moldoveneasca,  in
functie de durata intirzierii.
    Plata amenzii   de  catre  organizatia  de  transport  auto   pentru
intirzierea  transportului incarcaturilor sau bagajelor n-o scuteste  de
raspunderea   pentru  pierderea  totala  sau  partiala  si  deteriorarea
incarcaturilor sau bagajelor, cauzate de aceasta intirziere.

    Articolul 395. Raspunderea organizatiei de transport auto
                   pentru pierderea totala sau partiala si
                   deteriorarea incarcaturilor
    Pentru  daunele  cauzate in timpul transportului de incarcaturi  sau
bagaje  cu  autovehicule,  carausul (organizatia de transport  auto)  va
plati:
    1) in caz de  pierdere  totala  sau partiala  a  incarcaturilor  sau
bagajelor pierdute total sau in parte;
    2) in cazul deteriorarii incarcaturilor sau bagajelor - diferenta de
valoare;
    3) in caz de pierdere totala a incarcaturilor sau bagajelor, predate
pentru   transport   cu  valoare  declarata,  -  valoarea  declarata   a
incarcaturilor  sau bagajelor, daca nu se va dovedi, ca ea este mai mica
decit cea reala.
    Daca in urma  deteriorarii,  pentru  care  raspunde  organizatia  de
transport  auto,  calitatea  incarcaturilor sau bagajelor  s-a  schimbat
intr-o  astfel  de  masura,  incit  ele nu  mai  pot  fi  folosite  dupa
destinatia  lor directa, destinatarul incarcaturilor sau bagajelor  este
in drept sa refuze primirea si sa ceara despagubiri pentru pierderea lor.
    Daca incarcaturile   sau  bagajele,  pentru  pierderea  totala   sau
partiala  a carora organizatia de transport auto a platit  despagubirile
corespunzatoare,  vor fi folosite mai tirziu, destinatarul  (predatorul)
este  in  drept  se ceara, ca sa i se elibereze aceste  incarcaturi  sau
bagaje,  dar  va  restitui despagubirile primite  pentru  pierderea  lor
totala sau partiala.

    Articolul 396. Incetarea contractului de transport la
                   cererea calatorului
    Calatorul  este  in drept sa renunte la contractul de transport auto
in  comunicatiile interurbane si, restituind biletul inainte de plecarea
autobusului  (taxiului  de marsruta), sa primeasca inapoi banii  platiti
pentru el:
    1) daca plecarea  autobusului  (taxiului) intirzie cu mai mult de  o
ora;
    2) daca autobusul  (taxiul)  e de o clasa inferioara  celeia  pentru
care i s-a vindut calatorului biletul;
    3) in alte cazuri,  prevazute de Statutul transportului auto din RSS
Moldoveneasca.
    Daca calatoria  se  intrerupe  din cauza bolii  sau  unui  accident,
calatorului  i se restituie taxa de transport, proportional cu  distanta
care a mai ramas de parcurs.

    Articolul 397. Raspunderea carausului pentru moartea sau
                   vatamarea sanatatii calatorului
    Raspunderea carausului   pentru  moartea  sau   vatamarea  sanatatii
calatorului   este  reglementata  de  dispozitiile  capitolului  42  din
prezentul Cod, daca legea nu prevede o raspundere sporita.

                     CAPITOLUL AL TREIZECI SI DOILEA
                             EXPEDITIA

    Articolul 398. Contractul de expeditie
    Prin  contractul de expeditie o parte (expeditorul) se obliga, ca pe
contul  celeilalte parti si in numele ei (clientului) sau in numele  sau
propriu  sa  expedieze  incarcaturile,  ce apartin  clientului,  sau  sa
primeasca  incarcaturile sosite la adresa lui, iar clientul se obliga sa
plateasca   o  anumita  remuneratie  pentru  expediere  si  sa  intoarca
cheltuielile  efectuate  de  expeditor  in legatura  cu  expedierea  sau
primirea incarcaturilor.
    Prin contractul  de  expeditie expeditorul poate de  asemenea  sa-si
asume   indeplinirea  unor  acte,  legate  de  expedierea  si   primirea
incarcaturilor (impachetare, marcare, incarcare, descarcare s.a.).
    Contractul de expeditie se incheie in forma scrisa.

    Articolul 399. Partile din contractul de expeditie
    Pot sa-si asume   functii   de  expeditor  numai  organizatiile   si
intreprinderile socialiste, care, potrivit statutelor sau regulamentelor
lor  de  functionare  pot  savirsi operatii de  expeditie  si  camionaj.
Clienti  in baza contractului de expeditie pot fi organizatiile de stat,
cooperatiste si alte organizatii obstesti, precum si cetatenii.

    Articolul 400. Continutul contractului de expeditie
    Drepturile si   obligatiile partilor, modul si termenele de  predare
si de primire a incarcaturilor in baza contractului de expeditie, precum
si cuantumul remuneratiei pentru expeditie sint stabilite prin statutele
(codurile)   de   transport,   cit   si   prin   regulile,   tarifurile,
contractele-tip,  emise  in  modul  stabilit, iar in lipsa  lor  -  prin
invoiala partilor.
    Aprobarea contractelor-tip de expeditie se va face in modul stabilit
de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti.

    Articolul 401. Raspunderea partilor din contractul
                   de expeditie
    Expeditorul raspunde     pentru    executarea   corespunzatoare    a
obligatiilor  ce si le-a asumat in ce priveste deservirea clientului  in
cadrul  contractului  de expeditie si pentru pastrarea bunurilor lui  in
conformitate  cu  articolele 222 si 406 din prezentul Cod, precum si  cu
regulile speciale si statutul tipului de transport corespunzator.
    Expeditorul raspunde  fata  de  client pentru pierderea  totala  sau
partiala  si deteriorarea incarcaturilor de catre caraus numai in cazul,
cind el si-a asumat prin contract aceasta raspundere.

                   CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA
                           DEPOZITUL

    Articolul 402. Contractul de depozit
    Prin  contractul  de  depozit  o parte (depozitarul)  se  obliga  sa
pastreze bunurile, ce iai fost transmise de cealalta parte (deponent) si
sa i le restituie intacte.
    In contractul  de  depozit incheiat intre  organizatiile  socialiste
poate  fi  prevazuta de asemenea obligatia depozitarului de a  primi  in
depozit bunurile, care ii vor fi predate de cealalta parte.
    Depozitul este   un  contract  cu  titlu  gratuit,  daca  legea  sau
contractul nu prevede altfel.

    Articolul 403. Forma contractului de depozit
    Daca valoarea   bunurilor predate este mai mare de o suta de  ruble,
contractul  de  depozit, in care ambele parti sau una din parti este  un
cetatean, trebuie  sa  fie incheiat in forma scrisa  (articolul  48  din
prezentul  Cod),  cu exceptia cazurilor, cind bunurile sint  predate  in
depozit  pe termen scurt la garderoba unei institutii, intreprinderi sau
organizatii  si  cind depozitarul elibereaza o plata cu numar, un  geton
sau un alt semn.
    In caz de litigiu  privind identitatea lucrurilor primite in depozit
cu  lucrurile  pe  care le restituie depozitarul, se  admite  dovada  cu
martori.
    Predarea bunurilor  in  depozit, in caz de imprejurari  exceptionale
(incendiu, inundatie s.a.m.d.), poate fi dovedita cu martori, indiferent
de valoarea bunurilor predate in depozit.

    Articolul 404. Incetarea contractului de depozit la
                   cererea uneia din parti
    Persoana care   a predat bunurile in depozit este in drept sa  ceara
oricind aceste bunuri de la depozitar.
    Daca bunurile  au fost predate in depozit, urmind sa fie  restituite
la cerere, sau cind nu este aratat termenul restituirii lor, depozitarul
este in drept sa renunte oricind la contract, dar este obligat sa acorde
deponentului  un  termen suficient in imprejurarile respective pentru  a
primi inapoi aceste bunuri.

    Articolul 405. Obligatiile depozitarului
    Depozitarul este  obligat   sa ee toate masurile necesare  pentru  a
asigura pastrarea bunurilor care iau fost predate.
    Depozitarul dintr-un  contract  de depozit gratuit,  incheiat  intre
cetateni,  este  obligat  sa ingrijasca de bunul ce i-a fost  predat  in
depozit, ca de propriul sau bun.
    Depozitarul nu  are dreptul sa se serveasca de bunurile ce iau  fost
predate in depozit, daca contractul nu prevede altfel.

    Articolul 406. Raspunderea depozitarului pentru pierderea
                   totala sau partiala a bunurilor si pentru
                   deteriorarea lor
    Organizatia,   pentru  care depozitul constituie unul din  scopurile
activitatii  ei  prevazute  de  statut  (regulament),  este  scutita  de
raspunderea  pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor si  pentru
deteriorarea lor, cauzate de forta majora.
    In cazul cind,  dupa  expirarea  termenului de depozit  prevazut  in
contract  sau  a termenului indicat de depozitar potrivit  dispozitiilor
articolului  404  din prezentul Cod, bunurile n-au fost luate inapoi  de
deponent,  depozitarul  raspunde in viitor pentru pierderea  totala  sau
partiala  a  bunurilor  si pentru deteriorarea lor, numai daca  a  facut
aceasta cu intentie sau din imprudenta grava.

    Articolul 407. Raspunderea depozitarului
    Daca  in lege sau contract nu este prevazuta obligatia depozitarului
de  a  repara  daunele  cauzate prin pierderea totala  sau  partiala  si
deteriorarea bunurilor, depozitarul va plati:
    1) in caz de   pierdere   totala   sau  partiala   a   bunurilor   -
contravaloarea bunurilor pierdute total sau partial;
    2) pentru deterioararea bunurilor - diferenta de valoare.
    Daca la predarea  bunurilor  in depozit s-a facut evaluarea  lor  si
aceasta  evaluare a fost mentionata in contract sau intr-un alt inscris,
eliberat  de depozitar, acesta raspunde in limitele sumei evaluate, daca
nu  se  va  dovedi,  ca valoarea reala a bunurilor  pierdute  total  sau
partial ori deteriorate depaseste aceasta suma.
    Daca in urma   deteriorarii,   pentru  care  raspunde   depozitarul,
calitatea  bunurilor  s-a  schimbat in asa masura, incit ele nu  pot  fi
folosite  dupa vechea lor destinatie, deponentul are dreptul  sa  refuze
primirea lor.

    Articolul 408. Raspunderea pentru pierderea sau deteriorarea
                   bunurilor in hoteluri, camine si in alte
                   organizatii
    Hotelurile, casele   de  odihna,  sanatoriile,  caminele  si    alte
organizatii  asemanatoare  raspund  pentru  pierderea  sau  deteriorarea
bunurilor cetatenilor, care se gasesc in incaperile rezervate lor, chiar
daca  aceste  bunuri,  cu  exceptia banilor, titlurilor  de  valoare  si
bijuteriilor, n-au fost predate special in depozit acestor organizatii.

    Articolul 409. Efectele nerespectarii termenului de
                   primire inapoi a bunurilor
    Deponentul este  obligat,   ca  la expirarea  termenului  aratat  in
articolul 406 din prezentul Cod sa ee inapoi bunurile predate in depozit.
    In cazul cind  deponentul se inlatura sa le ee inapoi,  depozitarul,
daca e un cetatean, este in drept sa ceara prin judecata vinzarea silita
a acestor bunuri potrivit cu dispozitiile Codului de procedura civila al
RSS Moldovenesti pentru executarea hotaririlor judecatoresti.
    Daca depozitarul  este o organizatie socialista, vinzarea  bunurilor
nereclamate se face in modul prevazut de statutul (regulamentul) acestei
organizatii.
    Banii realizati  din vinzarea bunurilor se elibereaza  deponentului,
scazindu-se sumele ce se cuvin depozitarului.

    Articolul 410. Repararea daunelor cauzate depozitarului
    Deponentul  este  obligat  sa repare daunele  cauzate  depozitarului
prin insusirile ascunse ale bunurilor predate, daca depozitarul, primind
bunurile  in  depozit, n-a stiut si nici nu era dator sa stie de  aceste
insusiri.
    Cind depozitul  este  gratuit, deponentul este obligat  sa  intoarca
depozitarului  cheltuielile necesare, facute de acesta pentru a  asigura
pastrarea bunurilor, daca contractul nu prevede altfel.

    Articolul 411. Depozitul bunurilor, determinate in genul lor
    Daca  bunurile predate in depozit sint determinate in contract numai
in genul lor, atunci, in lipsa unei alte invoieli, aceste bunuri trec in
proprietatea  sau in administrarea operativa a depozitarului. In  aceste
cazuri depozitarul este obligat sa restituie deponentului o cantitate de
bunuri  egala  sau  stipulata  de parti, de acelas  gen  si  de  aceiasi
calitate.

    Articolul 412. Depozitul obligator in virtutea legii
    Dispozitiile  articolului 402, ale partii intiia a articolului  404,
ale  articolelor 405-410 din prezentul Cod se aplica si raporturilor  ce
decurg din contractul de depozit, nascute din alte temeiuri prevazute de
lege.

                   CAPITOLUL AL TREIZECI SI PATRULEA
                               MANDATUL

    Articolul 413. Contractul de mandat
    Prin contractul  de  mandat  o parte (mandatar) se  obliga  a   face
anumite acte juridice in numele si pe seama celeilalte parti (mandat).

    Articolul 414. Remuneratia in baza contractului de mandat
    Mandantul este  obligat  sa plateasca mandatarului  o   remuneratie,
daca aceasta e prevazut de lege sau prin contract.

    Articolul 415. Executarea mandatului in conformitate
                   cu indicatiile mandantului
    Mandatarul  este obligat sa execute mandatul primit, in conformitate
cu indicatiile mandantului.
    Mandatarul este  in  drept sa se abata de la aceste indicatii,  daca
imprejurarile  arata, ca aceasta e necesar in interesul mandantului,  si
daca  mandatarul n-a putut sa ceara in prealabil parerea mandantului sau
daca, cerind parerea mandantului, n-a primit la timp raspunsul cuvenit.
    In asemenea caz  mandatarul  este obligat sa  comunice  mandantului,
indata ce aceasta va fi posibil, ce anume abateri a savirsit.

    Articolul 416. Executarea personala a mandatului
                   de catre mandatar
    Mandatarul  este  obligat sa execute personal mandatul ce i s-a dat.
El  are  dreptul  sa transmita obligatia de executare a  mandatului,  in
intrejime  sau  in  parte,  unei alte persoane  (substitut),  daca  este
imputernicit  de catre mandat sa faca aceasta sau daca imprejurarile  il
silesc s-o faca in scopul apararii intereselor mandantului.
    In aceste cazuri   mandatarul   raspunde   numai   pentru   alegerea
substituitului.
    Mandatarul, care  a transmis substituitului obligatia de executare a
mandatului  in  intregime  sau  in parte, este dator  sa  comunice  fara
intirziere  aceasta mandantului. Neindeplinirea acestei obligatii  face,
ca mandatarul sa fie responsabil pentru actele substituitului, ca si cum
ar fi fost ale lui proprii.
    Mandantul are  dreptul  oricind sa inlature pe substituitul ales  de
mandatar.

    Articolul 417. Darea de seama a mandatarului
    Mandatarul este obligat:
    1) sa comunice   mandantului,  la  cererea  acestuia,  toate  datele
privitoare la mersul executarii mandatului;
    2) dupa executarea    mandatului   sa   prezinte   fara   intirziere
mandantului  o dare de seama, alaturind documentele justificative,  daca
aceasta o cere caracterul mandatului;
    3) sa predeie  fara  intirziere  mandantului  tot  ce  a  primit  in
legatura cu executarea mandatului.

    Articolul 418. Obligatiile mandantului
    Mandantul  este  obligat sa primeasca fara intirziere de la mandatar
tot ce a executat acesta in conformitate cu contractul.
    Mandantul este  obligat, de  asemenea, daca  contractul  nu  prevede
altfel:
    1) sa asigure  pe mandatar cu mijloacele necesare pentru  executarea
mandatului;
    2) sa intoarca  mandatarului  cheltuielile necesare,  facute  pentru
executarea mandatului;
    3) dupa executarea mandatului sa plateasca mandatarului remuneratia,
daca aceasta i se cuvine.

    Articolul 419. Incetarea contractului de mandat
    Contractul de   mandat  inceteaza, pe linga temeiurile  generale  de
stingere a obligatiilor, si in urmatoarele cazuri:
    1) anularea lui de catre mandat;
    2) renuntarea mandatarului la mandat;
    3) daca cetateanul, care este parte la contract, a murit sau a  fost
declarat incapabil, cu capacitate de exercitiu restrinsa sau absent fara
veste;
    4) daca una din   parti   este  persoana  juridica  si  aceasta   se
lichideaza.
    Mandantul are  dreptul sa anuleze oricind mandatul, iar mandatarul -
sa  renunte la el oricind. Invoiala de renuntare la aceste drepturi este
nula.
    Daca mandatarul  a  renuntat  la  mandat  in  imprejurari,  in  care
mandantul este lipsit de posibilitatea de a-si asigura altfel interesele
mandatarul  este  obligat  sa  repare  daunele  cauzate  prin  incetarea
contractului.

    Articolul 420. Efectele incetarii contractului executat
                   partial
    Daca  contractul  de mandat a incetat inainte ca mandatul sa fi fost
executat  in intregime, mandantul este obligat sa restituie mandatarului
cheltuielile  facute  in  legatura cu executarea  mandatului,  iar  daca
mandatarului  i  se cuvine o remuneratie, - sa-i plateasca, de asemenea,
remuneratia, proportional cu munca indeplinita de dinsul. Aceasta regula
nu  se  aplica, cind mandatarul a executat mandatul dupa ce a aflat  sau
trebuia sa afle despre incetarea acestuia.

    Articolul 421. Obligatiile mostenitorilor mandatarului
    In  caz de moarte  a mandatarului mostenitorii lui sint obligati  sa
comunice  mandantului incetarea contractului de mandat si sa ee masurile
necesare pentru paza bunurilor mandantului.
    Aceleasi obligatii  le are si lichidatorul persoanei juridice,  care
indeplinea obligatiile de mandatar.
 

                  CAPITOLUL AL TREIZECI SI CINCILEA
                            COMISIONUL

    Articolul 422. Contractul de comision
    Prin contractul  de comision o parte (comisionar) se obliga, ca  din
insarcinarea  celeilalte  parti (comitent) sa incheie, in schimbul  unei
remuneratii,  o conventie sau mai multe conventii in numele sau, dar  pe
seama comitentului.
    Prin contractul  de  comision  pentru vinzarea de  produse  agricole
colhozul  (comitentul) incredinteaza organizatiei cooperatiste de consum
(comisionar)  sa  vinda prisosurile de produse agricole, ramase dupa  ce
colhozul  si-a  indeplinit obligatiile de vinzare a produselor  agricole
catre stat.
    Magazinele de comision incheie contracte de comision pentru vinzarea
in cadrul comertului cu amanuntul atit a unor obiecte noi, cit si a unor
obiecte  uzate, de larg consum si de uz casnic, a unor obiecte de  arta,
de arta aplicata, de anticariat, cu exceptia obiectelor, a caror primire
de catre magazinele de camision este interzisa prin regulile aprobate de
Ministerul  comertului  al  RSS  Moldovenesti, privitoare  la  modul  de
primire si de vinzare a obiectelor de catre magazinele de comision.

    Articolul 423. Forma contractului
    Contractul de comision trebuie sa fie incheiat in forma scrisa.
    Contractul de  comision pentru vinzarea produselor agricole poate fi
incheiat,   eliberindu-se   colhozului  un  bon  de  livrare  de   catre
organizatia cooperatista de consum, care primeste produsele. In contract
(bonul  de  livrare) se arata denumirea produselor, data  primirii  lor,
cine  le-a  predat,  cantitatea si calitatea lor, precum  si  pretul  de
vinzare si termenele de plata.

    Articolul 424. Drepturile si obligatiile comisionarului
                   in conventia incheiata cu o terta persoana
    Prin conventia   incheiata   de  comisionar  cu  o  terta   persoana
dobindeste  drepturi  si  isi asuma obligatii comisionarul,  chiar  daca
comitetul  figureaza  in conventie ori a intrat in raporturi directe  cu
terta persona in legatura cu executarea acestei conventii.

    Articolul 425. Dreptul de proprietate al comitentului
    Bunurile primite  de  comisionar  de la comitent  sau  dobindite  de
comisionar pentru comutent sint proprietatea acestuia din urma.

    Articolul 426. Executarea mandatului de comision
    Comisionarul  este  obligat sa execute mandatul, ce si l-a luat,  in
conditiile cele mai avantajoase pentru comitent.
    Daca comisionarul va incheia o conventie in conditii mai avantajoase
decit   cele   indicate  de  comitent,  intregul  beneficiu  va   reveni
comitentului, daca contractul de comision nu prevede altfel.
    Organizatia cooperatista  de consum, care a primit produse  agricole
de la colhoz pentru vinzarea in comision, are dreptul, daca este nevoita
a  le  vinde in afara razei activitatii sale, sa incheie un contract  de
subcomision cu alta organizatie cooperatista de consum.

    Articolul 427. Abaterea de la indicatiile comitentului
    Comisionarul  are dreptul sa se abata de la indicatiile comitentului
in cazurile, prevazute de articolul 415 din prezentul Cod.
    Comisionarul, care a vindut bunurile cu un pret mai mic decit cel ce
i-a  fost stabilit de comitent, este dator sa-i plateasca  acestuia  din
urma  diferenta, daca nu va dovedi, ca era imposibil de a vinde bunurile
la  pretul  stabilit  si  ca vinzarea la un pret mai mic  l-a  ferit  pe
comitent de pagube si mai mari.
    Daca comisionarul  va  cumpara bunuri la un pret mai mare decit  cel
stabilit de comitent si acesta refuza sa accepte o astfel de cumparatura
comitentul  este  dator s-o declare comisionarului indata dupa  primirea
instiintarii  despre  incheierea conventiei cu terta personala.  In  caz
contrar cumparatura este socotita acceptata de comitent.
    Daca comisionarul  va  comunica, ca plateste el diferenta  de  pret,
comitentul  nu  are  dreptul sa refuze acceptarea  conventiei  incheiate
pentru el.

    Articolul 428. Pretul obiectelor vindute de comisionar
    Pretul  de vinzare  al obiectului primit de magazinul de comision se
stabileste de comitent.

 [Partea 1 art.428 in redactia Legii nr.501 din 15.02.91]

    Pretul de vinzare  a obiectelor de anticariat sau unice, precum si a
lucrarilor  de arta se stabileste de magazinul de comision pe baza  unei
evaluari  speciale, luindu-se in consideratie insusirile individuale  si
valoarea obiectului respectiv.
    Pretul obiectului,  care  n-a  fost vindut in termenul  prevazut  de
reguli,  poate fi redus prin invoiala cu comitentul. Daca, fiind chemat,
comitentul  nu  se  prezinta pentru  reevaluarea  obiectului,  magazinul
reduce  singur  pretul  acestui obiect in conformitate  cu  regulile  in
vigoare.
    Pretul de vinzare  a  prisosurilor de produse agricole,  primite  de
organizatia  cooperatista  de consum de la colhozuri pentru vinzare,  se
stabileste prin invoiala partilor.

    Articolul 429. Executarea de catre comisionar a conventiei
                   incheiate cu o terta persoana
    Comisionarul  trebuie  sa execute toate obligatiile si  sa  exercite
toate  drepturile,  ce decurg din conventia incheiata de el cu  o  terta
persoana.
    Comisionarul  nu raspunde in fata comitentului pentru executarea  de
catre  terta persoana a conventiei incheiate cu aceasta pentru comitent,
cu  exceptia cazurilor, cind comisionarul garanteaza executarea  acestei
conventii (delcredere) de catre terta persoana.
    Daca terta persoana   nu   va   executa   conventia   incheiata   cu
comisionarul,  acesta din urma este obligat sa incunostiinteze de indata
pe comitent, sa adune si sa asigure dovezile necesare.
    Comitentul, instiintat despre neexecutarea de catre terta persoana a
conventiei  incheiate  cu  comisionarul,  are dreptul  sa  ceara  si  sa
transmita  toate  pretentiile, pe care comisionarul le-ar putea  formula
fata de terta persoana in baza conventiei susaratate.

    Articolul 430. Raspunderea comisionarului pentru pierderea
                   totala sau partiala a bunurilor comitentului
                   si pentru deteriorarea lor
    Comisionarul  raspunde fata de comitent pentru pierderea totala  sau
partiala si deteriorarea bunurilor comitentului aflate la el, daca nu va
dovedi,  ca pierderea totala sau partiala si deteriorarea nu se datoresc
culpei lui.
    Daca in momentul primirii de catre comisionar a bunurilor, expediate
de comitent sau trimise comisionarului pentru comitent, se va dovedi, ca
ele  au  deteriorari  sau  vre-o lipsa, ce  pot  fi  observate  printr-o
examinare  exterioara,  precum  si in cazul cind cineva a  cauzat  daune
bunurilor  comitentului  aflate  la  comisionar, acesta  din  urma  este
obligat  sa ee masuri pentru apararea drepturilor comitentului, sa adune
dovezile necesare si sa-l instiinteze fara intirziere pe comitent despre
toate acestea.
    Comisionarul,  care n-a asigurat bunurile comitentului aflate la el,
raspunde  pentru aceasta numai in cazurile, cind comitentul i-a  ordonat
sa  le  asigure  sau daca asigurarea lor este  obligatorie  in  virtutea
legii.

    Articolul 431. Darea de sama a comisionarului
    Dupa  executarea  mandatului comisionarului este obligat sa prezinte
comitentului  o dare de seama si sa-i transmita tot ce a primit in  baza
mandatului  executat,  precum si sa transmita comitentului,  la  cererea
acestuia,  toate  drepturile  fata  de terta  persoana,  ce  decurg  din
conventia incheiata de comisionar cu aceasta terta persona.
    Daca comitentul  are obiectii asupra darii de seama, el este obligat
sa  le  comunice comisionarului in curs de trei luni din  ziua  primirii
acesteia. In caz contrar darea de seama este socotita acceptata, daca nu
exista o alta invoiala.

    Articolul 432. Socotelile dintre parti
    Organizatia  cooperatista  de consum, care a primit produse agricole
pentru  vinzarea  in  comision,  da colhozului  un  avans  in  limitele,
stabilite prin legislatia Uniunii RSS.
    Suma, realizata  din  vinzarea  produselor agricole,  dupa  scaderea
avansului   acordat,   a  remuneratiei  de  comision  stabilite   si   a
cheltuielilor  facute  de  comisionar pentru comitent,  trebuie  sa  fie
platita  colhozului  in  termenele  prevazute  de  contract.  Socotelile
definitive  pentru produsele agricole primite in comision se fac in  cel
mult trei zile dupa vinzarea lor.
    Daca se incheie  un  contract  de subcomision,  darea  avansului  si
socotelile  definitive se fac, dupa cum va gasi de cuviinta colhozul, de
catre comisionar sau subcomisionar.
    In curs de cel  mult trei zile dupa vinzarea obiectului magazinul de
comision,   dupa   ce  scade  remuneratia  ce  i  se  cuvine,   plateste
comitentului banii.

    Articolul 433. Primirea de catre comitent a celor executate
                   in baza mandatului
    Comitentul este obligat:
    1) sa primeasca   de  la  comisionar  tot  ce  a  executat  in  baza
mandatului;
    2) sa examineze  bunurile dobindite pentru el de catre comisionar si
sa-l instiinteze indata despre viciile descoperite in ele;
    3) sa-l elibereze  pe comisionar de obligatiile pe care si le-a luat
fata de terta persoana in legatura cu executarea mandatului.

    Articolul 434. Remuneratia de comision
    Dupa  executarea mandatului comisionarul are dreptul sa primeasca de
la  comitent  o  remuneratie.  Daca comisionarul  a  grantat  executarea
conventiei  de  catre terta persoana, el va primi de la comitent  pentru
aceasta garantie o remuneratie aparte.
    Cvantumul remuneratiei de comision, precum si al remuneratiei pentru
delcredere  se stabileste prin invoiala partilor, daca legea nu  prevede
altfel.
    In toate contractele  de  comision, cu exceptia celor  din  sistemul
comertului  exterior,  este  interzisa stabilirea  unei  remuneratii  de
comision sau a unei remuneratii pentru delcredere sub forma de diferenta
sau  de  anumita  parte a diferentei intre pretul fixat de  comitent  si
pretul mai avantajos, cu care comisionarul va incheia conventia.

    Articolul 435. Restituirea cheltuielilor facute in
                   legatura cu executarea mandatului
    Comitentul este obligat, ca pe linga plata remuneratiei de comision,
si  daca  e  cazul, si a remuneratiei pentru  delcredere,  sa  restituie
comisionarului cheltuielile in legatura cu executarea mandatului.
    Comisionarul  nu  are  dreptul la restituirea  cheltuielilor  pentru
pastrarea bunurilor comitentului aflate la el, daca legea sau contractul
nu prevede altfel.
    Toate cheltuielile  pentru transportarea produselor agricole predate
in  comision  la  locul  de vinzare a lor, aratat in  contract,  cad  in
sarcina comitentului, daca contractul nu prevede altfel.

    Articolul 436. Retinerea de catre comisionar a banilor ce i se cuvin
    Comisionarul  are   dreptul  sa retina banii ce i se cuvin  in  baza
contractului de comision din orice suma incasata de el pentru comitent.

    Articolul 437. Executarea mandatului de catre comisionar
                   dupa moartea comitentului sau dupa incetarea
                   existentei persoanei juridice - comitent
    Daca comitentul moare sau este declarat absent fara veste, incapabil
sau  cu capacitate de exercitiu restrinsa, precum si in cazul  incetarii
existentei  persoanei juridice, care actioneaza in calitate de comitent,
comisionarul  este  obligat sa continuie executarea mandatului ce i  s-a
dat, pina cind nu va primi dispozitiile cuvenite din partea succesorilor
in drepturi sau reprezentantilor comitentului.

    Articolul 438. Renuntarea comisionarului la executarea mandatului
    Comisionarul  nu are  dreptul, daca contractul nu prevede altfel, sa
renunte  la executarea mandatului primit, cu exceptia cazurilor, cind  o
face  din  cauza  imposibilitatii de a executa mandatul  sau  din  cauza
incalcarii de catre comitent a contractului de comision.
    Comisionarul  este  obligat  sa-l  instiinteze in  forma  scrisa  pe
comitent  despre renuntarea sa. Contractul de comision ramine in vigoare
in  curs  de  doua  saptamini  din ziua primirii  de  catre  comitent  a
instiintarii  din  partea  comisionarului ca a  renuntat  la  executarea
mandatului.
    Daca comisionarul  va  renunta la executarea mandatului  primit  din
cauza  incalcarii  contractului  de comision de catre comitent,  el  are
dreptul   sa  ceara  atit  restituirea  cheltuielilor  facute,  cit   si
remuneratia de comision.

    Articolul 439. Dispozitia asupra bunurilor comitentului dupa
                   renuntarea comisionarului la executarea mandatului
    Comitentul,  incunostiintat  despre  renuntarea comisionarului de  a
executa  mandatul, este obligat, ca in curs de o luna din ziua  primirii
declaratiei   de  renuntare  sa  dispuna  asupra  bunurilor  aflate   la
comisionar.
    Aceiasi obligatie   revine   comitentului  si  in   cazul   anularii
mandatului dat comisionarului.
    Daca in termenul  susaratat comitentul nu va face dispozitii  asupra
bunurilor  aflate  la  comisionar,  acesta din urma are  dreptul  sa  le
predeie  in  depozit pe contul comitentului sau, pentru  a-si  indestula
pretentiile  fata de comitent, sa vinda aceste bunuri cu un pret cit mai
convenabil pentru comitent.

Articolul 440 Anularea mandatului de catre comitent
    Daca comitentul  va  anula, in intrejime sau in parte, mandatul  dat
comisionarului,  inainte  ca  comisionarul sa  fi  incheiat  conventiile
respective   cu   tertele  persoane,  el  este  obligat   sa   plateasca
comisionarului  remuneratia  de  comision pentru  conventiile  incheiate
inainte   de  anularea  mandatului,  precum  si  sa-i  restituie   toate
cheltuielile facute de el inainte de anularea mandatului.
    Cetateanul are  dreptul  sa  ceara  oricind  restituirea  obiectului
predat  pentru  vinzare  magazinului de comision si care n-a  fost  inca
vindut,  dar  el  va  plati cheltuielile  pentru  pastrarea  obiectului,
conform tarifurilor existente.

                   CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA
                   GESTIUNEA DE AFACERI FARA MANDAT

    Articolul 441. Dreptul la restituirea cheltuililor facute
                   de o persoana, care actioneaza fara mandat
                   in interesul unei alte persoane
    Persoana  care  actioneaza  in interesul unei alte persoane  fara  a
avea  mandat  din  partea ei, in scopul de a preintimpina  o  paguba  ce
ameninta  interesele  patrimoniale ale acestei persoane, are dreptul  la
restituirea cheltuielilor necesare, facute in legatura cu aceasta.
    Persoana care  a  actionat  fara mandat are dreptul  la  restituirea
cheltuielilor  si  in cazul cind n-a reusit sa pastreze bunurile  si  sa
apere   interesele   altei  persoanei,  cu  toata   utilitatea   actelor
intreprinse si lipsa vre-unei culpe.
    Cheltuielile  ce  urmeaza a fi restituite nu pot in nici un  caz  sa
depaseasca   valoarea  bunurilor,  pentru  a  caror  pastrare  au   fost
intreprinse actele respective.

    Articolul 442. Obligatiile persoanei care actioneaza in
                   interesul alteia fara mandat
    Cel ce actioneaza   in  interesul altuia fara mandat  este  obligat,
indata  ce  va fi posibil, sa comunice aceasta persoanei  interesate  si
pina  la  primirea raspunsului sa nu intreprinda noi acte,  cu  exceptia
cazurilor cind aceasta ar putea cauza daune persoanei interesate.
    Daca nu poate  sa  comunice persoanei interesate, cel ce  actioneaza
fara mandat este obligat sa duca pina la capat cele incepute de el.
    Daca persoana  interesata  va  aproba gestiunea de afaceri,  se  vor
aplica dispozitiile prevazute de articolele 413-421 din prezentul Cod.
    Cel ce actioneaza  in  interesul altuia fara mandat este obligat  sa
prezinte o dare de sama despre actele sale si sa predeie tot ce a primit
persoanei, in interesul careia a actionat.

    Articolul 443. Raspunderea persoanei care actioneaza fara mandat
    Cel ce actioneaza   in interesul altuia fara mandat raspunde fata de
persoana  interesata  pentru daunele cauzate in mod intentionat sau  din
imprudenta grava.
    Daca cel ce actioneaza   fara  mandat  n-a  incunostiintat  persoana
interesata,  desi a putut s-o faca, sau a continuat sa actioneze contrar
indicatiilor acesteia, el va raspunde pentru daunele cauzate.

    Articolul 444. Drepturile si obligatiile ce izvorasc din
                   actele savirsite fara mandat
    Drepturile  si obligatiile ce izvorasc din actele necesare si utile,
savirsite  in interesul unei alte persoane fara mandatul ei, iau nastere
pentru persoana, in interesul careia s-au savirsit aceste acte.

                  CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA
                 INSTRAINAREA UNEI CASE DE LOCUIT CU
                    CONDITIA INTRETINERII PE VEATA

    Articolul 445. Contractul de instrainare a unei case de
                   locuit cu conditia intretinerii pe viata
    In baza contractului  de  instrainare  a  unei  case  de  locuit  cu
conditia  intretinerii pe veata o persoana incapabila de munca din cauza
virstei  sau in legatura cu starea sanatatii (transmitator) transmite in
proprietate  unei  alte  persoane (dobinditor) o casa de  locuit  sau  o
portiune  de casa, in schimbul careia dobinditorul se obliga sa  procure
transmitatorului,  pina  la  moartea acestuia,  asigurare  materiala  in
natura - locuinta, hrana, ingrijire si ajutorul necesar.

    Articolul 446. Forma contractului
    Contractul de   instrainare  a  unei  case  de  locuit  cu  conditia
intretinerii  pe  viata se incheie in aceias forma, ca si contractul  de
vinzare-cumparare a unei case de locuit.

    Articolul 447. Garantarea executarii contractului
    In  timpul vietii  transmitatorului  dobinditorul nu are dreptul  sa
instraineze casa, pe care a primit-o cu conditia intretinerii pe veata.
    Interdictia respectiva  se  inregistreaza la comitetul  executiv  al
Sovietului local de deputati ai norodului.

    Articolul 448. Modificarea sau realizarea contractului la
                   cererea transmitatorului
    Transmitatorul,  in caz  de incalcare a contractului de instainare a
unei  case cu conditia intretinerii pe veata, poate sa intenteze in fata
instantei  judecatoresti o actiune, cerind executarea corespunzatoare  a
contractului sau rezilierea lui.

    Articolul 449. Rezilierea contractului la cererea dobinditorului
    Contractul de   instrainare a unei case cu conditia intretinerii  pe
veata  poate fi reziliat la cererea dobinditorului casei, daca, in  urma
unor imprejurari ce nu depund de el, situatia lui materiala s-a schimbat
in  asa  grad,  incit  el nu este in stare  sa  acorde  transmitatorului
intretinerea  cuvenita,  sau daca transmitatorul si-a recapatat  deplina
capacitate de munca.

    Articolul 450. Efectele rezilierii contractului
    Daca  contractul de instrainare a unei case cu conditia intretinerii
pe   viata  este  reziliat,  casa  ce  restituie  transmitatorului,  dar
cheltuielile  pentru intretinerea acestuia, facute de dobinditor pina la
rezilierea contractului, nu se restituie.

    Articolul 451. Efectele peirii fortuite a casei
    Peirea  fortuita a casei primite de la transmitator nu-l scuteste pe
dobinditor de obligatiile, ce si le-a asumat in baza contractului.

    Articolul 452. Incetarea contractului de instrainare a
                   unei case de locuit cu conditia intretinerii
                   pe viata in caz de moarte a dobinditorului
    In  caz de moarte  a dobinditorului contractul de instrainare a unei
case  cu conditia intretinerii pe viata inceteaza, iar casa se restituie
transmitatorului.

                   CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA
                          ACTIVITATEA COMUNA

    Articolul 453. Contractul de activitate comuna
    In  baza contractului  de  activitate  comuna partile se  obliga  sa
actioneze impreuna pentru atingerea unui scop economic comun, cum ar fi:
constructia   si   exploatarea   unei   intreprinderi   sau   institutii
intercolhoznice  ori de stat-colhoznice (care nu trece in  administrarea
operativa  a  unei  organizatii  - persoana  juridica),  construirea  de
instalatii  si  sisteme ale gospodariei apelor, construirea de  drumuri,
instalatii sportive, scoli, case de nastere, cladiri de locuit s.a.
    Cetatenii pot   incheia contracte de activitate comuna, dar numai in
scopul satisfacerii necesitatilor personale curente.
    Este interzisa  incheierea unor contracte de activitate comuna intre
cetateni si organizatii socialiste.

    Articolul 454. Gestiunea afacerilor comune ale participantilor
                   la contract
    Gestiunea  afacerilor  comune ale participantilor la un contract  de
activitate comuna se face de comun acord.
    Daca participantii la un contract de activitate comuna, in baza unei
invoieli intervenite intre ei, au incredintat conducerea activitatii lor
comune unuia dintr-insii, in sarcina acestuia din urma cade si gestiunea
afacerilor comune ale participantilor la contract.
    Persoana careia  i  s-a incredintat gestiunea afacerilor comune  ale
participantilor  la contractul de activitate comuna, actioneaza in  baza
unei procuri semnate de ceilalti participati la contract.

    Articolul 455. Bunurile comune ale participantilor la contract
    Pentru  atingerea  scopului,  aratat in articolul 453 din  prezentul
Cod, participantii la un contract de activitate comuna isi aduc aportul,
varsind  fiecare o suma de bani ori alte bunuri, sau prestind o  anumita
munca.
    Aportul in bani  sau  alt  aport patrimonial al  participantilor  la
contract,   precum  si  bunurile,  create  sau  dobindite  ca  urmare  a
activitatii comune, constituie proprietatea lor comuna.
    Participantul  la un contract de activitate comuna nu are dreptul sa
dispuna  de  cota sa din bunurile comune fara consimtamintul  celorlalti
participanti la contract.

    Articolul 456. Cheltuielile si pierderile comune ale
                   participantilor la contract
    Modul de acoperire  a   cheltuielilor,  prevazute de  contractul  de
activitate  comuna,  si a pierderilor, nascute ca urmare  a  activitatii
comune, este reglementat prin contract.
    Daca contractul  nu  prevede modul de acoperire a  cheltuielilor  si
pierderilor,   acestea   se   vor  acoperi  din  bunurile   comune   ale
participantilor  la contract, iar sumele care nu ajung se vor  repartiza
intre participantii la contract, proportional cu aportul adus de fiecare
in bunurile comune.

    Articolul 457. Regulile cu privire la unele categorii de
                   activitate comuna
    Unele categorii   de   activitate   comuna  se   reglementeaza,   in
conformitate  cu  prezentul  Cod, in baza unor hotariri  ale  Sovietului
Ministrilor al RSS Moldovenesti.

                   CAPITOLUL AL TREIZECI SI NOULEA
                         ASIGURARILE DE STAT

    Articolul 458. Felurile de asigurare
    Asigurarile  de stat se realizeaza in forma de asigurari obligatorii
sau benevole.

    Articolul 459. Asigurarile obligatorii
    Tipurile asigurarii   abligatorii,   conditiile  si  modul  lor   de
legalizare sint stabilite de Guvern.

 [Alin.1 art.459 in redactia Legii nr.143 din 10.06.94]

    In cadrul asigurarilor  obligatorii  organizatia  de  asigurare,  la
survenirea   evenimentului   prevazut   de  lege   (cazului   asigurat),
despagubeste  pe  asigurat  sau  persoana  careia  ii  apartin  bunurile
asigurate pentru dauna suferita, platindu-i: in caz de pierdere totala a
bunurilor  - suma integrala pentru care e asigurat bunul, iar in caz  de
deteriorare partiala - o cota-parte corespunzatoare din suma asigurarii.
Asiguratul  este obligat sa plateasca ratele de asigurare stabilite prin
contract.
    Unele tipuri  de  asigurare obligatorie de persoane  sint  stabilite
prin acte legislative.

 [Alin.3 art.459 in redactia Legii nr.143 din 10.06.94]

    Articolul 460. Contractul de asigurare benevola
    In  baza contractului de asigurare benevola organizatia de asigurare
se  obliga,  ca la survenirea evenimentului prevazut in contract  (cazul
asigurat):
    1) in asigurarile  de  bunuri - sa-l despagubeasca pe  asigurat  sau
persoana  in  folosul  careia a fost incheiat contractul,  pentru  dauna
suferita  (sa-i plateasca despagubirile de asigurare) in limitele  sumei
prevazute de contract (suma asigurarii), iar in cazul cind bunurile n-au
fost asigurate la intreaga lor valoare - pentru partea corespunzatoare a
daunei suferite, daca regulile de asigurare nu prevad altfel;
    2) in asigurarile  de  persoane  -  sa  plateasca  asiguratului  sau
persoanei,  in folosul careia a fost incheiat contractul suma asigurarii
prevazute  in  contract,  indiferent de sumele ce i se  cuvin  pe  linia
asigurarilor sociale de stat, asistentei sociale si cu titlu de reparare
a daunei.
    Asiguratul se obliga sa plateasca ratele de asigurare stabilite prin
contract.

    Articolul 461. Organizatia de asigurare se subroga in drepturile
                   asiguratului fata de persoana care raspunde pentru
                   dauna cauzata
    Organizatia de   asigurare,   care  a  platit  despagubirea   pentru
asigurari de bunuri  se subroga, in limitele sumei achitate, in dreptul,
pe care-l are asiguratul (sau alta persoana care a primit despagubirea),
de  a  formula  pretentii fata de persoana care  raspunde  pentru  dauna
cauzata.

    Articolul 462. Regulile de asigurare
    Regulile de asigurare   se  aproba  in modul  stabilit  de  Sovietul
Ministrilor al Uniunii RSS.

                      CAPITOLUL AL PATRUZECELEA
                  RAPORTURILE DE PLATI SI DE CREDIT

    Articolul 463. Platile intre organizatii
    Platile in cadrul    obligatiilor  dintre  organizatiile  de   stat,
colhozuri  si  alte  organizatii cooperatiste si  celelalte  organizatii
obstesti se efectueaza pe cale de virament, prin institutiile de credit,
in care organizatiile mentionate isi pastreaza, in conformitate cu legea
mijloacele  lor  banesti.  Modul  si forma de plata  sint  prevazute  de
legislatia Uniunii RSS.
    Platile in numerar  intre  organizatiile de stat, colhozuri si  alte
organizatii cooperatiste si celelalte organizatii obstesti pot fi admise
in cazurile si in limitele stabilite de legislatia Uniunii RSS.

    Articolul 464. Dispozitia de mijloacele banesti, care se pastreaza
                   pe conturile organizatiilor la institutiile de credit
    Organizatiile   dispun  de mijloacele banesti, care se pastreaza  pe
conturile  lor la institutiile de credit, in conformitate cu  destinatia
speciala a acestor mijloace.

 [Partea 2 art.464 abrogata prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87]

    Virarea de mijloace  din  contul pe care o organizatie il are  la  o
institutie  de  credit  se poate face fara  consimtamintul  organizatiei
respective numai in cazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS.
    La indestularea   pretentiilor  se  respecta  ordinea  stabilita  de
legislatia Uniunii RSS.

    Articolul 465. Creditarea organizatiilor
    Creditarea organizatiilor   de  stat,  a  colhozurilor  si  a  altor
organizatii  cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti se face  in
conformitate  cu  planurile  aprobate prin acordarea de  imprumuturi  pe
termen  cu  destinatie speciala de catre Banca de Stat a Uniunii RSS  si
alte banci ale Uniunii RSS in modul stabilit de legislatia Uniunii RSS.
    Creditarea unei  organizatii de catre o alta organizatie, in  natura
sau  in bani, inclusiv darea de avansuri, este admisa numai in  cazurile
prevazute de legislatia Uniunii RSS.
    Conditiile si  modul  de  creditare a unui colhoz de  catre  un  alt
colhoz  sub forma de ajutor in productie se stabilesc de legislatia  RSS
Moldovenesti.

    Articolul 466. Imprumuturile acordate de banca cetatenilor
    Bancile  Uniunii  RSS acorda cetatenilor Uniunii RSS imprumuturi  in
modurile si in cazurile stabilite de legislatia Uniunii RSS.

    Articolul 467. Depunerile facute de cetateni la
                   institutiile de credit
    Cetatenii pot   pastra mijloacele banesti la casele de economii  din
munca  ale  statului  si la alte institutii de credit,  pot  dispune  de
depuneri,  pot  primi  pentru depunerile facute un venit  sub  forma  de
dobinda   sau  de  cistiguri,  pot  efectua  operatii  de  virament,  in
conformitate  cu statutele institutiilor de credit si cu regulile  emise
in modul stabilit.
    Statul garanteaza   secretul   depunerilor,  integritatea   lor   si
eliberarea la prima cerere a depunatorului.
    Modul de dispozitie  asupra depunerilor facute la casele de economii
din  munca ale statului si la alte institutii de credit este  determinat
de  statutele  lor  si de regulile aratate in partea  intiia  a  acestui
articol.

    Articolul 468. Urmarirea depunerilor cetatenilor
    Depunerile facute  de  cetateni la casele de economii din munca  ale
statului  si la Banca de Stat a Uniunii RSS pot fi urmarite pe baza unei
sentinte  sau  unei  hotariri  judecatoresti, prin care  a  fost  admisa
actiunea  civila,  izvorita  dintr-o pricina  penala,  dintr-o  hotarire
judecatoreasca sau dintr-o decizie a judecatorului norodnic pentru plata
pensiei alimentare (daca cel urmarit nu are salariu sau alte bunuri care
pot  fi urmarite) ori pe baza unei hotariri judecatoresti cu privire  la
impartirea unei depuneri, care este proprietate comuna a sotilor.

 [Alin.1 art.468 modificat prin Ucazul nr.4135-XI din 20.02.85]

    Depunerile facute  de cetateni la institutiile de credit  susaratate
pot  fi  confiscate pe baza unei sentinte ramase definitive sau  a  unei
hotariri de confiscare a bunurilor, date in conformitate cu legea.
 

                  CAPITOLUL AL PATRUZECI SI UNULEA
             OBLIGATIILE CE SE NASC DIN PROMISIUNEA PUBLICA
                     DE A ACORDA O RECOMPENSA

    Articolul 469. Obligatiile organizatiei care a anuntat un concurs
    Promisiunea publica   facuta   de  catre  o  organizatie  de   stat,
cooperatista  sau o alta organizatie obsteasca de a acorda o  recompensa
speciala  (premiu) pentru cea mai buna executare a unei anumite  lucrari
(anuntarea   unui  concurs)  obliga  aceasta  organizatie  sa  plateasca
recompensa  promisa  persoanei, a carei lucrare a fost  recunoscuta,  ca
merita   sa   primeasca  recompensa,  in  conformitate   cu   conditiile
concursului.
    Anuntul privitor la concurs trebuie sa contina o expunere a sarcinii
termenul  in  care  trebuie indeplinita,  cuantumul  recompensei,  locul
prezentarii,  modul si data pretuirii comparative a lucrarilor;  anuntul
poate de asemenea, contine si alte conditii ale concursului.
    Concursul poate  fi  anuntat de organizatiile, carora li se  confera
acest drept prin statutele (regulamentele) lor sau de legislatia Uniunii
RSS sau prin hotariri ale Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti.

    Articolul 470. Modificarea conditiilor concursului
    Conditiile concursului  pot fi modificate numai in prima jumatate  a
termenului stabilit pentru prezentarea lucrarilor.
    Modificarea conditiilor   concursului  trebuie  sa  fie   comunicata
participantilor  la  concurs  in  acelasi mod in  care  a  fost  anuntat
concursul.

    Articolul 471. Hotarirea cu privire la plata recompenselor
                   (premiilor)
    Hotarirea cu privire la plata recompensei (premiului) trebuie sa fie
adoptata  si comunicata participantilor la concurs in termenul  prevazut
in anuntul privitor la concurs si in modul aratat in el.

    Articolul 472. Folosirea lucrarilor stiintifice, literare
                   si de arta premiate la concurs
    Daca concursul a fost anuntat pentru o lucrare stiintifica, literara
sau  de  arta,  organizatia  dobindeste dreptul de  a  folosi  lucrarile
premiate  dupa  modul prevazut in anuntul privitor la  concurs.  Autorii
acestor  lucrari  isi pastreaza dreptul de a primi o  recompensa  pentru
lucrarile folosite, daca anuntul privitor la concurs nu prevede altfel.

    Articolul 473. Restituirea lucrarilor prezentate catre
                   participantii la concurs
    Organizatia care  a  anuntat  concursul este obligata  sa  restituie
participantilor   la  concurs  lucrarile  care  n-au  fost  distinse  cu
recompensa (premiu), daca anuntul privitor la concurs nu prevede altfel.

    Articolul 474. Obligatia cetateanului care a promis in mod
                   public o recompensa
    Promisiunea facuta  in  mod  public  de  un cetatean  de  a plati  o
recompensa pentru savirsirea unor acte ingaduite de lege (comunicarea de
informatii  despre  o  persoana absenta fara veste, gasirea  unui  lucru
pierdut  s.a.),  daca a fost facuta in forma scrisa si a fost  adusa  la
cunostinta  publica  prin  presa sau prin afisare de anunturi  s.a.,  il
obliga pe promitator sa plateasca recompensa anuntata.

                     CAPITOLUL AL PATRUZECI SI DOILEA
                    OBLIGATIILE IZVORITE DIN CAUZAREA
                                 DE DAUNE

    Articolul 475. Temeiurile generale ale raspunderii
                   pentru cauzarea de daune
    Dauna cauzata persoanei sau bunurilor unui cetatean, precum si dauna
cauzata  unei  organizatii  trebuie reparata de catre persoana,  care  a
cauzat   dauna,  in  intregime,  cu  exceptia  cazurilor,  prevazute  de
legislatiea Uniunii RSS.

 [Alin.1 art.475 modificat prin Ucazul nr.1093 din 17.06.86]

    Persoana care a cauzat dauna este scutita de obligatia de a o repara
daca dovedeste, ca nu este in culpa.
    Dauna cauzata prin fapte licite nu trebuie sa fie reparata, decit in
cazurile prevazute de lege.

    Articolul 476. Raspunderea organizatiei pentru dauna cauzata
                   din culpa lucrarilor ei
    Organizatia este   obligata  sa  repare  dauna  cauzata  din   culpa
lucratorilor  ei  in timpul indeplinirii indatoriilor lor de  munca  (de
serviciu).

    Articolul 477. Raspunderea pentru dauna, cauzata prin actiuni
                   ilegale ale unor organizatii de stat si obstesti,
                   precum si ale unor persoane cu functii de raspundere
    Dauna, cauzata   unui   cetatean  prin  actiuni  ilegale  ale   unor
organizatii  de stat si obstesti, precum si ale unor persoane cu functii
de   raspundere   in   exercitiul  functiunii  pe   tarimul   conducerii
administrative,  se reapra potrivit cu dispozitiile generale  (articolul
475 si 476 din prezentul Cod), daca legea nu prevede altceva.
    Pentru dauna,   cauzata   organizatiilor  prin   asemenea   actiuni,
raspunderea se isca in modul stabilit de lege.

 [Art.477 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 478. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin actiunile
                   ilicite ale organelor de cercetare penala, de ancheta
                   preliminara, ale procuraturii si ale instantelor
                   judecatoresti
    Prejudiciul cauzat  persoanei fizice sau juridice in urma actiunilor
ilicite  ale organelor de cercetare penala, de ancheta preliminara,  ale
procuraturii  si  ale instantelor judecatoresti se repara de catre  stat
integral,  indiferent de culpa persoanelor cu functii de raspundere  din
organele  de cercetare penala, de ancheta preliminara, ale  procuraturii
si ale instantelor judecatoresti, in modul stabilit de lege.

 [Art.478 in redactia Legii nr.281-XIV din 11.02.99]
 [Art.478 modificata prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 479. Dauna cauzata de o persoana in stare de
                   legitima aparare
    Nu trebuie sa  fie reparata dauna cauzata de o persoana in stare  de
legitima aparare, daca ea n-a depasit limitele acesteia.
    Daca in timpul  apararii  impotriva  unui atac ingust s-a  cauzat  o
dauna  unei terte persoane, dauna trebuie sa fie reparata de cel care  a
savirsit atacul.

    Articolul 480. Dauna cauzata de o persoana in caz de
                   extrema necesitate
     Dauna cauzata de o persoana in caz de extrema necesitate trebuie sa
fie reparata de ea.
     Luind in consideratie  imprejurarile in care a fost cauzata  dauna,
instanta  judecatoreasca poate obliga terta persoana in interesul careia
a actionat cel ce a cauzat dauna s-o repare sau poate scuti de repararea
daunei,  in intregime sau partial, atit pe terta persoana, cit si pe cel
ce a cauzat dauna.

    Articolul 481. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor
                   care n-a implinit cincisprezece ani
    Pentru dauna cauzata de un minor care n-a implinit cincisprezece ani
raspund parintii, infietorii sau tutorele lui, daca ei nu vor dovedi, ca
dauna nu a provenit din culpa lor.
    Daca minorul  care  n-a implinit cincisprezece ani a  cauzat  dauna,
cind  se  afla  sub  supravegherea unei  institutii  de  invatamint,  de
educatie sau curative, acestea raspund pentru dauna, daca nu vor dovedi,
ca ea nu a provenit din culpa lor.

    Articolul 482. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor
                   intre cincisprezece si optsprezece ani
    Minorul intre cincisprezece si optsprezece ani raspunde pentru dauna
cauzata, potrivit regulilor generale prevazute de articolele 475, 480 si
485 din prezentul Cod.
    In cazurile cind  minorul intre cincisprezece si optsprezece ani  nu
are  bunuri sau salariu, suficiente pentru repararea daunei cauzate,  ea
trebuie  sa  fie reparata, pentru partea respectiva, de catre  parintii,
infiitorii  sau curatorul lui, daca acestea nu vor dovedi, ca dauna nu a
provenit din culpa lor. Aceasta obligatie din partea lor inceteaza, cind
cel  ce  a cauzat dauna va ajunje la majorat, precum si in  cazul,  daca
inainte  de  a fi ajuns la majorat el va dobindi bunuri sau va primi  un
salariu, suficient pentru repararea daunei.

    Articolul 483. Raspunderea pentru dauna cauzata de un
                   cetatean declarat incapabil
    Pentru dauna  cauzata  de  un cetatean declarat  incapabil  raspunde
tutorele  lui  sau  organizatia, obligata a-l supraveghea, daca  nu  vor
dovedi, ca dauna s-a produs nu din culpa lor.

    Articolul 484. Raspunderea pentru dauna cauzata de un
                   cetatean, care nu e in stare sa inteleaga
                   insemnatatea faptelor sale
     Un cetatean, care  are capacitatea de exercitiu si care a cauzat  o
dauna,  aflindu-se intr-o stare, cind nu putea sa inteleaga insemnatatea
faptelor  sale sau sa le dirijeze, nu raspunde pentru dauna cauzata.  Nu
va  fi insa scutit de raspundere, daca el insusi e vinovat de faptul, ca
a  ajuns  intr-o  astfel  de  stare in urma  consumului  de  alcool,  de
substante narcotice sau din alta cauza.

    Articolul 485. Raspunderea pentru dauna cauzata de un
                   izvor de pericol sporit
     Organizatiile  si  cetatenii, a caror activitate este legata de  un
pericol   sporit   pentru   lumea   inconjuratoare   (organizatiile   de
transporturi,  intreprinderile  industriale, santierele de  constructii,
posesorii  de automobile s.a.), au obligatia sa repare dauna cauzata  de
isvorul  de  pericol sporit, daca nu vor dovedi, ca dauna s-a produs  ca
urmare a fortei majore sau a intentiei persoanei vatamate.

    Articolul 486. Raspunderea pentru dauna cauzata in
                   comun de mai multe persoane
    Persoanele care  au  cauzat in comun o dauna raspund in mod  solidar
fata de persoanele vatamate.

    Articolul 487. Modurile de reparare a daunei
    In cazul cind  instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi
dau  o  hotarire,  prin  care dispun repararea daunei,  ei  vor  obliga,
corespunzator  cu imprejurarile pricinii, persoana care raspunde  pentru
dauna s-o repare in natura (sa puna la dispozitie un lucru de acelas gen
si de aceias calitate, sa repare lucrul pe care l-a stricat s.a.) sau sa
compenseze in intregime daunele cauzate.

 [Art.487 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

    Articolul 488. Luarea in consideratie a culpei persoanei vatamate
                   si a situatiei materiale a persoanei care a cauzat
                   dauna
    Daca imprudenta   grava   a  persoanei  vatamate  a  contribuit   la
producerea  daunei sau la marirea ei, suma pentru repararea daunei, daca
legea  Uniunii  RSS  nu  prevede altfel, trebuie sa  fie  micsorata  sau
cererea de reparare a daunelor sa fie respinsa, potrivit gradului culpei
persoanei  vatamate (iar cind dauna se datoreste culpei persoanei care a
cauzat-o - si potrivit gradului culpei acesteia).

 [Partea 1 art.488 modificata prin Ucazul 23.05.74]

    Instanta judecatoreasca  poate sa micsoreze cuantumul despagubirilor
pentru  dauna  cauzata  de  un cetatean, tinind seama  de  situatia  lui
materiala.

    Articolul 489. Dreptul de regres fata de persoana care a
                   cauzat dauna
     Persoana care  a  reparat  dauna  cauzata de o  alta  persoana  are
dreptul la o actiune de regres impotriva acesteia, cerind intreaga suma,
pe care a platit-o cu titlu de despagubire, daca legea nu prevede un alt
cuantum.
    Parintii, infietorii,    tutorele    sau   curatorul,   precum    si
organizatiile,  enumerate  in articolele 481 si 483 din  prezentul  Cod,
care  au  reparat dauna cauzata de un minor sau de un cetatean  declarat
incapabil, nu au dreptul de regres impotriva acestuia.

    Articolul 490. Repararea daunei in caz de vatamare a
                   sanatatii
    In caz de schilodire  sau alta vatamare a sanatatii, organizatia sau
cetateanul  care  raspunde pentru dauna are obligatia  se  despagubeasca
persoana vatamata de cistigul, pe care nu l-a realizat in urma pierderii
sau  scaderii capacitatii de munca, precum si de cheltuielile  suportate
in   legatura   cu  vatamarea  sanatatii  (supraalimentare,   protezare,
ingrijire din partea unei alte persoane s.a.).

    Articolul 491. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii
                   si moartea unui cetatean pentru care cel ce a
                   cauzat dauna e obligat sa plateasca rata de
                   asigurare
     Daca un lucrator  a fost schilodit sau a suferit o alta vatamare  a
sanatatii  in  legatura cu indeplinirea indatoririlor sale de munca  (de
serviciu)  din culpa organizatiei sau unui cetatean care au obligatia de
a  achita pentru el ratele de asigurare pe linia asigurarilor sociale de
stat,  persoana, care nu este despagubita integral prin ajutorul  primit
sau  pensia  fixata  dupa  vatamarea sanatatii,  are  dreptul  sa  ceara
organizatiei sau cetateanului mentionati mai sus plata unei  despagubiri
suplimentare  pina  la acoperirea daunei reale. Exceptii de  la  aceasta
regula pot fi stabilite de legislatia Uniunii RSS.
    In caz de incetare   din  viata  a  persoanei  vatamate  dreptul  la
despagubire  il au persoanele incapabile de munca, care erau intretinute
de  decedat,  sau acei care in momentul incetarii din viata a  persoanei
vatamate  aveau  dreptul  sa fie intretinuti de ea,  precum  si  copilul
nascut  dupa  moartea persoanei vatamate. Persoanelor susaratate  li  se
platesc despagubiri egale cu cota-parte din salariul persoanei vatamate,
pe  care  o primeau sau aveau dreptul s-o primeasca pentru  intretinere,
cind traia persoana vatamata.
    Despagubirile se platesc:
    1) minorilor  pina  la  implinirea virstei de saisprezece  ani,  iar
celor ce invata - pina la implinirea virstei de optsprezece ani;
    2) femeilor de  la cincizeci si cinci de ani in sus si barbatilor de
la saizeci de ani in sus - pe tot timpul vietii;
    3) invalizilor - pentru durata invaliditatii;
    4) sotului sau  parintelui  decedatului, indiferent de virsta si  de
capacitate  de  munca,  daca  nu lucreaza, fiind  ocupat  cu  ingrijirea
copiilor,  nepotilor,  fratilor  sau surorilor  decedatului,  care  n-au
implinit opt ani, - pina ce acestea vor implini opt ani.

    Articolul 492. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii
                   si moartea unui cetatean pentru care cel ce a
                   cauzat dauna nu e obligat sa plateasca rate de
                   asigurare
     Daca un cetatean,  care are dreptul la asigurari sociale de stat, a
fost  schilodit sau a suferit o alta vatamare a sanatatii din culpa unei
organizatii  sau a unui cetatean, care n-are obligatia de a plati ratele
de asigurari sociale de stat pentru persoana vatamata, aceasta din urma,
daca nu este integral despagubita prin ajutorul primit sau pensia fixata
in  legatura  cu vatamarea sanatatii, are dreptul sa ceara  organizatiei
sau  cetateanului mentionati mai sus plata unei despagubiri suplimentare
pina  la  acoperirea  daunei  reale, potrivit  regulilor,  prevazute  de
articolele 475, 476 si 485 din prezentul Cod.
    In caz de incetare   din  viata  a  persoanei  vatamate  dreptul  la
despagubire  il au persoanele aratate in partea a doua a articolului 491
din prezentul Cod, in cuantumul prevazut de acesta parte si in termenele
prevazute de partea a treia a aceluias articol.

    Articolul 493. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii
                   si moartea unui cetatean, care nu are dreptul la
                   asigurari sociale
    Daca cetateanul  care a fost schilodit sau a suferit o alta vatamare
a sanatatii nu are dreptul la asigurari sociale de stat, organizatia sau
cetateanul  care raspunde pentru dauna cauzata, are obligatia de a plati
persoanei vatamate cheltuielile legate de refacerea sanatatii, precum si
dauna   provocata  de  pierderea  sau  scaderea  capacitatii  de  munca,
calculata  in raport cu salariul categoriei respective de muncitori  sau
functionari, daca legea nu prevede altfel.
    Daca a fost schilodit sau  a suferit o alta vatamare a sanatatii  un
colhoznic, organizatia sau cetateanul care raspund pentru dauna cauzata,
au  obligatia   de  a plati persoanei vatamate  cheltuielile  legate  de
refacerea  sanatatii,  precum  si  dauna provocata  prin  pierderea  sau
scaderea  capacitatii  de  munca, intr-o proportie egala  cu  veniturile
pierdute  de  persoana  vatamata in urma  neparticiparii  la  gospodaria
obsteasca   a   colhozului  sau  cu  diferenta  dintre   pensia   fixata
colhoznicilor,  pe care o primeste persoana vatamata, si venitul pe care
l-ar avea.
    In caz de incetare   din  viata  a  persoanei  vatamate  dreptul  de
despagubirile  calculate,  in  modul  aratat mai sus,  il  au  cetatenii
enumerati  in  partea  a doua a articolului 491 din  prezentul  Cod,  in
cuantumul  prevazut  de  acesta parte si pentru  perioada  prevazuta  de
partea a treia a aceluias articol.

    Articolul 494. Repararea daunei cauzate prin vatamarea
                   sanatatii unui cetatean caruia nu i s-a
                   acordat ajutor sau pensie
     Daca unui cetatean,  care are dreptul la asugurari sociale de stat,
nu  i s-a acordat ajutor sau pensie in legatura cu schilodirea sau  alta
vatamare  a  sanatatii, organizatia sau cetateanul care  raspund  pentru
dauna cauzata, au obligatia de a repara integral dauna.

    Articolul 495. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii
                   unui cetatean care nu a implinit cincisprezece ani
     In caz de schilodire sau de alta vatamare a sanatatii unui cetatean
care  nu  a  implinit cincisprezece ani si care nu are nici  un  cistig,
organizatia  sau  cetateanul care raspund pentru dauna, au obligatia  sa
plateasca  toate  cheltuielile, legate de refacerea sanatatii  persoanei
vatamate.
    Cind persoana vatamata implineste cincisprezece ani, organizatia sau
cetateanul  care raspund pentru dauna, au obligatia sa repare  persoanei
vatamate dauna legata de pierderea sau scaderea capacitatii ei de munca,
calculat  in  raport cu salariul mediu al unui muncitor necalificat  din
localitatea respectiva.
    Daca in momentul  schilodirii  sau altei vatamari a  sanatatii  sale
cetateanul,  desi n-a implinit cincisprezece ani, avea totusi un cistig,
dauna urmeaza sa-i fie compensata in raport cu cistigul sau, fara, insa,
ca  suma  despagubirilor  sa fie mai mica decit salariul minim  al  unui
muncitor necalificat din localitatea respectiva.
    Dupa inceperea  activitatii de munca, persoana vatamata are dreptul,
daca  a capatat o calificare profesionala, sa ceara ca despagubirea ce i
se  plateste pentru dauna suferita prin scaderea capacitatii de munca in
urma  vatamarii sanatatii sa fie marita, calculata in raport cu salariul
unui lucrator de calificarea lui.

    Articolul 496. Actiunile de regres ale organelor de asigurari
                   sociale de stat sau de asistenta sociala si
                   ale colhozurilor
     Organizatia sau  cetateanul,  care raspund pentru dauna cauzata, au
obligatia,  ca  in  urma  actiunii de regres  din  partea  organelor  de
asigurara sociale de stat sau de asistenta sociala, sa restituie sumele,
platite   cu  titlu  de  ajutor  sau  pensii  persoanelor  enumetare  in
articolele  491 si 492 din prezentul Cod. Aceias actiune de regres poate
fi  intentata  de colhozul, care plateste pensie cetatenilor aratati  in
articolul 493 din prezentul Cod.
    In caz de micsorare  a cuantumului despagubirilor (articolul 488 din
prezentul  Cod) se micsoreaza corespunzator si cuantumul despagubirilor,
care urmeaza sa fie platite in urma actiunii de regres.

    Articolul 497. Schimbarea cuantumului despagubirilor la cererea
                   persoanei vatamate in cazul cind se schimba
                   capacitatea  ei de munca
     Daca in legatura  cu  vatamarea  sanatatii capacitatea de  munca  a
persoanei  vatamate  a  scazut ulterior fata de capacitatea  pe  care  a
avut-o  in  momentul  cind i s-a atribuit despagubirea, sau daca  i  s-a
redus  pensia,  primita pe linia asigurarilor sociale de stat,  persoana
vatamata  are  dreptul sa ceara oricind organizatiei  sau  cetateanului,
care  raspunde  pentru  schilodirea sau alta vatamare  a  sanatatii  ei,
sporirea corespunzatoare a cuantumului despagubirilor.

    Articolul 498. Schimbarea cuantumului despagubirilor
                   la cererea persoanelor care au cauzat dauna
    Organizatia sau  cetateanul,  care  au fost  obligati  sa plateasca
despagubiri  pentru  dauna  legata de scaderea capacitatii  de  munca  a
persoanei  vatamate  in  urma  schilodirii  sau  unei  alte  vatamari  a
sanatatii,  au  dreptul  sa  ceara oricind  scaderea  corespunzatoare  a
cuantumului  despagubirilor,  daca  capacitatea  de  munca  a  persoanei
vatamate  a crescut in comparatie cu aceia, pe care a avut-o in momentul
atribuirii despagubirilor sau, daca s-a marit pensia, pe care o primeste
pe linia asigurarilor sociale de stat.

    Articolul 499. Plata despagubirilor
    Plata  despagubirilor pentru dauna legata de scaderea capacitatii de
munca  a  persoanei vatamate, precum si pentru dauna legata  de  moartea
acesteia, se face in cote lunare.

    Articolul 500. Restituirea cheltuielilor de inmormintare
    In  caz de incetare  din viata a persoanei vatamate, cheltuielile de
inmormintare  se  restituie aceluia, care a facut aceste cheltuieli,  de
catre  organizatia  sau cetateanul, care raspund pentru dauna legata  de
moartea persoanei vatamate.

    Articolul 501. Plata despagubirilor in caz de incetare a
                   existentii persoanei juridice
    In caz de reorganizare  a   persoanei juridice actiunile  bazate  pe
articolele  491-496  din prezentul Cod se intenteaza succesorului ei  in
drepturi.
    In caz de lichidare  a  persoanei juridice actiunile  se  intenteaza
organizatiei  ierarhic superioare sau organizatiei aratate in  hotarirea
de lichidare.
    In caz de reorganizare   a  persoanei  juridice,  obligate  potrivit
regulilor  stabilite,  a plati despagubiri conform articolului  499  din
prezentul  Cod,  plata acestor despagubiri se va face de  succesorul  in
drepturi al persoanei juridice reorganizate.
    In caz de lichidare  a  unei  persoane juridice,  obligate  potrivit
regulilor  stabilite  a  plati despagubiri conform articolului  499  din
prezentul  Cod, sumele respective vor fi capitalizate potrivit regulilor
asigurarilor  de stat si varsate de organizatia de asigurare pentru a fi
achitate in cuantumul si in conditiile stabilite.
    Actiunile prevazute  de  articolele  497 si 498 din  prezentul  Cod,
cu privire la  marirea  sau  scaderea  cuantumului  despagubirilor,  se
intenteaza, in caz de reorganizare a persoanei juridice, succesorului in
drepturi  sau,  respectiv, de catre succesorul in drepturi al  persoanei
juridice, iar in caz de lichidare - organizatiei ierarhic superioare sau
organizatiei  aratate in hotarirea de lichidare sau, respectiv, de catre
aceste organizatii.

    Articolul 502. Suspendarea cursului prescriptiei in
                   actiunile pentru plata despagubirilor
    In  actiunile  pentru  plata  despagubirilor,  legate  de  vatamarea
sanatatii sau de cauzarea mortii, cursul prescriptiei, pe linga cazurile
aratate  in  articolul  81  din prezentul Cod, se suspenda  si  in  urma
cererii  depuse  de  persoanele enumerate de articolele 491 si  492  din
prezentul  Cod,  la organul respectiv pentru a li se acorda  pensie  sau
ajutor,  daca aceasta cerere a fost depusa inainte de acordarea  pensiei
sau ajutorului, sau de respingerea unei asemenea cereri.

                    CAPITOLUL  AL PATRUZECI SI TREILEA
                  OBLIGATIILE CE SE NASC IN URMA ACTELOR
                   DE SALVARE A PROPRIETATII SOCIALISTE

    Articolul 503. Repararea daunei suferite in legatura cu
                   salvarea bunurilor socialiste
    Dauna  suferita  de  un cetatean in legatura cu  salvarea  bunurilor
socialiste  de  primejdia care le ameninta trebuie sa fie compensata  de
organizatia, ale carei bunuri le-a salvat persoana vatamata.
    In ceia ce priveste  repararea  acestor daune se  aplica  respectiv,
dispozitiile  partii intiia a articolului 475, ale articolelor 486, 487,
490, ale partilor a doua si a treia ale articolului 491, ale articolelor
492-495, 497-502 din prezentul Cod.

                    CAPITOLUL AL PATRUZECI SI PATRULEA
                  OBLIGATIILE CE SE NASC DIN DOBINDIREA
                SAU RETINEREA UNOR BUNURI FARA JUST TEMEI

    Articolul 504. Obligatia de a restitui bunurile dobindite
                   sau retinute fara just temei
    Persoana  care fara vre-un temei prevazut de lege sau de conventie a
dobindit  bunuri in paguba unei alte persoane este obligata sa restituie
acesteia din urma bunurile dobindite fara just temei.
    Aceias obligatie  ia  nastere, daca temeiul, in virtutea  caruia  au
fost dobindite bunurile, a disparut ulterior.
    Daca bunurile  dobindite  fara  just temei nu pot fi  restituite  in
natura, trebuie sa fie restituita valoarea lor, determinata pe data cind
au fost dobindite.
    Bunurile dobindite  in  paguba  unei alte persoane nu in  baza  unei
conventii,  ci  in  urma unor acte vadit contrare  intereselor  statului
socialist  si ale societatii, in cazul cind nu sint supuse  confiscarii,
urmeaza sa fie facute venit la stat.
    Persoana, care  a  obtinut bunuri fara just temei, este obligata  de
asemenea,  sa restituie sau sa compenseze toate veniturile, pe care le-a
avut  sau  trebuia sa le aiba din momentul cind a aflat sau  trebuia  sa
afle, ca bunurile au fost dobindite fara just temei.
    Aceste reguli  se aplica si in cazul cind au fost retinute bunuri in
paguba  unei  alte persoane, fara vre-un temei prevazut de lege  sau  de
contract.

    Articolul 505. Cazurile cind bunurile dobindite fara
                   just temei nu pot fi revendicate
    Nu pot fi revendicate ca bunuri dobindite fara just temei:
    1) bunurile predate  in vederea executarii unei obligatii inainte de
termenul de executare;
    2) bunurile predate   in  vederea  executarii  unei  obligatii  dupa
expirarea  termenului de prescriptie in cazurile, cind aceasta executare
este admisa de articolul 85 din prezentul Cod;
    3) onorarul de  autor sau onorarul pentru descoperire, inventie  sau
propunere de rationalizare, platit fara temei sau in virtutea unui temei
ulterior disparut, daca plata s-a facut de organizatie in mod benevol si
cind  nu  exista  o eroare de calcul din partea ei si rea  credinta  din
partea celui care a primit onorarul;
    4) suma platita de prisos pentru repararea unei daune in legatura cu
vatamarea sanatatii  sau cu moartea victimei, daca cel ce a primit  suma
n-a fost de rea credinta.
 
 

                          TITLUL AL PATRULEA
                           DREPTUL DE AUTOR

    Articolul 506. Lucrarile asupra carora se extinde dreptul de autor
    Dreptul  de autor se extinde asupra lucrarilor stiintifice, literare
sau de arta, indiferent de forma, menirea si calitatile lucrarii, precum
si de modul de reproducere a ei.
    Dreptul de autor   se   extinde  asupra  lucrarilor  publicate   sau
nepublicate, dar exprimate intr-o forma obiectiva oarecare, care permite
de  a  reproduce  rezultatul  unei activitati  de  creatie  a  autorului
(manuscris,  desen  tehnic, imajine, exprimare sau executare in  public,
pelicula, inregistrare mecanica sau pe banda de magnitofon s.a.).
    Pot constitui obiect al dreptului de autor:
    lucrarile orale (cuvintari, lectii publice, referate s.a.);
    lucrarile scrise (literare, stiintifice s.a.);
    lucrarile dramatice si muzical-dramatice, precum si cele muzicale cu
text sau fara text;
    traducerile;
    scenariile, planurile de scenariu;
    filmele de cinematograf, filmele de televiziune, emisiunile de radio
si de televiziune;
    lucrarile coreografice   si  pantomimele,  in  privinta  prezentarii
carora exista indicatii, expuse in scris sau in alt mod;
    lucrarile de  pictura, de sculptura, de arhitectura, de arta grafica
si decorativa-aplicata, ilustratiile, desenele, schitele;
    planurile, crochiurile si lucrarile plastice referitoare la stiinta,
tehnica   sau   la  punerea  in  scena  a  unei  opere   dramatice   sau
muzical-dramatice;
    hartile geografice, geologice si alte harti asemanatoare;
    lucrarile fotografice si lucrarile realizare prin procedee analogice
celor fotografice;
    lucrarile exprimate  cu  ajutorul inregistrarii mecanice sau a  unei
alte inregistrari tehnice;
    alte lucrari.

 [Partea 3 art.506 modificata prin Ucazul 23.05.74]

    Dreptul de autor  asupra lucrarilor fotografice si asupra lucrarilor
realizate  prin  procedee analogice celor fotografice va fi  recunoscut,
daca  pe fiecare exemplar al lucrarii vor fi indicate numele  autorului,
locul si data cind a aparut lucrarea.

    Articolul 507. Lucrarile aparute
    Lucrarea  se socoate  aparuta  (publucata),  daca  a  fost  editata,
interpretata  in  public,  aratata  in public, transmisa  la  radio  sau
televiziune   sau  comunicata  prin  alt  mod  unui  cerc  de   persoane
nedeterminat.
    Lucrarea nu se considera aparuta (publicata), daca a fost prezentata
numai  o informatie despre aceasta lucrare cu o expunere a  continutului
acesteia,   iar  in  cazurile  prevazute  de  hotariri  ale   Sovietului
Ministrilor  al  RSS Moldovenesti, daca lucrarea a fost multiplicata  cu
titlu de manuscris.

    Articolul 508. Dreptul de autor asupra lucrarilor aparute
                   pe teritoriul Uniunii RSS
    Dreptul  de autor  asupra unei lucrari aparute pentru prima oara  pe
teritoriul  Uniunii RSS sau neaparute, dar care se gaseste pe teritoriul
Uniunii  RSS intr-o forma obiectiva oarecare, este recunoscut  autorului
si  mostenitorilor  lui,  indiferent de cetatenia lor, precum  si  altor
succesori in drepturi ai autorului.

 [Art.508 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 509. Dreptul de autor asupra lucrarilor
                   publicate in strainatate
    Dreptul  de autor este recunoscut cetatenilor RSS Moldovenesti si ai
celorlalte  republici unionale, ale caror lucrari au aparut pentru prima
oara sau care se afla intr-o forma obiectiva oarecare pe teritoriul unui
stat strain, precum si succesorilor lor in drepturi.
    Pentru alte persoane dreptul de autor la o opera, aparuta prima oara
sau care se afla in vre-o forma obiectiva pe teritoriul unui stat strain
se  recunoaste  in conformitate cu tratatele internationale ale  Uniunii
RSS. In caz de punere la dispozitie a pazei in conformitate cu tratatele
internationale faptul aparitiei operei pe teritoriul unui stat strain se
stabileste conform prevederilor din tratatul international.
    Succesorilor  in  drepturi straini ai unor autori - cetateni ai  RSS
Moldovenesti  sau ai altor republici unionale - dreptul de autor le este
recunoscut  pe  teritoriul  RSS Moldovenesti, daca acest drept  le  este
transmis im modul, prevazut de legislatia Uniunii RSS.

 [Art.509 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 510. Drepturile autorului
    Autorul are dreptul:
    1) la publicarea,  reproducerea si difuzarea in orice mod, permis de
lege  a  lucrarii  sale,  sub  numele  sau,  sub  un  nume  conventional
(preudonim) sau fara indicarea vre-unui nume (anonim);
    2) la inviolabilitatea lucrarii;
    3) la primirea  unui onorar pentru folosirea lucrarii de catre  alte
persoane, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
    Tarifurile onorarului  de autor se stabilesc de Sovietul Ministrilor
al  RSS Moldovenesti, cu exceptia cazurilor, cind legislatia Unuinii RSS
prevede, ca aprobarea acestor tarifuri este de competenta Uniunii RSS.
    In lipsa de tarifuri   aprobate   onorarului  de  autor,   cuantumul
onorarului  cuvenit autorului pentru folosirea lucrarii lui se determina
prin invoiala partilor.
    Modul de transmitere  de catre autor - cetatean al RSS  Moldovenesti
sau  al  unei  alte republici unionale - a  dreptului  pentru  folosirea
lucrarii sale pe teritoriul unui stat strain este stabilit de legislatia
Uniunii RSS.

 [Partea 4 art.510 introdusa prin Ucazul din 23.05.74]

    Articolul 511. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor si a
                   numelui autorului in timpul vietii lui
    Cind lucrarea  se  editeaza,  se interpreteaza in  public  sau  este
folosita  in alt mod, fara consimtamintul autorului, este interzis a  se
introduce vre-o schimbare nici in insasi lucrarea sau in titlul ei, nici
in indicarea numelui autorului si in dedicatia autorului.
    Cind se editeaza  o lucrare, este interzis de asemenea a o insoti cu
ilustratii, prefete, postfete, comentarii sau explicatii de orice natura
fara consimtamintul autorului.
    Consimtamintul  autorului, dat la incheierea contractului de  autor,
nu poate fi revocat in mod unilateral.

 [Partea 3 art.511 introdua prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 512. Ocrotirea drepturilor de autor asupra lucrarilor
                   aparute sub pseudonim sau fara indicarea numelui
    Drepturile  patrimoniale si personale ale autorului lucrarii aparute
sub  un pseudonim sau fara indicarea numelui, atita timp, cit autorul nu
aduce  la  cunostinta  publicului  numele sau  real,  sint  ocrotite  de
organizatia, careia ii revine sarcina de a ocroti drepturile autorilor.

    Articolul 513. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor dupa
                   moartea autorului
    Autorul are dreptul  sa indice, in acelas mod in care este numit  un
executor testamentar (articolul 579 din prezentul Cod), persoana pe care
o  insarcineaza  sa  ocroteasca inviolabilitatea  lucrarilor  sale  dupa
moarte.  Aceasta  persoana  isi exercita imputernicirile in  tot  cursul
vietii sale.
    In lipsa unor  asemenea  indicatii inviolabilitatea lucrarilor  dupa
moartea  autorului  este  ocrotita  de mostenitorii lui,  precum  si  de
organizatiile, carora le revine sarcina de a ocroti drepturile de autor.
Aceste  organizatii  ocrotesc inviolabilitatea lucrarilor si  in  cazul,
cind  nu  exista  mostenitori sau cind dreptul de autor  al  acestora  a
incetat.

    Articolul 514. Dreptul de coautor
    Dreptul  de autor  asupra unei lucrari create prin munca in comun  a
doua  sau  mai  multe  persoane (lucrare colectiva)  apartine  in  comun
coautorilor,   indiferent  daca  o  asemenea  lucrare  formeaza  un  tot
indivizibil sau este alcatuita din parti, fiecare avind de asemenea,  si
o importanta de sinestatatoare.
    Fiecare coautor  isi  pastreaza dreptul sau de autor  asupra  partii
create  de  el  din  lucrarea colectiva si care  are  o  imsemnatate  de
sinestatatoare.
    O parte a lucrarii colective este considerata ca avind o insemnatate
de sinestatatoare, daca poate fi folosita independent de celelalte parti
ale acestei lucrari.
    Raporturile dintre  coautori pot fi determinate prin conventia  lor.
In  lipsa  unei  asemenea  conventii dreptul de  autor  asupra  lucrarii
colective  se exercita de catre toti coautorii in comun, iar onorarul se
repartizeaza  intre ei in modul prevazut de legislatia Uniunii RSS si de
hotaririle Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti.

    Articolul 515. Dreptul de autor asupra lucrarii create in
                   cadrul indeplinirii unei insarcinari de serviciu
    Autorul unei    lucrari,   create   in  cadrul   indeplinirii   unei
insarcinari   de  serviciu  intr-o  organizatie  stiintifica  sau   alta
organizatie, se bucura de dreptul de autor asupra acestei lucrari.
    Modul de folosire de catre organizatie a acestei lucrari si cazurile
in  care  autorului  i  se plateste onorar se  stabilesc  de  legislatia
Uniunii   RSS   si  de  hotariri  ale  Sovietului  Ministrilor  al   RSS
Moldovenesti.

    Articolul 516. Dreptul de autor al persoanelor juridice
    Dreptul de autor este recunoscut persoanelor juridice in cazurile si
in  limitele,  stabilite de legislatia Uniunii RSS si de prezentul  Cod.
Aceste  prevederi  nu  se  extind asupra dobindirii  de  catre  persoane
juridice a dreptului de autor pe baza unui contract.

 [Art.516 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 517. Dreptul de autor al organizatiilor asupra
                   publicatiilor perioadice si altor publicatii
    Organizatiile   care publica singure sau prin intermediul   vre-unei
edituri  culegeri stiintifice, indreptare, dictionare, reviste sau  alte
publicatii  periodice  se  bucura  de dreptul de  autor  asupra  acestor
publicatii luate in ansamblu.
    Autorii lucrarilor  cuprinse  in asemenea publicatii  isi  pastreaza
dreptul de autor asupra lucrarilor lor.

    Articolul 518. Dreptul de autor asupra unui film de
                   cinematograf sau de televiziune
    Dreptul de autor    asupra   unui  film  de  cinematograf   sau   de
televiziune apartine intreprinderii care l-a realizat.
    Dreptul de autor asupra unui film de cinematograf sau de televiziune
turnat de un amator apartine autorului sau coautorilor filmului.
    Autorul scenariului,  compozitorul, regizorul, operatorul principal,
pictorul-scenograf  si  autorii  celorlalte lucrari, care au  intrat  ca
parte  componenta  intr-un film de cinematograf sau de  televiziune,  se
bucura fiecare de dreptul de autor asupra lucrarii sale.

    Articolul 519. Dreptul de autor asupra emisiunilor de
                   radio si televiziune
    Dreptul de autor    asupra  emisiunilor  de  radio  si   televiziune
apartine  organizatiilor  pentru radiodifuziune si televiziune  care  le
transmit,  iar asupra lucrarilor cumpinse in aceste emisiuni - autorilor
lor.

    Articolul 520. Dreptul de autor al alcatuitorilor de culegeri
    Dreptul de autor    asupra   unor  culegeri  de  lucrari,  care   nu
constituie  obiectul unui drept de autor al cuiva, cum ar fi: culegerile
de  legi,  de hotariri judecatoresti si de alte documente  oficiale,  de
opere  folclorice,  ai  caror  autori  nu sint  cunoscuti,  de  acte  si
monumente  vechi  sau  de alte lucrari neocrotite de dreptul  de  autor,
apartine   alcatuitorilor   de  culegeri,  daca  ei  au  prelucrat   sau
sistematizat de sinestatator materialul cuprins in culegere.
    De acelas drept   se   bucura  cetatenii,  care  au   prelucrat   de
sinestatator diferite lucrari de genul mentionat.
    Acest drept nu  impiedica  pe  alti  cetateni  sa  publice  aceleasi
lucrari, daca le-au sistematizat sau prelucrat de sinestatatror.
    Alcatuitorul  unei  culegeri,  care a prelucrat sau  a  sistematizat
lucrarile  cuprinse  in culegere, ce constituie obiectul unui  drept  de
autor  al  cuiva,  se bucura de dreptul de autor  asupra  celegerii,  cu
conditia respectarii dreptului autorilor acestor lucrari.

    Articolul 521. Folosirea lucrarii unui autor de catre
                   alte persoane
    Lucrare  unui autor (inclusiv traducerea intr-o alta limba) poate fi
folosita  de  alte  persoane numai pe baza unui  contract,  incheiat  cu
autorul  sau  cu  succesorii  lui in  drepturi,  cu  exceptia  cazurilor
prevazute de lege.

 [Art.521 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 522. Dreptul de autor al persoanei, care a folosit o
                   lucrare straina pentru crearea unei lucrari noi
    Persoana  care  foloseste,  in cazurile admise de lege, o lucrare  a
unui alt autor sau o lucrare care nu are autor,  pentru a crea o lucrare
noua, se bucura de dreptul de autor asupra lucrarii pe care a creat-o.
    Acest drept nu  impedica  si  alte  persoane  sa  foloseasca  aceias
lucrare pentru crearea unei lucrari noi.

    Articolul 523. Traducerea lucrarii intr-o alta limba
    Traducerea  lucrarii  intr-o alta limba in scopul publicarii ei este
admisa  numai  cu  consimtamintul autorului sau al succesorilor  lui  in
drepturi.
    Organele competente  ale  Uniunii  RSS  pot, in  modul  stabilit  de
legislatia Uniunii RSS, sa permita traducerea lucrarii intr-o alta limba
si   publicarea   acestei   traduceri  cu   respectarea,   in   cazurile
corespunzatoare,  a  conditiilor, prevazute de tratatele  internationale
ale Uniunii RSS.

 [Art.523 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 524. Dreptul de autor al traducatorului
    Traducatorul  se bucura de dreptul de autor asupra traducerii facute
de el.

 [Art.524 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 525. Dreptul autorului la onorar pentru folosirea
                   lucrarii lui intr-o traducere in alta limba
    Autorul originalului    are  dreptul  la  onorar  pentru   folosirea
lucrarii  intr-o traducere in alta limba, in toate cazurile, cu exceptia
celor prevazute de lege.

 [Art.525 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 526. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul
                   autorului si fara plata onorarului de autor
    Se admite, fara  consimtamintul autorului si fara plata  onorarului
de autor, dar cu indicarea obligatorie a numelui de familie al autorului
lucrarii si a sursei:
    1) folosirea  unei  lucrari  straine publicate pentru  crearea  unei
lucrari  noi, de sinestatatoare din punct de vedere creator, in afara de
prelucrarea unei povestiri intr-o opera dramatica sau scenariu si invers
precum si prelucrarea unei opere dramatice in scenariu si invers;
    2) reproducerea in lucrarile stiintifice si critice, in publicatiile
didactice  si politico-educative a unor lucrari stiintifice, literare si
de  arta  publicate  si  a  unor fragmente din  ele.  In  aceste  cazuri
reproducerea sub forma de citate este admisa in limitele, determinate de
scopul  publicatiei,  iar  reproducerea  intr-un alt  mod,  inclusiv  in
culegeri,  este admisa intr-un volum, care nu depaseste in total o coala
de autor din lucrarile unui singur autor;
    3) difuzarea  de informatii in presa periodica, prin filme, radio si
televiziune  cu  privire la lucrarile literare, stiintifice si  de  arta
publicate,   inclusiv  sub  forma  de  adnotari,  referate,   prezentari
bibliografice si sub alte forme documentare-informative;
    4) reproducerea  in filme, prin radio si televiziune a  cuvintarilor
si  rapoartelor  rostite  in public, precum si  a  lucrarilor  literare,
stiintifice  si  de  arta  publicate. Este  considerata  reproducere  si
difuzarea prin radio si televiziune a lucrarilor interpretate in public,
chiar de la locul de interpretare a lor;
    5) retiparirea  in  gazete a unor cuvintari si rapoarte  rostite  in
public,  precum  si  a  lucrarilor literare,  stiintifice  si  de  arta,
publicate in original sau in traducere;
    6) reproducerea  in  orice mod, in afara de copierea  mecanica  prin
contact,  a  lucrarilor  de arta plastica, aflate in  locurile  deschise
pentru  vizitarea  libera de catre public, cu exceptia  expozitiilor  si
muzeelor;
    7) reproducerea   unor  lucrari  tiparite  in  scopuri  stiintifice,
didactice si educative fara capatarea unor beneficii materiale;
    8) editarea cu  caractere de puncte de relief a lucrarilor scoase de
sub tipar pentru orbi.

 [Pct.8 introdus prin Ucazul 03.02.77]
 [Art.526 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 527. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul
                   autorului, dar cu plata onorarului de autor
    Se  admite, fara  consimtamintul autorului, dar cu indicarea numelui
de familie si cu plata onorarului de autor:
    1) executarea  in  public  a unor lucrari aparute, daca insa  nu  se
incaseaza  nici o plata de la spectatori, autorul are dreptul la  onorar
numai   in   cazurile,   stabilite  de  Sovietul  Ministrilor   al   RSS
Moldovenesti;
    2) inregistrarea  pe pelicula, pe placa, pe banda de magnetofon  sau
pe  alt dispozitiv a lucrarilor aparute, in scopul resproducerii lor  in
public sau difuzarii lor, cu exceptia cazurilor de folosire a lucrarilor
la  film,  in  emisiunile  de  radio sau  televiziune  (punctul  "4"  al
articolului 526 din prezentul Cod);
    3) folosirea  de catre un compozitor a lucrarilor literare publicate
pentru  crearea de lucrari muzicale cu text. In asemenea cazuri onorarul
este  platit  autorului textului de catre organizatia, care foloseste  o
astfel de lucrare;
    4) folosirea  unor  lucrari  de arta  plastica,  date  publicitatii,
precum  si  a  unor  lucrari fotografice pentru  fabricarea  de  produse
industriale;  in aceste cazuri indicarea numelui de familie al autorului
nu este obligatorie.

 [Pct.4 modificat prin Ucazul 05.07.84]

    Articolul 528. Folosirea unei lucrari pentru satisfacerea
                   cerintelor personale
    Se  admite, fara  consimtamintul autorului si fara plata  onorarului
de autor, reproducerea sau folosirea in alt mod a unei lucrari publicate
straine in scopul satisfacerii cerintelor personale.

    Articolul 529. Durata dreptului de autor
    Dreptul  de autor  actioneaza  pe tot timpul vietii autorului si  in
curs  de 25 de ani dupa moartea lui, socotind de la 1 ianuarie a anului,
ce urmeaza dupa anul mortii autorului.
    Dreptul de autor  asupra lucrarilor fotografice si asupra lucrarilor
de  arta  aplicata  apartine autorului in curs de 15  ani  din  momentul
aparitiei acestei lucrari prin reproducerea ei.

 [Art.529 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 530. Transmiterea dreptului de autor prin succesiune
    Dreptul  de autor  se transmite prin succesiune. Daca este prevazuta
o durata mai scurta a dreptului de autor, el se transmite mostenitorilor
pentru  o durata egala cu partea termenului neexpirat pina la  incetarea
din veata a autorului.
    Nu trece prin   succesiune  dreptul autorului la nume si dreptul  la
inviolabilitate lucrarii.
    Dupa incetarea  din viata a autorului numele lui si inviolabilitatea
lucrarii  sint  ocrotite  in conformitate cu articolele 511 si  513  din
prezentul Cod.

 [Art.530 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 531. Durata dreptului de autor asupra unei
                   lucrari colective
    Fiecare  din coautori  se bucura de dreptul de autor asupra lucrarii
colective pe tot timpul vietii sale si il transmite prin succesiune.
    Mostenitorii  fiecarui coautor se bucura de dreptul de autor in curs
de  25  ani,  socotind de la 1 ianuarie a anului, ce urmeaza  dupa  anul
mortii autorului.

 [Art.531 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 532. Durata dreptului de autor, care apartine
                   organizatiilor
   Durata dreptului  de autor al organizatiei este nelimitata. In caz de
reorganizare  a ei dreptul de autor ce i-a apartinut trece la succesorul
ei in drepturi, iar in caz de lichidare - la stat.

    Articolul 533. Declararea unor lucrari bun al statului
    Lucrarea  in privinta  careia s-a terminat durata dreptului de autor
poate  fi  declarata bun al statului pe baza unei hotariri a  Sovietului
Ministrilor  al  RSS Moldovenesti. Regulile si conditiile de folosire  a
lucrarilor   declarate   bun  al  statului  se  stabilesc  de   Sovietul
Ministrilor al RSS Moldovenesti.

 [Art.533 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 534. Apararea drepturilor personale nepatrimoniale
                   ale autorului
    In caz de folosire  a   unei  lucrari  straine  fara  a  se  incheia
contract cu autorul sau cu succesorii lui in drepturi (articolul 521 din
prezentul  Cod),  de nerespectare a conditiilor folosirii  unei  lucrari
fara consimtamintul autorului (articolele 526 si 527 din prezentul Cod),
precum si in caz de incalcare a inviolabilitatii lucrarii (articolul 511
din  prezentul  Cod) sau a altor drepturi personale  nepatrimoniale  ale
autorului,  autorul,  iar  dupa moartea lui, mostenitorii  si  celelalte
persoane  aratate in articolul 513 din prezentul Cod au dreptul sa ceara
restabilirea  dreptului incalcat (introducerea indreptarilor respective,
publicarea  in  presa sau prin alte mijloace a unei  instiintari  despre
incalcarea  savirsita)  sau  interzicerea de a se publica  lucrarea  sau
incetarea difuzarii ei.

 [Art.534 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 535. Apararea drepturilor patrimoniale ale autorului
                   in cazurile de incalcare a dreptului sau de autor
    Daca prin incalcarea  dreptului  de autor s-au cauzat autorului  sau
succesorilor  lui  in drepturi daune (articolul 215 din prezentul  Cod),
autorul  sau  succesorul lui in drepturi are dreptul sa ceara  repararea
daunelor, indiferent de prevederile articolului 534 din prezentul Cod.

 [Art.535 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 536. Rascumpararea dreptului de autor de catre stat
    Dreptul de autor   asupra  editarii,  interpretarii  in  public   si
folosirii  in alt mod a unei lucrari poate fi rascumparat de catre stat,
pe  cale  silita,  de la autor sau de la mostenitorii lui in  baza  unei
hotariri  speciale,  adoptate  pentru  fiecare caz  in  parte  de  catre
Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti.
    Modul si conditiile  de folosire a acestor lucrari, dreptul de autor
asupra  carora a fost rascumparat, se stabileste de Sovietul Ministrilor
al RCC Moldovenesti.

    Articolul 537. Contractul de autor si tipurile lui
    In scopul folosirii  lucrarii  sale  autorul sau succesorul  lui  in
drepturi are dreptul sa incheie cu organizatia respectiva un contract de
autor.
    Contractele de autor pot fi de doua tipuri:
    contractul de  autor  cu  privire la  transmiterea  lucrarii  pentru
folosirea ei;
    contractul de autor pentru licenta.
    In baza contractului  de  autor cu privire la transmiterea  lucrarii
pentru folosirea ei, autorul sau succesorul lui in drepturi transmit sau
autorul  se  obliga sa creeze si sa transmita organizatiei  in  termenul
fixat  de contract lucrarea sa pentru a fi folosita in modul prevazut de
contract,  iar organizatia se obliga sa realizeze sau sa inceapa aceasta
folosire in termenul fixat de contract (articolul 544 din prezentul Cod)
precum  si  sa plateasca autorului sau succesorului lui in  drepturi  un
onorar, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
    In baza contractului  de autor pentru licenta autorul sau succesorul
lui  in  drepturi  acorda  orgnizatiei dreptul  de  a  folosi  lucrarea,
inclusiv prin traducerea ei intr-o alta limba sau prin prefacerea ei, in
limitele  prevazute  de contract si pe termenul fixat de  contract,  iar
organizatia  se  obliga sa plateasca un onorar pentru acordarea  acestui
drept  sau  pentru folosirea lucrarii in forma, prevazuta  de  contract,
daca  legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti nu prevede altfel sau
daca partile nu au convenit altfel.

 [Art.537 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 538. Tipurile de contracte de autor cu privire la
                   transmiterea lucrarii pentru folosirea ei
    Se considera  contracte de autor cu privire la transmiterea lucrarii
pentru folosirea ei:
    contractul de  editare  sau de reeditare a unei lucrari in  original
(contract de editare);
    contractul de  pastrare  si multiplicare a unor lucrari  stiintifice
manuscrise   cu   caracter  special  ingust  (contract  de  depunere   a
manuscrisului);
    contractul de  interpretare  in  public a unei  lucrari  nepublicate
(contract  de  punere  in scena); contractul de punere  in  scena,  care
prevede  plata unui onorar unic, poate fi incheiat de catre autor pentru
aceias lucrare numai cu o singura organizatie;
    contractul de  folosire  a unei lucrari nepublicate in  cadrul  unui
film  de cinematograf sau de televiziune (contract de scenariu), sau  in
cadrul unei emisiuni de radio sau de televiziune;
    contractul de  creare  a  unei lucrari de arta  plastica  in  scopul
expunerii ei in public (contract de comanda artistica);
    contractul de  folosire  in  industrie a  unei  lucrari  decorative-
aplicate, care nu a fost publicata;
    alte contracte  de transmitere a unei lucrari literare,  stiintifice
sau de arta pentru a fi folosite intr-un alt mod.

 [Art.538 modificat prin Ucazul 05.07.84]
 [Art.538 modificat prin Ucazul 23.05.74]

    Articolul 539. Formele contractului de autor
    Contractul de autor trebuie sa fie incheiat in forma scrisa.
    Forma scrisa  nu  este obligatorie pentru contractul de publicare  a
lucrarii intr-o publicatie periodica sau intr-un dictionar enciclopedic.

    Articolul 540. Contractele-tip de autor
    Contractele-tip   de   autor  se  aproba  in  urma  coordonarii   cu
departamentele  si uniunile de creatie interesate, in modul stabilit  de
Sovietul  Ministrilor  al RSS Moldovenesti, cu exceptia cazurilor,  cind
legislatia  Uniunii  RSS da in competenta Uniunii RSS aprobarea  acestor
contracte.

 [Partea 1 art.540 modificata prin Ucazul din 23.05.74]

    Contractul de   autor   poate  cuprinde  conditii,  neprevazute   in
contractul-tip.   Daca  conditiile  contractului  incheiat  cu   autorul
inrautatesc  situatia  acestuia in comparatie cu situatia  stabilita  de
lege sau de contractul-tip, ele sint nule si se inlocuiesc cu conditiile
stabilite de lege sau de contractul-tip.

    Articolul 541. Cuantumul onorarului autorului in baza
                   contractului de autor
    Cuantumul onorarului,  ce urmeaza a se plati in baza contractului de
autor,  se  stabileste prin invoiala partilor, in  limitele  tarifurilor
aprobate,  daca  asemenea tarifuri exista (articolul 510  din  prezentul
Cod).

    Articolul 542. Predarea si aprobarea lucrarii
    In baza contractului  de  autor cu privire la transmiterea  lucrarii
pentru  folosirea  ei autorul este obligat sa execute lucrarea ce i  s-a
comandat  in  conformitate  cu conditiile contractului si sa  o  predeie
organizatiei in termenul fixat prin contract si in modul cuvenit.

 [Partea 1 art.542 modificata prin Ucazul din 23.05.74]

    Organizatia este  obligata  sa-l instiinteze in scris pe  autor,  in
cursul termenului fixat de contract, ca lucrarea ce i s-a predat in baza
contractului  de autor a fost aprobata sau ca ea a fost respinsa  pentru
motivele  prevazute de contract, sau ca este necesar sa se introduca  in
lucrare  indreptari, in limitele conditiilor din contract,  indicindu-se
precis   esenta   acestor  indreptari.  Daca  in  termenul  fixat   prin
contractul-tip  autorului  nu  i  s-a trimis o  instiintare  scrisa,  se
considera, ca lucrarea a fost aprobata de organizatie.

    Articolul 543. Restrictia in ce priveste folosirea de catre
                   terte persoane a lucrarii, pentru care s-a
                   incheiat un contract
    In baza contractului  de  autor cu privire la transmiterea  lucrarii
pentru   folosirea  ei,  autorul  nu  are  dreptul  sa  transmita   fara
consimtamintul  scris  al celeilalte parti unor terte persoane  lucrarea
aratata  in contract sau o parte a ei, pentru a fi folosita intr-un  mod
identic  cu  cel care este stipulat in contract, cu  exceptia  cazurilor
prevazute  de  contractele-tip. Termenul acestei restrictii  se  fixeaza
prin  contractele-tip,  dar nu poate depasi trei ani din ziua  aprobarii
lucrarii  de  catre  organizatie. In contractele-tip  pot  fi  prevazute
cazuri,  cind  autorul nu are dreptul sa transmita lucrarea pentru a  fi
folosita si in alte moduri, decit cele stipulate in contract.

 [Art.543 modificat prin Ucazul din 23.05.74]

    Articolul 544. Obligatia organizatiei de a folosi lucrarea
    In baza contractului  de  autor cu privire la transmiterea  lucrarii
pentru  folosirea  ei  organizatia  este obligata sa  realizeze  sau  sa
inceapa folosirea lucrarii in modul si in termenul prevazut de contract,
termen  ce nu poate depasi doi ani din ziua, cind organizatia a  aprobat
lucrarea.  Aceasta  obligatie nu se extinde asupra organizatiei, care  a
incheiat un contract de scenariu sau un contract de comanda artistica.

 [Partea 1 art.544 modificata prin Ucazul din 23.05.74]

    Contractele-tip  pot  sa prevada termene maximale mai  scurte  decit
cele  prevazute  in prezentul articol, potrivit volumului lucrarilor  si
caracterului folosirii lor.

    Articolul 545. Raspunderea autorului pentru incalcarea
                   contractului
    Autorul este  obligat  sa  restituie onorarul de  autor,  primit  in
conformitate  cu  contractul cu privire la transmiterea lucrarii  pentru
folosirea  ei,  daca  organizatia  a reziliat contractul  din  cauza  ca
autorul,  din  culpa  sa, nu i-a predat lucrarea in  termenul  fixat  de
contract;  nu a executat lucrarea comandata in coformitate cu conditiile
contractului  sau  a  executat-o  in mod neconstiincios;  a  refuzat  sa
introduca  rectificarile  ce  i  s-au propus in  modul  si  in  limitele
prevazute  de  contract;  a  incalcat obligatia de  a  executa  personal
lucrarea sau a incalcat prevederile articolului 543 din prezentul Cod.

 [Partea 1 art.545 modificata prin Ucazul din 23.05.74]

    Daca organizatia  a  respins  lucrarea pentru  motive  prevazute  de
contract (articolul 542 din prezentul Cod) si nu a dovedit prin judecata
neconstiinciozitatea autorului in executarea lucrarii comandate, autorul
isi  pastreaza  in  intrejime sau in parte, in limitele  determinate  de
contractul-tip,  onorarul primit in baza contractului. Aceasta parte  nu
poate   fi  mai  mica  de  douazeci  si  cinci  la  suta  din   valoarea
contractului.

    Articolul 546. Raspunderea organizatiei pentru incalcarea
                   contractului
    Daca organizatia  nu va realiza sau nu va incepe folosirea  lucrarii
aprobate   de  ea  in  termenul  fixat  de  contractul  cu  privire   la
transmiterea  lucrarii pentru folosirea ei (articolul 544 din  prezentul
Cod),  ea este obligata, la cererea autorului, sa plateasca in intregime
onorarul  convenit.  In acest caz autorul are dreptul, de  asemenea,  sa
renunte  la  contract si sa ceara restituirea exemplarelor lucrarii,  pe
care  le-a predat in coformitate cu contractul. Organizatia este scutita
de  obligatia  de a plati autorului partea din onorar, pe care el ar  fi
trebuit s-o primeasca dupa inceperea folosirii lucrarii, daca va dovedi,
ca  nu a putut folosi lucrarea, din cauza unor imprejurari ce  depindeau
de autor.

 [Art.546 modificat prin Ucazul din 23.05.74]

    Articolul 547. Transmiterea dreptului de proprietate asupra
                   lucrarii de arta plastica, create la comanda
    Lucrarea de arta  plastica, creata la comanda, trece in proprietatea
clientului, daca contractul nu prevede altfel. Autorul pastreaza dreptul
de autor asupra acestei lucrari.
    Proprietarul lucrarii are dreptul s-o prezinte la expozitii publice,
fara sa-i plateasca autorului un onorar suplimentar.

    Articolul 548. Ocrotirea intereselor cetateanului redat
                   intr-o lucrare de arta plastica
    Publicarea, reproducerea si difuzarea unei lucrari de arta plastica,
in  care este redata o alta persoana, se admite numai cu  consimtamintul
celui  redat,  iar dupa moartea lui - cu consimtamintul copiilor  si  al
sotului  supravetuitor.  Un asemenea consimtamint nu este necesar,  daca
aceasta  se  face in interesul statului sau in interes obstesc sau  daca
persoana redata a pozat autorului in schimbul unei plati.

    Articolul 549. Modul de folosire a planurilor arhitecturale,
                   ingineresti si a altor planuri tehnice,
                   executate la comanda
    Planurile arhitecturale,  ingineresti  si  alte planuri,  schite  si
desene  tehnice, executate la comanda, pot fi folosite de clienti pentru
necesitatile  lor, pot fi transmise de ei pentru a fi folosite de  terte
persoane  sau  reproduse in presa fara sa li se plateasca  autorilor  un
onorar suplimentar.

    Articolul 550. Contractul de autor pentru licenta cu privire la
                   acordarea  dreptului de a folosi o lucrare prin
                   traducerea  ei  intr-o  alta  limba  sau  prin
                   prefacerea ei
    Conditiile contractului  de  autor  pentru  licenta  cu  privire  la
acordarea dreptului de a folosi o lucrare prin traducerea ei intr-o alta
limba  sau prin prefacerea ei intr-o lucrare de alt gen (a unei  lucrari
narative intr-o lucrare dramatica sau intr-un scenariu ori invers s.a.),
sint   stabilite  de  catre  parti  la  incheierea  contractului,   daca
legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti nu prevede altfel.

 [Art.550 modificat prin Ucazul din 23.05.74]
 
 

                           TITLUL AL CINCICILEA
                   DREPTUL ASUPRA UNEI DESCOPERIRI
 

    Articolul 551. Drepturile autorului unei descoperiri
    Autorul unei  descoperiri  are dreptul sa ceara sa i se  recunoascra
calitatea  de  autor  si prioritatea in descoperire,  atestate  printr-o
diploma,  ce  se  elibereaza  in  cazurile si  in  modul,  prevazute  de
Regulamentul  cu  privire  la  descoperiri,  inventii  si  propuneri  de
rationalizare, aprobat de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS.
    Autorul descoperirii are dreptul la un onorar, care i se plateste in
momentul  primirii  diplomei,  precum  si  la  avantajele  prevazute  de
Regulamentul  cu  privire  la  descoperiri,  inventii  si  propuneri  de
rationalizare.

    Articolul 552. Transmiterea prin succesiune a drepturilor
                   autorului unei descoperiri
    Dreptul de a  primi  diploma  cuvenita  autorului  decedat  al  unei
descoperiri,  precum  si  onorar pentru descoperire  se  transmite  prin
succesiune in modul prevazut de lege.

    Articolul 553. Litigiile cu privire la drepturile
                   de autor asupra unei descoperiri
    Litigiile cu privire la drepturile de autor (de coautor) asupra unei
descoperiri se solutioneaza de instanta Judecatoreasca.

                          TITLUL AL SASELEA
        DREPTUL ASUPRA INVENTIEI, PROPUNERII DE RATIONALIZARE
                      SI PROTOTIPULUI INDUSTRIAL

 [Titlul VI exclus prin Legea nr.735 din 20.02.96]
 [Titlul VI, art.554-566, 558-560 modificate prin Ucazul din 05.07.84]
 

                          TITLUL AL SAPTELEA
                          DREPTUL SUCCESORAL

    Articolul 561. Temeiurile succesiunii
    Succesiunea se infaptuieste in virtutea legii (succesiune legala) si
prin testament (succesiune testamentara).
    Succesiunea legala  are loc daca si in masura in care testamentul nu
contine prevederi contrarii.
    Daca nu exista  mostenitori legali si nici mostenitori  testamentari
sau  daca nici unul din mostinitori nu a acceptat succesiunea, sau  daca
toti  mostenitorii  au fost decazuti din dreptul de succesiune de  catre
testator, bunurile defunctului trec, pe baza dreptului de succesiune, la
stat.

    Articolul 562. Data deschiderii succesiunii
    Data deschiderii  succesiunii  este  ziua mortii celui  ce  a  lasat
mostenirea,  iar  in  caz de declarare a mortii lui -  ziua  aratata  in
partea a treia a articolului 21 din prezentul Cod.

    Articolul 563. Locul unde se deschide succesiunea
    Locul unde se  deschide succesiunea este ultimul domiciliu permanent
al  defunctului  (articolul  17  din  prezentul  Cod),  iar  daca  acest
domiciliu  nu  este cunoscut - locul de aflare a bunurilor sau a  partii
lor principale.

    Articolul 564. Cetatenii care pot fi mostenitori
    Pot fi mostenitori:
    in cazul succesiunii  legale  - cetatenii care se afla in  viata  in
momentul mortii celui ce a lasat mostenirea, precum si copiii celui ce a
lasat mostenirea, care s-au nascut dupa moartea lui;
    in cazul succesiunii  testamentare - cetatenii care se afla in viata
in  momentul  mortii  celui  ce a lasat  mostenirea,  precum  si  copiii
conceputi in timpul vietii lui si nascuti dupa moartea lui.

    Articolul 565. Cetatenii care nu au dreptul de a succede
    Nu au dreptul  de  a succede nici ca mostenitori legali si  nici  ca
mostenitori  testamentari  cetatenii,  care prin  actele  lor  nelegale,
indreptate  impotriva  celui ce a lasat mostenirea, impotriva  vre-unuia
din  mostenitorii  lui sau impotriva infaptuitorii ultimei  lui  vointe,
exprimate  in  testament, au contribuit la chemarea lor  la  succesiune,
daca aceste imprejurari au fost confirmate pe cale judecatoreasca.
    Nu pot veni la succesiune ca mostenitori legali parintii dupa copiii
in  privinta carora ei au fost decazuti din drepturile parintesti si  nu
au   fost  repusi  in  aceste  drepturi  pina  in  momentul  deschiderii
succesiunii,  precum si parintii si copiii majori, care s-au sustras  cu
rea  vointa  de  a-si indeplini obligatiile prevazute prin lege  de  a-l
intretine  pe cel ce a lasat mostenirea, daca aceste imprejurari au fost
confirmate pe cale judecatoreasca.
    Dispozitiile  partii  intiia a prezentului articol se aplica  si  in
materie de legat.

    Articolul 566. Mostenitorii legali
    In caz de succesiune legala se considera mostenitori in parti egale:
    de prima clasa - copiii (inclusiv copiii infiati), sotul si parintii
(infietorii) defunctului, precum si copilul defunctului, care s-a nascut
dupa moartea acestuia;
    de clasa a doua  - fratii si surorile defunctului, bunicul si bunica
lui atit din partea tatatui cit si din partea mamei;
    de clasa a treia  -  nepotii  si  nepoatele  de  frate  si  de  sora
incapabile de munca ale defunctului.
    Mostenitorii  din clasa urmatoare sint chemati la succesiunea legala
numai in lipsa de mostenitori din clasele precedente sau daca acestea nu
accepta  succesiunea.  Ei sint chemati la succesiune si in  cazul,  cind
toti mostenitorii din clasele precedente au fost decazuti din dreptul de
succesiune.
    Sint mostenitori  legali si persoanele incapabile de munca, care  au
fost intretinute de defunct cel putin un an inainte de moartea lui. Daca
exista  alti  mostenitori, ei vin la succesiune in aceias masura  ca  si
mostenitorii din clasa chemata la succesiune.
    Nepotii si stranepotii  defunctului sint mostenitori legali, daca in
momentul  deschiderii  succesiunii nu mai traia acela din parintii  lor,
care  ar fi fost mostenitor; ei mostenesc in parti egale partea, care  i
s-ar fi cuvenit la succesiunea legala defunctului lor parinte.
    Cei infiati si  descendentii  lor nu vin la succesiune dupa  moartea
parintilor  celui  infiat, a celorlalte rude de singe ale lui  pe  linie
ascendenta, precum si a fratilor si surorilor lui de singe.
    Parintii celui  infiat  si celelalte rude de singe ale lui pe  linie
ascendenta,  precum  si  fratii  si  surorile lui de  singe  nu  vin  la
succesiune dupa moartea celui infiat si a descendentilor lui.

    Articolul 567. Trecerea mobilierului din casa si a
                   obiectelor de uz casnic la mostenitori
    Mobilierul obisnuit  din  casa  si obiectele de uz  casnic  trec  la
mostenitorii  legali,  care  au  locuit  impreuna  cu  cel  ce  a  lasat
mostenirea  cel putin un an inainte de moartea lui, indiferent de  clasa
si de cota lor succesorala.

    Articolul 568. Succesiunea testamentara
    Orice cetatan  poate  lasa prin testament toate bunurile sale sau  o
parte  din ele (inclusiv mobilierul obisnuit din casa si obiectele de uz
casnic) uneia sau mai multor persoane, atit celor care fac parte, cit si
celor  care  nu  fac parte din cercul mostenitorilor legali,  precum  si
statului sau diferitelor organizatii de stat, cooperatiste si obstesti.
    Testatorul poate  lipsi  prin testament de dreptul de succesiune  pe
unul, pe citva sau pe toti mostenitorii legali.

    Articolul 569. Substituirea mostenitorului
    Testatorul are dreptul sa indice un alt mostenitor pentru cazul cind
mostenitorul  indicat  de el ar inceta din viata inainte de  deschiderea
succesiunii sau nu ar accepta-o (substituirea mostenitorului).

    Articolul 570. Dreptul la o cota obligatorie din succesiune
    Minorii sau copiii   incapabili  de  munca  ai  celui  ce  a   lasat
mostenirea   (inclusiv  cei  infiati),  precum  si  sotul  si   parintii
(infietorii)  incapabili de munca si cei ce erau intretinuti de  defunct
mostenesc,  independent  de  continutul testamentului,  cel  putin  doua
treimi  din  cota,  ce  s-ar  fi cuvenit fiecaruia  din  ei  in  caz  de
succesiune  legala  (cota  obligatorie).  La  stabilirea  marimii  cotei
obligatorii  ce tine seama si de valoarea bunurilor succesorale, formate
din mobilierul obisnuit din casa si obiectele de uz casnic.

    Articolul 571. Trecerea la mostenitori a bunurilor
                   ramase netestate
    Bunurile ramase  netestate  se  impart  intre  mostenitorii  legali,
chemati  la succesiune in ordinea, aratata de articolele 566 si 567  din
prezentul Cod.
    Din acesti mostenitori  fac  parte  si mostenitorii  legali,  carora
restul  de  bunuri le-a fost lasat prin testament, daca  testamentul  nu
prevede altfel.

    Articolul 572. Legatul
    Testatorul poate   pune   in  sarcina   mostenitorului   testamentar
executarea  vre-unei  obligatii (legat) in folosul uneia sau mai  multor
persoane  (legatari),  care dobindesc dreptul de a cere  executarea  ei.
Legatari   pot   fi  atit  persoane,  care  fac  parte   din   categoria
mostenitorilor  legali,  cit  si  persoane care nu  intra  in  categoria
acestor mostenitori.
    Mostenitorul   trebuie  sa  execute  legatul  in  limitele  reale  a
bunurilor   succesorale  ce  au  trecut  la  el,  scazindu-se  datoriile
defunctului ce cad asupra cotei lui.
    Daca mostenitorul  testamentar, insarcinat cu executarea  legatului,
are  dreptul  la  o cota obligatorie in succesiune, el  executa  legatul
numai  in masura, in care valoarea bunurilor succesorale ce au trecut la
el depaseste cota lui obligatorie.
    Daca mostenitorul,  care  este  obligat sa  execute  legatul,  moare
inainte  de  deschiderea  succesiunii sau daca mostenitorul  nu  accepta
aceasta   succesiune,  obligatia  de  a  executa  legatul  trece  asupra
celorlalti mostenitori, care au primit cota lui.

    Articolul 573. Punerea in sarcina mostenitorului a
                   obligatiei de a acorda folosinta pe
                   viata a unei case
    Testatorul poate  pune  in sarcina mostenitorului, la care  trece  o
casa  de  locuit, obligatia de a acorda unei alte persoane folosinta  pe
tot  timpul vietii a acestei case sau a unei anumite portiuni din ea. In
caz  de  transmitere ulterioara a dreptului de proprietate asupra  casei
sau  asupra  unei  portiuni din ea dreptul de folosinta  pe  tot  timpul
vietii ramine in vigoare.

    Articolul 574. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei
                   de a savirsi acte de folos obstesc
    Testatorul poate  pune  in  sarcina mostenitorului  obligatia  de  a
savirsi acte, indreptate spre realizarea vre-unui scop de folos obstesc.
Daca   aceste   acte   poarta  un  caracter  patrimonial,   se   aplica,
corespunzator,   dispozitiile  partii  a  doua  a  articolului  572  din
prezentul Cod.

    Articolul 575. Forma notariala a testamentului
    Testamentul trebuie  sa  fie intocmit in forma scrisa, cu  indicarea
locului  si  datei  intocmirii  lui, sa fie semnat  cu  mina  proprie  a
testatorului si autentificat pe cale notariala.

    Articolul 576. Testamentele asimilate cu cele autentificate
                   pe cale notariala
    Se asimileaza cu testamentele autentificate pe cale notaruala:
    testamentele  cetatenilor,  aflati pentru tratament la  spitale,  la
alte  institutii curativo-profilactice stationare, in sanatorii sau care
traiesc   in  casele  pentru  batrini  si  invalizi,  -  certificate  de
medicii-sefi,  de loctiitorii lor in chestiunile medicale sau de medicii
de  garda ai acestor spitale, institutii curative, sanatorii, precum  si
de  directorii  si medicii-sefi ai caselor susaratate pentru batrini  si
invalizi;
    testamentele cetatenilor, aflati in calatorie cu navele maritime sau
cu  navele  de navigatie interna, care navigeaza sub pavilionul  Uniunii
RSS, - certificate de capitanii acestor nave;
    testamentele  cetatenilor,  aflati  in  expeditii  de  prospectiuni,
apctice  si  in  alte  expeditii asemanatoare, -  certificate  de  sefii
acestor exspeditii;
    testamentele  militarilor  si  ale  altor  persoane,  aflate  pentru
tratament  la  spitale militare, sanatorii si alte  institutii  curative
militare,  -  certificate  de  sefii,  loctiitorii  lor  in  chestiunile
medicale,  medicii  superiori  si medicii de garda ai  acestor  spitale,
sanatorii si ai altor institutii curative militare;
    testamentele militarilor, iar la punctele de dizlocare a unitatilor,
formatiilor,  institutiilor  militare  si  asezamintelor  de  invatamint
militar,  unde nu exista birouri notariale de stat si alte organe,  care
indeplinesc  acte  notariale,  precum si  testamentele  muncitorilor  si
slujbasilor,  ale  membrilor familiilor lor si ale  membrilor  familiior
militarilor,  -  certificate  de comandantii  (sefii)  acestor  unitati,
formatii, institutii si asezaminte de invatamint;
    testamentele   persoanelor,   aflate  in  locurile  de  detinere   -
certificate de sefii locurilor de detinere.

 [Art.576 modificat prin Ucazul din 04.09.75]

    Articolul 577. Semnarea testamentului de catre o alta persoana
    Daca testatorul, din cauza unor defecte fizice, a unei boli sau alte
motive,  nu  poate  semna  cu propria-i  miina  testamentul,  atunci  la
rugamintea lui il poate semna pentru dinsul, in prezenta notarului sau a
unei  alte  persoane  cu functii de raspundere, care are  dreptul  de  a
autentifica testamentul (articolul 576 din prezentul Cod) si a cel putin
doi  martori,  un  alt  cetatan  cu  capacitate  de  exercitiu,  nefiind
mostenitor   testamentar,  indicindu-se  cauzele,  in  virtutea   catora
testatorul  nu a putut sa semneze cu propria-i miina testamentul.  Odata
cu  aceasta martorii sint, de asemenea, obligati sa-si puna semnatura pe
tastament.

 [Art.577 modificat prin Ucazul din 05.07.84]

    Articolul 578. Anularea sau modificarea testamentului
    Testatorul poate modifica sau anula oricind testamentul facut de el.
    Testamentul posterior desfiinteaza testamentul anterior in intrejime
sau in masura in care ii este contrar.
    Testatorul  poate anula testamentul printr-o cerere depusa la biroul
notarial al locului de pastrare a testamentului.

 [Alin.3 art.578 in redactia Legii nr.126 din 30.07.98]
 [Partea 3 art.578 modificata prin Ucazul din 04.09.75]

    Articolul 579. Executarea testamentului
    Testamentul va  fi  executat de mostenitorii desemnati in  cuprinsul
lui.
    Testatorul poate  insarcina cu executarea testamentului o  persoana,
pe  care  o va indica in testament, (executor testamentar),  chiar  daca
acesta   nu  este  mostenitor.  In  acest  caz  se  cere  consimtamintul
executorului,  care  se  va exprima printr-o mentiune, facuta  chiar  pe
testament, sau printr-o declaratie anexata la testament.

    Articolul 580. Imputernicirile executorului testamentar
    Executorul testamentar  are  dreptul  sa savirseasca  toate  actele,
necesare pentru executarea testamentului.
    Executorul testamentar   are  dreptul  la  compensarea,  pe   contul
succesiunii,  a  cheltuielilor suportate de el in legatura cu  pastrarea
bunurilor succesorale si cu administrarea lor.
    Dupa executarea  dispozitiilor  testamentare executorul  testamentar
este obligat sa prezinte mostenitorilor, la cererea lor, o dare de seama.

    Articolul 581. Acceptarea succesiunii
    Pentru a dobindi  succesiunea  mostenitorul trebuie s-o  accepte.  O
succesiune nu poate fi acceptata sub conditie sau cu rezerve.
    Se considera,  ca  mostenitorul  a acceptat succesiunea, daca  el  a
intrat  de  fapt in posesia sau administrarea bunurilor succesorale  sau
daca  a  depus la organul notarial al locului deschiderii succesiunii  o
declaratie de acceptare a ei.
    Actele aratate in prezentul articol trebuie sa fie savirsite in curs
de sase luni din ziua deschiderii succesiunii.
    Persoanele, pentru  care dreptul la succesiune se naste numai in caz
de  neacceptare a succesiunii de catre alti mostenitori, pot declara, ca
consimt  sa  accepte  succesiunea in cursul partii ramase  a  termenului
pentru  acceptarea succesiunii. Daca aceasta parte este mai mica de trei
luni, ea va fi prelungita pina la trei luni.
    Succesiunea acceptata  este considerata, ca apartine  mostenitorului
din momentul deschiderii succesiunii.

    Articolul 582. Prelungirea termenului pentru acceptarea
                   succesiunii
    Termenul pentru  acceptarea  succesiunii, stabilit de articolul  581
din  prezentul  Cod, poate fi prelungit de catre instanta  de  judecata,
daca  aceasta  gaseste,  ca  el a fost  scapat  din  motive  intemeiate.
Succesiunea  poate  fi acceptata dupa expirarea termenului susaratat  si
fara  a  se cere aprobarea instantei judecatoresti, daca  toti  ceilalti
mostenitori,  care  au acceptat succesiunea, isi vor da  pentru  aceasta
consimtamintul.
    In aceste cazuri  mostenitorului,  care  a  scapat  termenul  pentru
acceptarea  succesiunii, i se transmite numai acea parte din bunurile ce
i se cuvin, care, fiind acceptata de ceilalti mostenitori sau trecuta la
stat,  s-a pastrat in natura, precum si mijloacele banesti realizate  in
urma vinzarii celorlalte bunuri ce i se cuvin.

    Articolul 583. Transmiterea dreptului de acceptare a
                   succesiunii
    Daca mostenitorul,  chemat la succesiunea legala sau testamentara, a
decedat  dupa  deschiderea  ei,  fara a dovedi  s-o  accepte  in  cursul
termenului  stabilit  (articolul  581 din prezentul Cod), dreptul  de  a
accepta partea ce i se cuvine din succesiune se transmite mostenitorilor
lui.
    Acest drept al   mostenitorului   decedat  poate  fi  exercitat   de
mostenitorii  lui,  pe  baza dispozitiilor generale,  in  cursul  partii
ramase  a termenului pentru acceptarea succesiunii. Daca partea ramasa a
termenului  este mai mica de trei luni, ea va fi prelingita pina la trei
luni.

    Articulul 584. Drepturile mostenitorului, care a intrat
                   in posesia sau in administrarea bunurilor
                   succesorale inainte de prezentarea altor
                   mostenitori
    Mostenitorul care a intrat in posesia sau in administrarea bunurilor
succesorale,  fara  sa  astepte prezentarea altor  mostenitori,  nu  are
dreptul  sa  dispuna  de bunurile succesorale (sa vinda, sa dee  in  gaj
s.a.)  inainte de trecerea a sase luni din ziua deschiderii  succesiunii
sau inainte de a fi primit certificatul privind dreptul la succesiune.
    Pina la expirarea   termenului   susaratat  sau  pina  la   primirea
certificatului privind dreptul la succesiune mostenitorul are dreptul sa
faca, pe contul bunurilor succesorale, numai urmatoarele cheltuieli:
    1) pentru acoperirea  sumelor  cheltuite in legatura  cu  ingrijirea
celui   ce   a  lasat  mostenirea  in  timpul  bolii  acestuia,   pentru
inmormintarea   lui,  pentru  facerea  mormintului,  precum  si   pentru
instalarea  monumentului  lui funerar cu costul de cel mai mult  500  de
ruble.

 [Pct.1 modificat prin Ucazul nr.2950-XI din 04.08.88]

    2) pentru intretinerea  cetatenilor, care erau intretinuti de cel ce
a lasat mostenirea;
    3) pentru satisfacerea  pretentiilor  privitoare  la  salarii  si  a
pretentiilor echivalente cu acestea;
    4) pentru paza bunurilor succesorale si pentru administrarea lor.

    Articolul 585. Renuntarea la succesiune
    In cursul termenului  de sase luni din ziua deschiderii  succesiunii
mostenitorul legal sau testamentar are dreptul sa renunte la succesiune.
Cu  acest prilej el poate mentiona, ca renunta la succesiune in  folosul
altor  mostenitori  legali sau testamentari, in folosul statului sau  al
unei  organizatii  de  stat, cooperatiste sau al unei  alte  organizatii
obstesti.
    Renuntarea la  succesiune,  fara a se arata in folosul  cui  renunta
mostenitoruil  la succesiune, produce aceleas efecte, ca si neacceptarea
succesiunii.
    Renuntarea la  succesiune se face print-o declaratie depusa de catre
mostenitor la biroul notarial al locului deschiderii succesiunii.

 [Alin.3 art.585 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98]
 [Partea 3 art.585 modificata prin Ucazul din 04.09.75]

    Articolul 586. Sporirea cotelor succesorale
    In caz de neacceptare a succesiunii de catre un mostenitor legal sau
testamentar  sau de decadere a unui mostenitor din dreptul la succesiune
(articolele  565  si 568 din prezentul Cod) cota lui succesorala  revine
mostenitorilor legali si se repartizeaza intre ei in parti egale.
    Daca cel ce a   lasat  mostenirea  a  testat  toate  bunurile   sale
mostenitorilor   indicati  de  el,  cota  succesorala  a  mostenitorului
inlaturat  revine celorlalti mostenitori testamentari si se repartizeaza
intre ei in parti egale.
    Dispozitiile   acestui  articol  nu  se  aplica  in  cazurile,  cind
mostenitorul a renuntat la succesiune in folosul unui alt mostenitor, in
folosul  statului  sau al unei organizatii de stat, cooperatiste  sau  a
unei  alte organizatii obstesti, sau cind mostenitorului inlaturat i s-a
substituit un mostenitor.

    Articolul 587. Trecerea succesiunii la stat
    Bunurile succesorale trec la stat in baza dreptului de succesiune:
    1) daca bunurile au fost testate statului;
    2) daca cel ce  a  lasat mostenirea nu are nici succesori legali  si
nici succesori testamentari;
    3) daca toti mostenitorii au fost decazuti din dreptul la succesiune;
    3) daca nici   unul  din  mostenitori  nu  a  acceptat   succesiunea
(articolele 581 si 585 din prezentul Cod).
    Daca vre-unul  din  mostenitori a renuntat la succesiune in  folosul
statului,  la  stat  trece cota bunurilor succesorale ce  i  se  cuvenea
acestui mostenitor.
    Daca nu exista  mostenitori  legali  si defunctul a testat  numai  o
parte din bunurile sale, restul bunurilor trece la stat.
    In cazurile prevazute  de acest articol dreptul de autor, care  face
parte din masa succesorala, sau dreptul asupra unei cote din onorarul de
autor  ce  apartinea  mostenitorului,  care a  renuntat  la  succesiune,
inceteaza.

    Articolul 588. Raspunderea mostenitorului pentru datoriile
                   celui ce a lasat mostenirea.
    Mostenitorul  care a acceptat succesiunea raspunde pentru  datoriile
celui  ce  a  lasat mostenirea, in limitele valorii  reale  a  bunurilor
succesorale  care  a  trecut la el. Dupa acelas  principiu  raspunde  si
statul,   in  cazurile  cind  iau  fost  transmise  bunuri  potrivit  cu
prevederile articolului 587 din prezentul Cod.
    Daca exista mai multi mostenitori, ei raspund pentru datoriile celui
ce  a  lasat  mostenirea,  fiecare - proportional  cu  cota  succesorala
primita de el.

    Articolul 589. Prezentarea pretentiilor de catre creditorii celui
                   ce a lasat mostenirea
    Creditorii celui  ce  a lasat mostenirea au dreptul in curs de  sase
luni  din  ziua  deschiderii  succesiunii sa  prezinte  pretentiile  lor
mostenitorilor,   care   au   acceptat  succesiunea   sau   executorului
testamentar,  sau organului notarial al locului deschiderii  succesiunii
sau sa intenteze o actiune la instanta judecatoreasca.
    Pretentiile vor  fi  prezentate chiar daca creantele  respective  nu
sint scadente.
    Nerespectarea dispozitiilor prezentului articol are drept consecinta
pierderea  de  catre  creditori  a  drepturilor  lor  asupra  creantelor
respective.

    Articolul 590. Paza bunurilor succesorale
    Biroul  notarial al locului deschiderii succesiunii ia masuri pentru
paza  bunurilor  succesorale  cind  aceasta este  necesar  in  interesul
mostenitorilor, legatarilor, creditorilor sau statului.

 [Alin.1 art.590 in redactia Legii nr.126 din 30.07.98]
 [Partea 1 art.590 modificata prin Ucazul din 04.09.75]

    Paza bunurilor  succesorale continua pina la acceptarea  succesiunii
de  catre  toti  mostenitorii, iar daca nu a fost acceptata  -  pina  la
expirarea termenului, stabilit pentru acceptarea ei.
    Daca  in masa   succesorala   exista  bunuri  care  necesita  a   fi
administrate  (casa de locuit etc.), precum si in cazul intentarii  unei
actiuni de catre creditorii persoanei care a lasat mostenirea inainte de
acceptarea  succesiunii de catre mostenitori, biroul notarial numeste un
custode al bunurilor.

 [Alin.3 art.590 in redactia Legii nr.126 din 30.07.98]
 [Partea 3 art.590 modificata prin Ucazul din 04.09.75]

    Pina la acceptarea succesiunii de catre mostenitori, iar daca ea n-a
fost  acceptata, pina la eliberarea catre stat a certificatului  privind
dreptul  la  succesiune, birourile notariale, in cazurile  necesare  dau
dispozitia  sa se elibereze din bunurile succesorale sumele pentru plata
cheltuielilor  de  chemare  a  mostenitorilor, precum  si  pentru  plata
cheltuielilor, aratate in articolul 584 din prezentul Cod.

 [Alin.4 art.590 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98]
 [Partea 4 art.590 introdusa prin Ucazul din 04.09.75]

    Articolul 591. Eliberarea certificatului privind dreptul
                   la succesiune
    Mostenitorii  chemati  la succesiune pot cere biroului  notarial  al
locului  deschiderii  succesiunii sa le elibereze un certificat  privind
dreptul la succesiune.

 [Alin.1 art.591 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98]
 [Partea 1 art.591 modificata prin Ucazul din 04.09.75]

    In acelas mod   se   elibereaza  certificatul  privind  dreptul   la
succesiune si in cazul cind bunurile succesorale trec la stat.

    Articolul 592. Termenul pentru eliberarea certificatului
                   privind dreptul la succesiune
    Certificatul   privind   dreptul   la   succesiune   se   elibereaza
mostenitorilor   dupa   trecerea  a  sase  luni  din  ziua   deschiderii
succesiunii.
    Atit in cazul  succesiunii  legale,  cit  si  in  cazul  succesiunii
testamentare  certificatul poate fi eliberat si inainte de implinirea  a
sase luni din ziua deschiderii succesiunii, daca biroul notarial dispune
de  date,  din  care  rezulta, ca in afara persoanelor,  care  au  cerut
eliberarea certificatului, nu exista alti mostenitori.

 [Alin.2 art.592 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98]
 [Partea 2 art.592 modificata prin Ucazul din 04.09.75]

    Certificatul  privind  dreptul  de  succesiune  al  statului  nu  se
elibereaza  inainte  de  expirarea  termenului de  sase  luni  din  ziua
deschiderii succesiunii.

    Articolul 593. Impartirea bunurilor succesorale
    Impartirea bunurilor   succesorale   se  face  pe   baza   invoielii
intervenite   intre   mostenitorii   care   au   acceptat   succesiunea,
corespunzator  cu  cotele-parti ce li se cuvin. Daca nu s-a ajuns  la  o
intelegere, impartirea se face pe cale judecatoreasca.
    Daca exista un  mostenitor  conceput, dar care nu s-a  nascut  inca,
mostenitorii au dreptul sa procedeze la impartirea bunurilor succesorale
numai  dupa  separarea  cotei-parti  ce i se  cuvine.  Pentru  ocrotirea
intereselor  mostenitorului, care nu s-a nascut, trebuie sa fie  invitat
la impartire un reprezentant al organului de turela si curatela.

    Articolul 594. Succesiunea in gospodaria de colhoznic
    In caz de moarte  a  unui  membru al gospodarie de colhoznic  nu  se
deschide succesiunea la bunurile gospodariei.
    Daca dupa moartea  unui membru al gospodariei de colhoznic nu  ramin
alti  membri  ai  gospodariei, fata de bunurile  gospodariei  se  aplica
dispozitiile articolelor 561-593 din prezentul Cod.
    Bunurile personale  ale membrilor gospodariei de colhoznic trec dupa
moartea lor la mostenitori, in coformitate cu dispozitiile generale.
    Dospozitiile,  expuse  in  partile  intiia, a doua si  a  treia  ale
prezentului  articol,  se  aplica,  de  asemenea,  in  cazul  mostenirii
bunurilor  din  gospodaria  cetatenilor, care se  ocupa  cu  activitatea
individuala in cimpul muncii din agricultura.

 [Art.594 modificat prin Ucazul din 05.07.84]

    Articolul 595. Testarea de catre depunator a sumelor depuse
                   la casa de economii sau la banca
    Cetatenii care  au  depuneri  la casele de economii  din  munca  ale
statului sau la Banca de Stat a Uniunii RSS au dreptul sa dee dispozitii
casei  de economii sau bancii, ca in cazul mortii lor sa elibereze  suma
depusa oricarei persoane indicate de ei sau statului.
    Regulile privitoare  la dispozitiile pentru caz de moarte, date prin
indicatiile  speciale ale depunatorilor asupra sumelor depuse la  casele
de  economii din munca ale statului sau la Banca de Stat a Uniunii  RSS,
sint  stabilite de  statutele institutiilor de credit mentionate  si  de
regulamentele emise conform legii.
    Daca depunatorul  moare fara sa fi dat dispozitii casei de  economii
sau   bancii,   sumele  depuse  de  el  trec  la  mostenitori  pe   baza
dispozitiilor generale, conform prevederilor acestui titlu.
 
 
 

                             TITLUL VIII
              CAPACITATEA JURIDICA A CETATENILOR STAINI
                  SI A PERSOANELOR FARA CETATENIE.
                APLICAREA LEGILOR CIVILE ALE STATELOR
               STRAINE, SI A TRATATELOR INTERNATIONALE

 [Denumirea tutlului VIII modificata prin Ucazul din 05.07.84]

    Articolul 596. Capacitatea juridica civila cetatenilor straini
    Cetatenii straini  se  bucura  in Republica Moldova  de  capacitatea
juridica  civila  in aceeasi masura ca si cetatenii Republicii  Moldova.
Anumite exceptii pot fi stabilite de Legea Republicii Moldova.
    Guvernul Republicii Moldova poate stabili restrictii de raspuns fata
de  cetatenii  din  statele in care exista  restrictii  speciale  pentru
capacitatea juridica civila a cetatenilor Republicii Moldova.

 [Art.596 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92]

    Articolul 597. Capacitatea juridica civila a persoanelor
                   fara cetatenie
    Persoanele fara   cetatenie  se  bucura  in  Republica  Moldova   de
capacitatea juridica civila in aceeasi masura ca si cetatenii Republicii
Moldova. Anumite exceptii pot fi stabilite de legea Republicii Moldova.

 [Art.597 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92]
 [Art.597 modificat prin Ucazul din 15.09.77]

    Articolul 597/1. Legea care se aplica capacitatii civile de exer-
                     citiu a cetatenilor straini si a persoanelor
                     fara cetatenie.
    Capacitatea civila   de   exercitiu  a  cetateanului   strain   este
reglementata de legea tarii al carei cetatean este.
    Capacitatea civila  de exercitiu a unei persoane fara cetatenie este
reglementata de legea tarii in care ea are domiciliu permanent.
    Capacitatea civila   de   exercitiu  a  cetatenilor  straini  si   a
persoanelor  fara cetatenie in ceea ce priveste tranzactiile  infaptuite
in  Republica Moldova si obligatiile izvorite din pricinuirea unei daune
in Republica Moldova este reglementata de legea Republicii Moldova.
    Cetatenii straini  si  persoanele fara cetatenie care  au  domiciliu
permanent  in  Republica  Moldova  pot fi declarati  incapabili  sau  cu
capacitatea  de  exercitiu  restrinsa in modul  prevazut  de  legislatia
Republicii Moldova.

 [Art.597/1 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92]
 [Art.597/1 introdus prin Ucazul din 15.09.77]

    Articolul 598. Capacitatea juridica civila a intreprinderilor si
                   a organizatiilor straine
    Intreprinderile  si  organizatiile straine pot incheia in  Republica
Moldova  , fara o autorizatie speciala, tranzactii de comert exterior si
efectua operatii de plati, de asiguraree si alte operatii, legate de el,
cu  asociatiile  de  comert exterior ale Republicii Moldova si  cu  alte
organizatii care au dreptul de a incheia asemenea tranzactii.
    Capacitatea juridica  civila a intreprinderilor si a  organizatiilor
straine  la incheierea tranzactiilor de comert exterior si la efectuarea
de  operatii  de plati, de asigurare si alte operatii, legate de el,  se
stabileste  de legea tarii in care a fost instituita intreprinderea  sau
organizatia.

 [Art.598 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92]
 [Art.598 modificat prin Ucazul din 15.09.77]

    Articolul 599. Legea ce se aplica la forma tranzactiei
    Forma tranzactiei incheiate in strainatate este supusa legii locului
de  incheiere a ei. Tranzactia insa nu poate fi declarata nula din cauza
nerespectarii  formei,  daca au fost respectate prevederile  legislatiei
Republicii Moldova.
    Forma tranzactiilor  de  comert exterior incheiate de  organizatiile
Republicii  Moldova  si  modul  de semnare a lor,  indiferent  de  locul
savirsirii  acestor  tranzactii, se stabileste de legislatia  Republicii
Moldova.

 [Art.599 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92]

    Articolul 600. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite
                   din conventiile de comert exterior
    Drepturile si  obligatiile  partilor, izvorite dintr-o conventie  de
comert  exterior, se reglementeaza de legile locului de incheiere a  ei,
daca partile nu au convenit altfel.
    Nasterea si incetarea  dreptului  de proprietate asupra  unui  lucru
izvorit dintr-o conventie de comert exterior, sint reglememtate de legea
locului de incheiere a ei, daca partile nu au convenit altfel.

 [Partea 2 art.600 introdusa prin Ucazul din 15.09.77]

    Dreptul de proprietate, izvorit dintr-o conventie de comert exterior
asupra  unui lucru care se afla in drum, este reglementat de legea tarii
din  care  a  fost  expediat acest lucru, daca partile  nu  au  convenit
altfel.

 [Partea 3 art.600 introdusa prin Ucazul din 15.09.77]

    Locul de incheiere   a   conventiei  se  determina   conform   legii
Republicii Moldova.

 [Alin.4 art.600 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92]

    Articolul 600/1. Legea ce se aplica formei si termenului
                     de valabilitate a procurii
    Forma si termenul  de  valabilitate a procurii sint reglementate  de
legea  tarii, in care a fost eliberata procura. Dar procura nu poate  fi
declarata  nevalabila  din cauza nerespectarii formei, daca aceasta  din
urma corespunde prevederilor legii Republicii Moldova.

 [Art.600/1 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92]
 [Art.600/1 introdus prin Ucazul din 15.09.77]

    Articolul 600/2. Legea ce se aplica prescriptiei
    Prescriptia este  reglementata de legea tarii, a carei legislatie se
aplica  pentru determinarea drepturilor si obligatiilor  participantilor
la raportul de drept respectiv.
    Actiunile, asupra   carora   nu   se   extinde   prescriptia,   sint
reglementate de legilatia Republicii Moldova.

 [Alin.2 art.600/2 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92]
 [Art.600/2 introdus prin Ucazul din 15.09.77]

    Articolul 600/3. Legea ce se aplica dreptului de proprietate
    Dreptul de proprietate  asupra unui lucru este reglementat de  legea
tarii, in care se afla acest lucru.
    Nasterea si incetarea  dreptului  de proprietate asupra  unui  lucru
sint  reglementate  de  legea  tarii, in care acest  lucru  se  afla  in
momentul,  cind a avut loc actiunea sau o alta imprejurare, ce a  servit
drept temei pentru nasterea sau incetarea dreptului de proprietate, daca
legislatia Republicii Moldova nu prevad altfel.

 [Alin.2 art.600/3 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92]
 [Art.600/3 introdus prin Ucazul din 15.09.77]

    Articolul 600/4. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite
                     din pricinuirea unei daune
    Drepturile si  obligatiile  partilor  in obligatiile,  izvorite  din
priciunuirea  unei  daune, sint reglementate de legea taprii, in care  a
avut loc actiunea sau o alta imprejurare, ce a servit drept temei pentru
cererea de reparare a daunei.
    Drepturile si  obligatiile  partilor  in  obligatiile  izvorate  din
pricinuirea  unei  daune in strainatate, daca partile sint cetateni  sau
organizatii  ale  Republicii Moldova sint stabilite de legea  Republicii
Moldova.

 [Alin.2 art.600/4 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92]

    Legea straina  nu  se aplica, daca actiunea sau o  alta  imprejurare
care  serveste drept temei pentru cererea de reparare a daunei,  conform
legislatiei Republicii Moldova, nu este ilegala.

 [Alin.3 art.600/4 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92]
 [Art.600/4 introdus prin Ucazul din 15.09.77]

    Articolul 601. Legea ce se aplica succesiunii
    Raporturile izvorite din succesiune sint reglementate de legea tarii
unde cel ce a lasat mostenirea a avut ultimul domiciliu permanent.
    Capacitatea persoanei  de  a intocmi un testament si de  a-l  anula,
precum  si  forma  testamentului  si  a actelui  de  anulare  a  lui  se
reglementeaza   de  legea  tarii,  unde  testatorul  a  avut  domiciliul
permanent  in momentul intocmirii actului. Dar testamentul sau  anularea
lui  nu  pot  fi  declarate nule din cauza  nerespectarii  formei,  daca
aceasta  din  urma corespunde legii locului de intocmire a  actului  sau
prevederilor legii Republicii Moldova.

 [Alin.2 art.601 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92]

    Succesiunea  asupra  cladirilor  aflate in  Republica  Moldova  este
reglementarea  in  toate cazurile de Legea Republicii  Moldova.  Aceeasi
lege  stabileste  capacitatea  persoanei  de  a  intocmi  sau  anula  un
testament, precum si forma acestuia din urma, daca se testeaza o cladire
care se afla in Republica Moldova.

 [Alin.3 art.601 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92]

    Articolul 602. Limitarea aplicarii Legii straine
    Legea straina  nu se aplica daca aplicarea ei ar contravine  bazelor
orinduirii statale a Republicii Moldova.

 [Art.602 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92]

    Articolul 603. Tratatele internationale
    Daca tratatul  international  al Republicii Moldova stabileste  alte
reguli decit cele cuprinse in legislatia civila a Republicii Moldova, se
aplica regulile tratatului international.

 [Art.603 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92]
 [Art.603 modificat prin Ucazul din 05.07.84]